e)Toate probele de peşte, moluşte bivalve şi crustacee, precum şi probele de apă se introduc în lăzi frigorifice alături de pungi de gheaţă sau pachete de glicol congelat, pentru a fi transportate la laborator. ...
\n
10.Transportul probelor de animale acvatice la laborator
\n
a)Toate probele de peşte, moluşte bivalve şi crustacee sunt transportate la un laborator de diagnostic într-un interval de 12-24 ore şi sunt însoţite de formularul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta normă sanitară veterinară. ...
\n
b)Probele de apă prelevate pentru examenul fizico-chimic şi/sau toxicologic se transportă, în funcţie de solicitarea de examen, în perioada menţionată în tabelul prevăzut la pct. 7 lit. e). ...
\n
C. Prelevarea probelor de la insecte utile 1. Definiţii În sensul prezentei norme sanitare veterinare, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
\n
a)albine de acoperire - categoria de albine lucrătoare care îndeplinesc funcţia de protecţie a puietului depus pe fagure; ...
\n
b)familie de albine/colonie de albine - grupul de indivizi din aceeaşi specie, care trăiesc împreună, depind unii de alţii, prezintă organizare socială proprie şi sunt specializaţi pentru îndeplinirea unor anumite activităţi. Familia de albine este alcătuită din următoarele categorii de indivizi: matcă, albine lucrătoare şi trântori; ...
\n
c)insecte utile - toate speciile de insecte considerate a fi de importanţă economică. Din această categorie fac parte: speciile de albine melifere, bondarii polenizatori, viermii de mătase şi specii de brachicere pentru pescuit, inclusiv stadiile de dezvoltare ale acestora, precum ouăle, larvele, nimfele; ...
\n
d)oglinda stupului - suprafaţa de teren de 1 mp din faţa urdinişului stupului; ...
\n
e)planşeul stupului - partea inferioară a stupului; ...
\n
f)prelevare - activitatea de recoltare de probe; ...
\n
g)probă - o cantitate definită de material biologic, necesară şi suficientă pentru efectuarea unui diagnostic de laborator; ...
\n
h)zonă de cules - zona cu o rază de 3-5 km în jurul stupului, unde există plante melifere. ...
\n
2.Materiale necesare prelevării de probe de insecte utile
\n
a)echipament apicol de protecţie: salopetă din bumbac de culoare albă, mască apicolă, preferabil cu inserţie de plasă metalică, mănuşi şi cizme din cauciuc; ...
\n
b)trusă entomologică; ...
\n
c)aspirator apicol pentru prelevare de probe; ...
\n
d)perie apicolă; ...
\n
e)daltă apicolă; ...
\n
f)cuşti Foti - pentru probe de albine vii; ...
\n
g)recipiente de sticlă cu capac perforat, cu capacitate de 150 ml, pentru prelevare de probe de albine vii şi de larve de pescuit; ...
\n
h)recipiente din material plastic, de preferat de polietilenă, PTFE, PVC, PET, cu posibilitate de închidere etanşă, cu capacitate maximă de 800 ml, pentru prelevare de probe de insecte utile şi probe asociate acestora pentru examen toxicologic; ...
\n
i)cutii de carton cu dimensiuni de maximum 450 mmx310 mm, optim 150 mmx150mm, cu capac, pentru prelevare de probe de fagure cu conţinut; ...
\n
j)pungi din hârtie de 500 g, pentru prelevare de probe de albine moarte; ...
\n
k)pungi de hârtie de 250 g, pentru prelevare de probe de viermi de mătase; ...
\n
l)pungi de plastic cu sistem de etanşeizare; ...
\n
m)marker permanent; ...
\n
n)etichete de identificare; ...
\n
o)cutii termoizolante. ...
\n
3.Prelevarea probelor
\n
a)Prelevarea de probe de la speciile de albine din genul API se realizează cu îndeplinirea următoarelor condiţii: ... (i) pentru supraveghere sanitar-veterinară şi, în caz de necesitate, pentru diagnosticul bolilor infecţioase şi parazitare la albine, numărul probelor prelevate trebuie să reprezinte cel puţin 5 % din efectivul unei stupine de producţie şi 15% din efectivul unei pepiniere de mătci; (îi) perioadele din an indicate pentru realizarea supravegherii sanitar-veterinare active a familiilor de albine şi pentru prelevarea de probe pentru examene de laborator sunt prevăzute în următorul tabel:
\n
Legenda (iii) pentru prelevarea probelor de albine se poartă în mod obligatoriu echipament de protecţie specific; (iv) probele de albine vii se prelevă prin măturare cu peria apicolă ori acestea se aspiră cu un dispozitiv special de pe rame şi de la urdiniş; (v) fragmentele de fagure se prelevă prin decupare între zonele de inserţie metalică ale ramei, cu ajutorul unui bisturiu, după îndepărtarea albinelor de acoperire; (vi) ramele întregi cu conţinut se extrag din stup şi se scutură albinele de pe fagure deasupra stupului deschis; (vii) pentru prelevarea probelor se foloseşte numai instrumentar steril; (viii) prelevarea se poate realiza concomitent, pentru monitorizarea atât a bolilor infecţioase, cât şi a celor parazitare.
\n
b)Probele prelevate trebuie să fie într-o cantitate reprezentativă de material biologic din aceeaşi specie, astfel: ... (i) pentru boli bacteriene ale albinelor sau ale puietului se prelevă o probă de 25 g albine vii, prelevate de la urdiniş, sau un fragment de 20 cmp de fagure cu puiet căpăcit ori necăpăcit, cu modificări, sau o ramă întreagă cu puiet şi rezervă de hrană ori miere căpăcită; (îi) pentru boli parazitare ale albinelor sau ale puietului se procedează astfel:
\n
1.pentru acarapioză se prelevă o probă de 15 g de albine vii din stup;
\n
2.pentru nosemoză, amibiază şi alte endoparazitoze digestive se prelevă o probă de 10 g de albine vii sau moarte de la urdiniş;
\n
3.pentru varrooză se prelevă o probă de 25 g de albine vii din stup ori 25 g de albine moarte de pe planşeul stupului ori un fragment de 10/15 cm fagure cu puiet căpăcit de trântor sau de albină lucrătoare ori o ramă întreagă cu puiet căpăcit sau detritus de pe planşeul stupului;
\n
4.pentru tropilelapsoză, atacul gândacului mic de stup, galerioză şi alte ectoparazitoze ale puietului se prelevă o probă de fragment de fagure cu puiet căpăcit de 10/15 cmp sau o ramă întreagă cu puiet căpăcit ori detritusul de pe planşeul stupului; (iii) pentru boli micotice ale albinelor şi puietului se prelevă o probă de 10 g de albine moarte de la urdiniş, de pe planşeul şi de pe oglinda stupului, sau un fragment de fagure cu puiet căpăcit de 10x15 cmp; (iv) pentru boli virale ale albinelor şi puietului se prelevă o probă de 15 g de albine vii din stup sau un fragment de fagure cu puiet căpăcit cu modificări, de 20 cmp ori 10-15 botci cu modificări, din fiecare stupină; (v) pentru examenul toxicologic se prelevă o probă de:
\n
1.minimum 150 g de albine muribunde sau moarte de pe oglinda stupului, de la urdiniş şi din stup; sau 2. o ramă întreagă de fagure cu rezervă de hrană (nectar, miere căpăcită, păstură); sau 3. minimum 50 g de flori sau minimum 150 g de plante melifere întregi din zona de cules a familiei; sau 4. minimum 1 litru de apă din sursa de apă a stupinei; sau 5. minimum 100 g sol prelevat din oglinda stupului.
\n
c)Prelevarea de probe de la speciile de bondari din genul BOMBUS se realizează cu îndeplinirea următoarelor condiţii: ... (i) pentru diagnosticul bolilor infecţioase şi parazitare ale insectelor utile, probele prelevate reprezintă fiecare categorie de indivizi dintr-o familie, după cum urmează: puiet, albine lucrătoare, trântori şi mătci tinere de iernare; (îi) la prelevarea probelor de bondari se poartă echipament de protecţie specific; (iii) probele de bondari vii din stupi se prelevă după congelarea cutiei stupului timp de 12 ore, la temperatura de -20°C; (iv) puietul din fagure se prelevă cu ajutorul unei pense, după îndepărtarea albinelor lucrătoare; (v) pentru prelevarea probelor se foloseşte instrumentar steril; (vi) prelevarea se poate realiza concomitent, pentru monitorizarea atât a bolilor infecţioase, cât şi a celor parazitare de insecte utile.
\n
d)Probele prelevate de la speciile de bondari din genul BOMBUS trebuie să fie într-o cantitate reprezentativă de material biologic din aceeaşi specie; prelevarea probelor se realizează cu îndeplinirea următoarelor condiţii: ... (i) pentru boli virale, bacteriene şi micotice ale bondarilor adulţi sau ale puietului se prelevă o probă de minimum 10 bondari vii din stup sau de minimum 20 larve ori nimfe cu modificări; (îi) pentru boli parazitare ale bondarilor adulţi sau ale puietului se prelevă o probă de minimum 10 bondari vii sau morţi din stup ori de minimum 20 de celule cu puiet căpăcit; (iii) pentru examen toxicologic se prelevă o probă de minimum 150 g de rezervă de hrană din sursa de hrană a stupului sau de minimum 150 g de bondari muribunzi ori morţi.
\n
e)Prelevarea de probe de la speciile de viermi/fluturi de mătase din genurile BOMBYX, PHYLOSAMIA şi ANTHERAEA se realizează astfel: ... (i) pentru supraveghere sanitar-veterinară şi, în caz de necesitate, pentru diagnosticul bolilor infecţioase şi parazitare ale insectelor utile, probele se prelevă pe rase şi loturi de creştere, din fiecare spaţiu destinat unei etape din tehnologia de creştere; (îi) pentru prelevarea probelor se foloseşte instrumentar steril şi echipament corespunzător; (iii) probele trebuie să fie în cantitate reprezentativă de material biologic din aceeaşi specie, astfel:
\n
1.pentru bolile virale, bacteriene, micotice şi parazitare, probele pentru examenele de laborator se constituie din larve vii, un număr de minimum 30-50 de larve mici/probă, pentru vârstele I-III, sau de minimum 15-20 larve mari/probă, pentru vârstele IV-V, ori de minimum 15-20 crisalide, fluturi vii/probă sau din 0,25 g ouă/probă;
\n
2.pentru examenul toxicologic, probele sunt alcătuite din 150 g/probă larve muribunde sau moarte, în diferite stadii de dezvoltare, şi/sau 150 g/probă frunză de dud/ricin/stejar.
\n
f)Prelevarea de probe de larve de insecte din ordinul Diptera (viermi de pescuit). ...
\n
Proba prelevată pentru bolile virale, bacteriene, micotice şi parazitare ale insectelor utile şi pentru efectuarea examenului toxicologic, precum şi pentru contaminarea radioactivă constă în minimum 150 g de larve vii.
\n
4.Ambalarea probelor de insecte utile
\n
a)Probele de albine vii se prelevă în cuşti \"Foti\" mini-stupi. În lipsa acestora, se pot folosi recipiente curate, din plastic sau din sticlă, acoperite cu capace perforate. În astfel de recipiente se pot preleva şi probele de bondari vii. Aceste recipiente se pot ambala în cutii de transport confecţionate din carton, prevăzute cu capac perforat şi orificii laterale pentru asigurarea unei ventilaţii permanente. ...
\n
b)Probele de albine sau de bondari morţi se prelevă în pungi sau în cutii din carton. Acestea se ambalează în pungi de plastic, în vederea transportării în condiţii de siguranţă la laborator. ...
\n
c)Probele de fagure cu puiet căpăcit sau necăpăcit ori de faguri cu rezervă de hrană se ambalează în cutii din carton cu capac. ...
\n
d)Probele de apă se prelevă în recipiente de sticlă sau de material plastic. În cazul în care analiza nu poate fi făcută la locul de prelevare, este necesară conservarea specifică a probelor pentru trimitere la laborator, utilizându-se agenţi de conservare. ...
\n
e)Probele de floră meliferă, frunze de dud, ricin, stejar şi probele de sol se ambalează în pungi de plastic sau în alte tipuri de recipiente închise etanş. ...
\n
f)Probele de ouă de viermi de mătase, larve de viermi de mătase ori de fluturi se ambalează în pungi de hârtie sau în cutii din carton cu capac perforat, pe substrat de hârtie absorbantă. ...
\n
g)Probele de larve pentru pescuit se ambalează în recipiente din plastic cu capac perforat, pe suport de material absorbant, precum talaşul. ...
\n
h)Probele prelevate sunt identificate prin numerotare, iar datele sunt înscrise şi în nota de însoţire a probelor. ...
\n
i)Ambalarea probelor şi etichetarea acestora se realizează cu respectarea reglementărilor naţionale specifice. ...
\n
5.Transportul probelor de insecte utile la laborator
\n
a)Pentru materialul biologic prelevat viu, probele sunt transportate la laborator în maximum 24 de ore din momentul prelevării, la temperatura mediului ambiant. Aceasta nu trebuie să depăşească maximum 38°C. ...
\n
b)Pentru materialul biologic prelevat după survenirea morţii, probele se transportă la laborator în cel mai scurt timp posibil, nu mai târziu de 72 de ore de la moartea insectelor. Transportul acestor probe se realizează pe gheaţă naturală sau artificială, în recipiente izoterme care menţin temperatura de refrigerare. ...
\n
c)Probele prelevate pentru examenul toxicologic şi care nu pot fi transportate în timp util la laborator se congelează până la expediere. ...
\n
d)Probele prelevate sunt însoţite de documente de însoţire tipizate, conform legislaţiei sanitar-veterinare în vigoare. Se analizează cererea de ofertă şi, în funcţie de scopul prelevării probelor, se completează formularele prezentate la anexele nr. 3 şi 4. ...
\n
e)Prelevarea, ambalarea şi transportul probelor sunt efectuate de direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiul Bucureşti, prin serviciile acesteia, sau de alt personal abilitat în acest scop. ...
\n
f)Probele care constituie obiectul unui litigiu se sigilează conform procedurilor legale în vigoare. ...
\n
g)Odată cu prelevarea probelor se completează formularul ce va însoţi probele, alături de adresa de însoţire, de istoricul bolii şi de anexele nr. 3 şi 4. ...
\n
Capitolul X
\n
Probe destinate examenelor de laborator pentru ecopatologie şi protecţia mediului A. Probe de apă 1. Recipientele pentru prelevarea probelor de apă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
\n
a)să conserve compoziţia probei, evitându-se pierderile prin absorbţie, evaporare sau contaminare cu substanţe străine; ...
\n
b)să reziste la temperaturi extreme; ...
\n
c)să reziste la şocuri mecanice; ...
\n
d)să aibă facilitatea de închidere etanşă şi de redeschidere uşoară. ...
\n
2.Prelevarea probelor de apă pentru examenul fizico-chimic se realizează cu îndeplinirea următoarelor condiţii:
\n
a)se prelevă o cantitate suficientă de probă, recipientele umplându-se până la dop şi închizându-se etanş; ...
\n
b)analiza probelor se face cât mai repede posibil; ...
\n
c)recipientul folosit nu trebuie să contamineze apa; ...
\n
d)recipientul de prelevare este confecţionat din materiale ce se pot curăţa uşor. ...
\n
3.Prelevarea probelor de apă pentru examen bacteriologic se realizează cu îndeplinirea următoarelor condiţii:
\n
a)se folosesc flacoane de sticlă cu dop de sticlă rodat sau cu capac metalic cu filet ori flacoane de plastic sterile, dopul şi gâtul sticlei fiind protejate cu înveliş de hârtie ori de pergament sau cu folie subţire de aluminiu; ...
\n
b)pentru prelevarea unei cantităţi suficiente de probă de apă, recipientele se umplu până la aproximativ 1 cm sub dop şi se închid etanş; ...
\n
c)când se prelevă mai multe probe din acelaşi loc, se recomandă ca proba destinată examenului bacteriologic să fie prelevată prima, pentru a împiedica contaminarea punctului de recoltare în timpul prelevării altor probe; ...
\n
d)înainte de sterilizare se adaugă 0,1 ml soluţie 3% de tiosulfat de sodiu cristalin la un flacon de 170 ml; ...
\n
e)recipientele sterile sunt păstrate nedeschise până în momentul prelevării probei de apă; ...
\n
f)în timpul prelevării, dopul şi gâtul sticlei nu trebuie să atingă niciun obiect, iar sticlă trebuie ţinută aproape de partea ei inferioară; ...
\n
g)în cazul probei de apă prelevate de la robinet, acesta din urmă este curăţat şi sterilizat prin flambare, iar proba de apă se prelevă după un timp de curgere de două minute; ...
\n
h)probele de apă se trimit la laborator cât mai repede posibil, astfel încât examenul bacteriologic să se efectueze în mai puţin de 6 ore de la prelevarea probelor; ...
\n
i)în cazul întârzierii, probele de apă se pot filtra la locul de prelevare, iar membrana de filtrare se poate pune pe un burete absorbant saturat cu mediu de transport prevăzut în SR ISO 5667-2, într-o placă Petri. ...
\n
4.Etichetarea probelor de apă prelevate
\n
a)Probele de apă prelevate se etichetează clar, vizibil şi durabil. ...
\n
b)Probele de apă prelevate sunt însoţite pe durata transportului la laborator de o notă de însoţire a probelor, care cuprinde date referitoare la: ... (i) amplasarea locului de prelevare; (îi) punctul de prelevare; (iii) data prelevării; (iv) metoda de prelevare folosită; (v) scopul utilizării apei prelevate; (vi) scopul analizei solicitate; (vii) condiţiile meteorologice; (viii) natura eventualei pretratări; (ix) agenţii de conservare sau stabilizare folosiţi; (x) numele persoanei care a efectuat prelevarea.
\n
5.Conservarea probelor de apă prelevate
\n
a)Probele de apă sunt ţinute la o temperatură inferioară celei din momentul prelevării. ...
\n
b)În vederea conservării pe termen scurt a probelor de apă, acestea sunt refrigerate la o temperatură de 2-5°C. ...
\n
c)Congelarea la temperatura de -20°C măreşte timpul de conservare; se folosesc în acest scop recipiente de polietilenă. ...
\n
d)O metodă de conservare care poate fi utilizată este adaosul de agenţi de conservare, prevăzuţi în SR ISO 5667-3, înainte sau după prelevare, în cantităţi mici, dar în concentraţii mari. ...
\n
6.Transportul probelor de apă prelevate la laborator se realizează cu îndeplinirea următoarelor condiţii:
\n
a)să fie rapid; ...
\n
b)să se asigure condiţii de refrigerare sau de congelare; ...
\n
c)să se realizeze în recipiente care sunt protejate pe durata transportului, pentru a nu se deteriora şi a nu pierde din conţinut; ...
\n
d)să se asigure că ambalajele în care se pun recipientele realizează protecţia acestora faţă de o posibilă contaminare, mai ales în zona închiderii; ...
\n
e)să se realizeze astfel încât recipientul să nu reprezinte o sursă de poluare a probei prelevate. ...
\n
B. Probe de sol 1. Prelevarea probelor de sol
\n
a)Prelevarea de la suprafaţă se efectuează după îndepărtarea stratului de vegetaţie sau a altor materiale depuse pe suprafaţa solului, cu ajutorul unei cazmale. Probele se prelevă din 30 în 30 m, astfel încât să se acopere întreaga suprafaţă de teren supusă examinării. ...
\n
b)Prelevarea din profunzime se realizează prin săparea unei gropi cu pereţii verticali. Prelevarea probelor parţiale se efectuează din pereţi, începând cu fundul gropii spre suprafaţă, folosindu-se cazmaua sau lopăţica. Pentru adâncimi mai mari se folosesc sondele sau sfredelul Franken. ...
\n
c)Probele prelevate constituie probe parţiale sau individuale. ...
\n
d)Mai multe probe parţiale comasate şi omogenizate constituie proba medie sau individuală. ...
\n
e)Probele medii sau individuale de sol sunt fie în cantitate de 2-4 kg, pentru examenul fizico-chimic, fie de 200-300 g, pentru examenul bacteriologic şi parazitologic. ...
\n
2.Ambalarea şi etichetarea probelor de sol
\n
a)Probele de sol se ambalează în borcane de sticlă cu capac sau în pungi de polietilenă sterile şi apoi se etichetează. Pe etichetă se trec următoarele date: numărul probei de sol, cantitatea şi locul de provenienţă a solului. ...
\n
b)Probele de sol se trimit la laborator cu nota de însoţire, în care se prevăd: ... (i) unitatea de expediere şi adresa acesteia, precum şi numele persoanei care a efectuat prelevarea probei de sol; (îi) locul şi adâncimea de prelevare, data prelevării şi data expedierii probelor la laborator; (iii) scopul prelevării şi examenul solicitat - fizic, chimic, bacteriologic sau parazitologic.
\n
c)Expedierea probelor de sol la laborator se face cât mai repede posibil, pentru realizarea examenului bacteriologic şi a examenului parazitologic. ...
\n
d)Înainte de expediere, probele de sol destinate examenului fizico-chimic se întind în tăvi metalice pentru uscare la temperatura camerei şi apoi se mărunţesc, păstrându-se structura granulară. ...
\n
3.Transportul şi păstrarea probelor de sol la laborator În timpul transportului, probele sunt protejate de acţiunea directă a razelor solare şi se evită păstrarea acestora mai mult de 24 de ore la frigider.
\n
C. Probe de sanitaţie 1. Probele de sanitaţie sunt reprezentate de resturi de materie organica prelevate de pe diferite suprafeţe decontaminate dintr-un obiectiv.
\n
2.Prelevarea probelor de sanitaţie
\n
a)Prelevarea probelor de sanitaţie se execută prin ştergerea suprafeţei de testat, astfel încât să se acopere o suprafaţă de 100 cmp (10 cm x 10 cm), folosindu-se un şablon. ...
\n
b)Dacă suprafaţa de testat este umedă, tamponul nu se mai umezeşte înainte de folosire. ...
\n
c)Dacă suprafaţa de testat este uscată, se umectează suprafaţa cu ser fiziologic, se folosesc tampoane sterile şi tuburi cu soluţia de clătire. ...
\n
d)Suprafaţa de pe care se face prelevarea probelor trebuie să reprezinte cel puţin 1/10.000 din suprafaţa totală supusă decontaminării. ...
\n
e)30% din suprafeţele alese pentru prelevare trebuie să fie din locurile cele mai greu accesibile operaţiunilor de curăţare, iar 70% trebuie să fie suprafeţe cu care animalele intră frecvent în contact. ...
\n
f)Prelevarea probelor de sanitaţie se realizează din minimum 10 puncte, pentru obiectivele mai mici de 1.000 mp, şi se execută la cel mult 24 de ore de la aplicarea substanţelor decontaminante. ...
\n
g)Probele se individualizează prin etichete şi se trimit la laborator cu nota de însoţire şi cu tabelul de individualizare a probelor. ...
\n
3.Transportul şi păstrarea probelor de sanitaţie În timpul transportului, probele sunt protejate de acţiunea directă a razelor solare şi se evită, pe cât posibil, păstrarea acestora mai mult de 24 de ore la frigider.
\n
D. Probe pentru reproducţie 1. Probe de material seminal Pentru materialul seminal se execută următoarele examinări: bacteriologică, micologică, parazitologică şi virusologică.
\n
2.Prelevarea probelor de material seminal
\n
a)Probele de material seminal sunt prelevate de la masculi de reproducţie (taur, vier etc.) din centrele specializate tip SEMTEST şi se transportă la laborator în containere speciale cu azot lichid. ...
\n
b)Probele de material seminal congelat de taur, prezervat sub formă de paiete, se prelevă direct din containerul cu azot lichid. ...
\n
c)Identificarea probelor de material seminal se realizează prin: ... (i) numele, nr. matricol, codul taurului şi data de recoltare a fiecărei şarje, înscrisă pe paietă; (îi) probele de material seminal de vier se prelevă în flacoane sterile din material plastic, cu capacitatea de 50-100 ml, identificate ca la pct. (i).
\n
d)Probele se trimit către laborator cu: ... (i) o notă de însoţire în care se înscriu unitatea şi adresa expeditorului, data recoltării, data expedierii şi examenele solicitate; (îi) un tabel cu datele de identificare ale fiecărei probe.
\n
3.Transportul probelor de material seminal
\n
a)Probele de material seminal congelat sunt transportate în containere cu azot lichid, în vederea asigurării temperaturii optime de conservare. ...
\n
b)Probele de material seminal refrigerat de vier sunt transportate în recipiente care asigură o temperatură optimă de 0-4°C, în vederea menţinerii funcţiilor vitale ale spermatozoizilor. ...
\n
4.Păstrarea probelor de material seminal
\n
a)Pastrarea probelor de material seminal se realizează în containere cu azot lichid, în care nivelul optim al azotului este monitorizat periodic şi, după caz, se realizează completarea containerului cu azot. ...
\n
b)Probele de material seminal refrigerat se păstrează la temperatura de 0-4°C, maximum 2-3 zile. ...
\n
Capitolul XI
\n
Dispoziţii finale şi tranzitorii Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară.
\n
Anexa 1 ─────── la norma sanitară veterinară ──────────────────────────── CANTITĂŢILE ŞI MODUL DE PREZENTARE A PROBELOR DESTINATE EXAMENELOR DE LABORATOR 1. Examen parazitologic 2. Examen micologic-micotoxicologic 3. Examen imunologic NOTĂ:
\n
1.În cazul probelor care necesită păstrarea de contraprobe, cantitatea prevăzută în tabel se va dubla.
\n
2.Cantităţile menţionate în tabel sunt necesare unei analize şi unei repetări, dacă se impune.
\n
4.Examen toxicologic-chimic NOTĂ:
\n
Pentru analiza probelor de creier, conţinutului ingluvial şi a conţinutului stomacal muscular, provenite de la pui mici ori mijlocii, se trimit pentru analiză mai multe capete, pipote şi stomac muscular, în vederea efectuării de probe medii.
\n
5.Examene pentru viroze majore 6. Examene pentru alte boli virale 7. Examen hematologic Anexa 2 ─────── la norma sanitară veterinară ──────────────────────────── _________ *) Se vor specifică.
\n
Anexa 3 ─────── la norma sanitară veterinară ──────────────────────────── Anexa 4 ──────── la norma sanitară veterinară ───────────────────────────── ____________