(iii) încurajarea noilor instalaţii termoelectrice şi a instalaţiilor industriale care produc căldură reziduală să fie amplasate în situri unde se recuperează cantitatea maximă de căldură reziduală disponibilă pentru a se îndeplini cererea existentă sau preconizată de încălzire şi răcire; (iv) încurajarea noilor zone rezidenţiale sau a noilor instalaţii industriale care consumă căldură în cadrul proceselor de producţie să fie amplasate acolo unde este disponibilă căldură reziduală, astfel cum prevede evaluarea cuprinzătoare, să poată contribui la realizarea cererii de încălzire şi răcire. Aceasta ar putea include propuneri care sprijină concentrarea unui număr de instalaţii individuale în acelaşi amplasament în vederea asigurării unei corespondenţe optime între cererea şi oferta de servicii de încălzire şi răcire; (v) încurajarea instalaţiilor termoelectrice, instalaţiilor industriale care produc căldură reziduală, instalaţiilor de incinerare a deşeurilor şi a altor instalaţii de transformare a deşeurilor în energie să fie conectate la reţeaua locală de termoficare sau răcire centralizată; (vi) încurajarea zonelor rezidenţiale şi instalaţiilor industriale care consumă căldură în procesele de producţie să fie conectate la reţeaua locală de termoficare sau răcire centralizată;
\nAnexa 7 ANALIZA COSTURI-BENEFICII Partea 1 Principiile generale ale analizei costuri-beneficii Obiectivul pregătirii analizelor costuri-beneficii - în raport cu măsurile de promovare a eficienţei energetice în ceea ce priveşte serviciile de încălzire şi răcire prevăzute la art. 14 alin. (3) din lege - este de a oferi un temei decizional pentru prioritizarea calificată a resurselor limitate la nivelul societăţii.
\nAnaliza costuri-beneficii poate acoperi o evaluare a unui proiect sau evaluarea unui grup de proiecte pentru o evaluare locală, regională ori naţională mai largă în scopul stabilirii opţiunii de încălzire sau răcire celei mai eficiente din punct de vedere al costurilor şi benefice pentru o zonă geografică dată, în scopul planificării energiei termice.
\nAnalizele costuri-beneficii în temeiul art. 14 alin. (3) din lege includ o analiză economică acoperind factori socioeconomici şi de mediu.
\nAnalizele costuri-beneficii includ următoarele etape şi considerente:
\nSfera analizelor costuri-beneficii respective determină sistemul energetic relevant. Limita geografică acoperă o zonă geografică corespunzătoare bine definită, de exemplu, o regiune dată sau o zonă metropolitană, pentru a evita selectarea unor soluţii care să nu fie optime, pe baza examinării fiecărui proiect în parte.
\nAnaliza costuri-beneficii ţine seama de toate resursele de aprovizionare relevante din sistem şi de limita geografică, folosind datele disponibile, inclusiv căldura reziduală din producerea energiei electrice şi instalaţii industriale şi energia din surse regenerabile, şi de caracteristicile şi tendinţele cererii de încălzire şi răcire.
\nScopul scenariului de referinţă este de a servi drept punct de referinţă faţă de care sunt evaluate scenariile alternative.
\nToate alternativele relevante pentru scenariul de referinţă sunt luate în considerare. Scenariile care nu sunt fezabile din motive tehnice, financiare, de reglementare naţională sau din cauza constrângerilor de timp pot fi excluse într-o etapă timpurie a analizei costuri-beneficii în cazul în care acest lucru se justifică pe baza unor considerente documentate cu grijă, explicit şi temeinic.
\nNumai opţiunile de cogenerare de înaltă eficienţă, de termoficare şi răcire centralizată eficientă sau de furnizare de încălzire şi de răcire individuală eficientă ar trebui luate în considerare în analiza costuri-beneficii ca scenarii alternative faţă de scenariul de referinţă.
\nAnalizele economice iau în considerare toate efectele economice relevante.
\nÎn scenariile analizate, se pot evalua şi lua în considerare, în procesul decizional, economiile de energie şi de costuri generate de flexibilitatea sporită a furnizării energiei şi de o funcţionare mai aproape de optim a reţelelor electrice, inclusiv costurile evitate şi economiile evitate prin reducerea investiţiei în infrastructură.
\nCosturile şi beneficiile luate în considerare includ cel puţin următoarele: (i) Beneficiile
\nAnaliza sensibilităţii este inclusă pentru a evalua costurile şi beneficiile unui proiect sau grup de proiecte pe baza unor preţuri diferite la energie, rate de actualizare şi a altor factori variabili cu impact semnificativ asupra rezultatului calculelor.
\nAutorităţile publice locale, sub coordonarea administraţiei publice centrale, trebuie să realizeze analiza economică şi financiară. Acestea furnizează metodologiile detaliate şi ipotezele în conformitate cu prezenta anexă şi stabilesc şi fac publice procedurile pentru analiza economică.
\nPartea a 2-a Principii în sensul art. 14 alin. (6) şi (10) din lege Analizele costuri-beneficii oferă informaţii în scopul realizării măsurilor menţionate la art. 14 alin. (6) şi (10) din lege:
\nÎn cazul în care se planifică o instalaţie care produce exclusiv energie electrică sau o instalaţie fără recuperator de căldură, se realizează o comparaţie între instalaţiile planificate ori reabilitarea planificată şi o instalaţie echivalentă care produce aceeaşi cantitate de energie electrică sau de căldură de proces, dar care recuperează căldura reziduală şi furnizează căldură prin cogenerare de înaltă eficienţă şi/sau reţele de termoficare şi răcire centralizată.
\nÎn cadrul unei limite geografice date, evaluarea ia în considerare instalaţia planificată, precum şi eventualele puncte cu cerere de energie termică existente sau potenţiale corespunzătoare care ar putea fi alimentate prin aceasta, ţinând seama de posibilităţile raţionale (de exemplu, fezabilitatea tehnică şi distanţa).
\nLimita de sistem se stabileşte astfel încât să includă instalaţia planificată şi sarcinile termice, cum ar fi clădirea/clădirile şi procesul industrial. În cadrul acestei limite de sistem, costul total de furnizare a căldurii şi energiei se determină pentru ambele cazuri şi apoi se compară.
\nSarcinile termice includ sarcinile termice existente, precum o instalaţie industrială sau un sistem de termoficare şi, de asemenea, în zonele urbane, sarcina termică şi costurile care ar exista dacă unui grup de clădiri sau unei părţi a unui oraş i s-ar furniza şi/sau ar fi conectată la o nouă reţea de termoficare.
\nAnaliza costuri-beneficii se bazează pe o descriere a instalaţiei planificate şi a instalaţiei/instalaţiilor de comparaţie, cu referire la capacitatea electrică şi termică, după caz, tipul de combustibil, utilizarea planificată şi numărul de ore de operare anuale planificate, amplasarea şi cererea de energie electrică şi termică.
\nÎn scopul comparaţiei, sunt luate în considerare cererea de energie termică şi tipurile de încălzire şi răcire utilizate de punctele cu cerere de energie termică din vecinătate. Comparaţia acoperă costurile aferente infrastructurii pentru instalaţia planificată şi pentru cea cu care se face comparaţia.
\nAnalizele costuri-beneficii în scopul art. 14 alin. (6) din lege includ o analiză economică, ce vizează o analiză financiară, care reflectă tranzacţiile reale de fluxuri de lichidităţi din investiţia în instalaţii individuale şi din funcţionarea acestora.
\nProiectele cu rezultate pozitive în ceea ce priveşte costurile şi beneficiile sunt acelea în care suma beneficiilor actualizate în cadrul analizei economice şi financiare depăşeşte suma costurilor actualizate (surplus costuri-beneficii).
\nSe stabilesc principii directoare privind metodologia, ipotezele şi orizontul de timp pentru analiza economică.
\nPot fi solicitate întreprinderilor responsabile de funcţionarea instalaţiilor de producere a energiei electrice şi termice, întreprinderilor industriale, operatorilor reţelelor de termoficare şi răcire centralizată sau altor părţi influenţate de limita de sistem definită şi de limita geografică, să contribuie cu date pentru utilizarea în evaluarea costurilor şi beneficiilor unei instalaţii individuale.
\nAnexa 8 CRITERII DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ pentru reglementarea reţelelor energetice şi pentru tarifele de reţea electrică 1. Tarifele de reţea trebuie să reflecte costurile economiilor de costuri în reţele rezultate în urma măsurilor de gestionare a cererii şi a răspunsului la cerere, precum şi a producerii distribuite, inclusiv economiile rezultate în urma scăderii preţurilor de livrare sau a investiţiilor în reţea şi a unei exploatări mai eficiente a reţelei.
\nÎn sensul prezentei dispoziţii, termenul \"pieţe organizate de energie electrică\" include pieţele nereglementate şi schimburile de energie electrică pentru comercializarea energiei, capacităţii, compensaţiilor şi serviciilor de sprijin în toate intervalele de timp, inclusiv pieţele la termen, pieţele pentru ziua următoare şi pieţele din aceeaşi zi.
\nAnexa 9 CERINŢE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ pentru operatorii sistemelor de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie Operatorii sistemelor de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie trebuie:
\nNormele standard prevăzute la lit. a) se bazează pe criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii, ţinându-se seama în special de costurile şi beneficiile asociate cu conectarea producătorilor respectivi la reţea. Aceste norme pot prevedea diferite tipuri de conectare la reţea.
\nAnexa 10 LISTA MINIMĂ de elemente care trebuie incluse în contractele sau în caietele de sarcini asociate privind performanţa energetică încheiate cu sectorul public
\nNotă ... ────────── *1) X - anul curent. ────────── (i) consumul de energie primară; (ii) consumul energetic final total; (iii) consumul energetic final în sectorul
\nÎn sectoarele în care consumul energetic rămâne stabil sau indică o anumită creştere, se analizează cauzele şi se ataşează evaluarea la estimări.
\nCel de-al doilea raport şi următoarele includ şi lit. b)-e):
\nPrimul raport trebuie să includă, de asemenea, obiectivul naţional menţionat la art. 1 alin. (3) din lege.
\nÎn rapoartele anuale se pot include, de asemenea, obiective naţionale suplimentare. Acestea pot viza în special indicatorii statistici enumeraţi la lit. a) din prezenta parte sau o combinaţie a acestora, cum ar fi intensitatea energetică primară ori finală sau intensităţile energetice sectoriale.
\nPartea a 2-a Cadrul general al planurilor naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică Planurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică trebuie să furnizeze un cadru pentru dezvoltarea strategiilor naţionale de eficienţă energetică.
\nPlanurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică acoperă măsurile semnificative de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi economiile de energie preconizate/înregistrate, inclusiv cele privind aprovizionarea, transportul şi distribuţia de energie, precum şi eficienţa energetică la utilizatorii finali. Planurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică includ următoarele informaţii minime:
\nPlanurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică enumeră măsurile şi acţiunile semnificative adoptate în vederea economisirii energiei primare în toate sectoarele economiei. Se furnizează estimările privind măsurile sau pachetele de măsuri/acţiuni privind economiile preconizate pentru 2020 şi economiile realizate până la momentul redactării raportului.
\nDupă caz, ar trebui furnizate informaţii privind alte impacturi/beneficii ale măsurilor (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, îmbunătăţirea calităţii aerului, crearea de locuri de muncă etc.) şi bugetul pentru punerea în aplicare.
\nPrimul şi cel de-al doilea plan naţional de acţiune pentru eficienţă energetică trebuie să includă rezultatele referitoare la îndeplinirea obiectivului privind economiile de energie finală prevăzut la art. 4 alin. (1) şi (2) din Directiva 2006/32/CE. În cazul în care nu este posibilă calcularea/estimarea economiilor pentru fiecare măsură în parte, trebuie precizată reducerea consumului de energie la nivel de sector pe baza (combinării) măsurilor.
\nDe asemenea, primul şi cel de-al doilea plan naţional de acţiune pentru eficienţă energetică trebuie să includă metodologia de măsurare şi/sau de calcul necesară pentru calcularea economiilor de energie. Dacă se aplică \"metodologia recomandată\"*1), planul naţional de acţiune pentru eficienţă energetică ar trebui să facă trimiteri la aceasta.
\nNotă ... ────────── *1) Recomandări privind metodele de măsurare şi verificare din cadrul Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice. ────────── 3. Informaţii specifice referitoare la prezenta lege 3.1. Organisme publice (art. 6 din lege) Planurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică trebuie să includă lista organismelor publice care au elaborat un plan de eficienţă energetică în conformitate cu art. 6 alin. (14) din lege.
\n3.2. Obligaţii în materie de eficienţă energetică (art. 8 din lege) Planurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică trebuie să includă coeficienţii naţionali selectaţi în conformitate cu anexa nr. 2 la lege.
\nPrimul plan naţional de acţiune pentru eficienţă energetică trebuie să includă o scurtă descriere a schemei naţionale sau măsurile alternative adoptate.
\n3.3. Audituri energetice şi sisteme de gestionare (art. 9 din lege) Planurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică cuprind:
\n3.4. Promovarea serviciilor eficiente de încălzire şi răcire (art. 14 din lege) Planurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică includ o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a evaluării cuprinzătoare prevăzute la art. 14 alin. (1) din lege.
\n3.5. Transportul şi distribuţia energiei (art. 15 din lege) Primul plan naţional de acţiune pentru eficienţă energetică şi rapoartele ulterioare care trebuie întocmite la fiecare 10 ani trebuie să includă evaluările făcute, măsurile şi investiţiile identificate pentru a utiliza potenţialul de eficienţă energetică al infrastructurii de gaze naturale şi energie electrică menţionată la art. 15 alin. (4) din lege.
\n3.6. Ca parte a planurilor naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică, se raportează măsurile întreprinse pentru a permite şi a dezvolta răspunsul la cerere, astfel cum figurează la art. 15 din lege.
\n3.7. Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare şi certificare Planurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică trebuie să includă informaţii referitoare la sistemele de calificare, de acreditare şi de certificare disponibile sau la sistemele echivalente de calificare pentru furnizorii de servicii energetice, auditurile energetice şi măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice.
\n3.8. Servicii energetice (art. 17 din lege) Planurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică trebuie să includă un link către site-ul unde poate fi accesată lista sau interfaţa furnizorilor de servicii energetice menţionate la art. 17 alin. (1) lit. c) din lege.
\n3.9. Alte măsuri de promovare a eficienţei energetice [art. 19 alin. (5) din lege] Primul plan naţional de acţiune pentru eficienţă energetică trebuie să includă o listă a măsurilor prevăzute la art. 19 alin. (5) din lege. -------