● Creşterea eficienţei activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei interne prin adoptarea unui plan de măsuri care să diminueze factorii de risc care favorizează corupţia şi prin restructurarea şi îmbunătăţirea activităţii structurilor interne care gestionează această activitate. ● Eficientizarea şi intensificarea cooperării poliţieneşti în cadrul sistemului Uniunii Europene şi realizarea de acţiuni comune în România şi în celelalte state membre. ● Intensificarea cooperării şi schimbului de date şi informaţii cu toate instituţiile de aplicare a legii. ● Acţiuni de combatere a traficului cu fiinţe umane şi de conştientizare a pericolului pe care îl reprezintă acest fenomen. ● Protejarea cetăţenilor români aflaţi în spaţiul comunitar împotriva exploatării de către reţelele de criminalitate organizată; identificarea şi facilitarea repatrierii cetăţenilor aflaţi în astfel de situaţii. ● Aderarea la Spaţiul Schengen în luna martie 2011, prin implementarea Sistemului Informatic Schengen şi prin finalizarea Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei, cu cele patru filtre complementare. ● Profesionalizarea instituţiilor responsabile în domeniul migraţiei (legale şi ilegale) şi azilului; dezvoltarea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Imigrări. ● Dezvoltarea cooperării interinstituţionale pe teritoriul naţional prin:
\n
-îmbunătăţirea schimbului de date şi informaţii între autorităţile cu atribuţii la frontieră;
\n
-sprijinul reciproc şi desfăşurarea de acţiuni comune de către poliţia de frontieră şi autorităţile cu atribuţii privind gestionarea şi controlul încadrării în muncă a străinilor;
\n
-integrarea datelor biometrice în documentele de călătorie, în scopul creşterii gradului de securitate al acestora;
\n
-realizarea unei strategii pentru acoperirea prin migraţie legală selectivă a deficitului de forţă de muncă, împreună cu autorităţile guvernamentale responsabile;
\n
-susţinerea activă a unei politici strategice a Uniunii Europene pentru frontierele externe estice, în conformitate cu principiul solidarităţii. ● Îmbunătăţirea managementului situaţiilor de urgenţă şi a protecţiei civile prin întocmirea hărţilor de risc în colaborare cu autorităţile locale şi cu alte instituţii de resort, inclusiv introducerea unor sisteme standard de alarmare în cazul producerii situaţiei de urgenţă. ● Întocmirea unui plan realist de dotare a inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi a autorităţilor locale cu logistica necesară în funcţie de specificul zonei.
\n
Capitolul 25
\n
Politica externă Obiective de guvernare 1. Consolidarea rolului României în UE ca membru activ şi influent.
\n
2.Susţinerea integrării Republicii Moldova în UE pe baza principiilor democratice de tip european.
\n
3.Asigurarea unei vecinătăţi stabile, democratice şi prospere.
\n
4.Promovarea parteneriatului strategic cu SUA.
\n
5.Promovarea parteneriatelor de cooperare ale României în plan bilateral şi multilateral.
\n
6.Promovarea intereselor de securitate ale statului român.
\n
7.Promovarea intereselor economice şi comerciale ale statului român şi ale firmelor româneşti.
\n
8.Susţinerea şi protejarea drepturilor şi intereselor tuturor cetăţenilor români, indiferent unde s-ar afla.
\n
Direcţii de acţiune 1. Consolidarea rolului României în UE ca membru activ şi influent ● Acţiune dinamică politico-diplomatică pentru punerea în valoare a statutului României, al şaptelea stat ca dimensiune şi potenţial în UE. ● Depăşirea etapei monitorizărilor post-aderare, prin reformele de ordin intern şi acţiune diplomatică eficientă la nivelul UE. ● Susţinerea unei soluţii rapide pentru intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi prezervarea avantajelor. ● Promovarea unei relaţii transatlantice politice, economice, de securitate şi culturale privilegiate. ● Pregătirea instituţională a diplomaţiei româneşti pentru participarea activă în viitorul serviciu diplomatic extern al UE. ● Asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru lucrătorii români în spaţiul UE (libera circulaţie a forţei de muncă).
\n
2.Susţinerea integrării Republicii Moldova în UE pe baza principiilor democratice de tip european ● Susţinerea integrării Republicii Moldova în UE, astfel încât locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului să se regăsească, în perspectivă, în marea familie europeană. ● Încurajarea investiţiilor româneşti, inclusiv prin constituirea unui fond de garanţii pentru investitorii români. ● Susţinerea implicării şi prezenţa mai consistentă a UE în soluţionarea politică a conflictului transnistrean, cu respectarea principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. ● Republica Moldova va fi unul dintre principalii beneficiari ai proiectelor de asistenţă pentru dezvoltare acordată de România.
\n
3.Asigurarea unei vecinătăţi stabile, democratice şi prospere ● Susţinerea perspectivei europene şi euroatlantice a statelor din Balcanii de Vest şi garantarea unui traseu european predictibil Serbiei, pentru asigurarea extinderii stabilităţii şi prosperităţii în spaţiul ex-iugoslav. ● Susţinerea Turciei în drumul ei către Uniunea Europeană şi consolidarea cooperării dintre UE şi NATO, pe de o parte, şi statele din regiunea Mării Negre, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, pe de altă parte. ● Articularea Parteneriatului Estic cu celelalte priorităţi regionale ale României. ● Implementarea Sinergiei Mării Negre, în vederea transformării acestei zone într-un spaţiu de stabilitate, securitate, prosperitate şi democraţie. ● Participarea României la iniţierea şi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de prevenire şi soluţionare a conflictelor în regiunea Mării Negre. ● Vizăm consacrarea regiunii Mării Negre ca spaţiu european de importanţă strategică pentru NATO şi UE. ● Aprofundarea relaţiilor politice şi economice cu Asia Centrală, inclusiv prin consolidarea iniţiativelor comunitare în această zonă. ● Valorificarea potenţialului economic şi de transport fluvial al Dunării (legătura Dunăre-Main-Rin; legătura între Marea Neagră şi Marea Nordului), inclusiv din perspectiva implicaţiilor asupra mediului. Promovarea coridorului paneuropean 7 de transport, atragerea de investiţii în zona pe care o administrăm (complementar fondurilor comunitare) pentru ca acest coridor să devină un coridor de transport performant.
\n
4.Promovarea parteneriatului strategic cu SUA ● Diversificarea formelor de consultare politică bilaterală, în paralel cu dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale şi creşterea investiţiilor americane în România. ● Readucerea în atenţie a problemei aderării României la programul scutirii de vize.
\n
5.Promovarea parteneriatelor de cooperare ale României în plan bilateral şi multilateral ● Valorificarea relaţiilor bilaterale privilegiate (Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania) în promovarea de iniţiative comune. ● Promovarea, în continuare, a deschiderii în relaţiile bilaterale cu Federaţia Rusă, în special în domeniul economic. Contribuţia activă la relaţiile UE-Rusia. ● Relaţiile politice tradiţionale de parteneriat cu China trebuie fructificate în primul rând economic. Vor fi stimulate investiţiile chineze în România şi vor fi promovate, în acelaşi timp, interesele comerciale româneşti în China. ● România va acţiona pentru recuperarea pieţelor externe pierdute după 1989, printr-o diplomaţie economică profesionistă, în parteneriat cu mediul de afaceri. Ne propunem să colaborăm cu pionierii tehnologiilor de vârf - Japonia, Coreea de Sud, Israel, dar şi cu puterile emergente, cu enorme pieţe interne India, Brazilia etc. ● Vom valorifica bunele relaţii cu statele arabe, în scopul promovării intereselor economice, dar şi în spiritul facilitării dialogului între civilizaţii şi promovării păcii. ● Reconfigurarea relaţiilor cu ţările din America Latină şi Africa, în cadrul coordonatelor de acţiune politică promovate la nivel comunitar şi în spiritul potenţialului tradiţional al relaţiilor bilaterale. ● Implicarea sporită în procesul de reformare şi eficientizare a instituţiilor din sistemul ONU, inclusiv Consiliul de Securitate, sistemul OSCE, Consiliul Europei şi organizaţiile regionale. ● Continuarea campaniei pentru aderarea la OCDE. ● Acţiunea sistematică pentru preluarea unor poziţii importante de conducere în organizaţiile internaţionale.
\n
6.Promovarea intereselor de securitate ale statului român ● În linie cu Strategia de Securitate Naţională a României, consolidarea profilului României ca membru activ şi influent al NATO, concomitent cu susţinerea rolurilor complementare ale UE şi NATO în domeniul securităţii internaţionale. ● Implicarea activă în dezvoltarea acţiunilor UE în domeniile politicii externe, de securitate şi apărare comune (PESC şi PESA), în special în domeniile de expertiză confirmată a României în zonele din vecinătate şi în privinţa frontierei externe. Reconfigurarea contribuţiilor în funcţie de solicitările şi condiţiile concrete din teatrele de operaţiuni unde suntem prezenţi. ● Prezenţa activă a UE în zona est-europeană şi în cea caspică, ca element cheie pentru generarea unor soluţii politice la conflictele îngheţate din regiune. ● Onorarea angajamentelor militare în Irak şi Afganistan, concomitent cu mutarea mai rapidă a centrului de greutate pe dezvoltarea capacităţilor civile de reconstrucţie post-conflict, în coordonare cu aliaţii, inclusiv pentru stabilirea şi implementarea unui calendar de retragere graduală din teatrele de operaţiuni.
\n
7.Promovarea intereselor economice şi comerciale ale statului român şi ale firmelor româneşti ● Acţiuni politico-diplomatice pentru susţinerea promovării exporturilor româneşti şi atragerea de investiţii străine. ● Susţinerea implementării proiectului coridorului energetic Marea Caspică - Marea Neagră, prevăzut de Strategia UE pentru Asia Centrală, în vederea valorificării potenţialului de tranzit al României, inclusiv prin transformarea portului Constanţa într-un important punct nodal şi logistic. ● Securitate energetică: Trecerea la etapa de implementare a proiectelor Nabucco, PEOP şi terminalul LNG de la Constanţa.
\n
8.Susţinerea şi protejarea drepturilor şi intereselor tuturor cetăţenilor români, indiferent unde s-ar afla ● Păstrarea şi dezvoltarea identităţii religioase, lingvistice, culturale şi politice a membrilor comunităţilor româneşti din afara graniţelor. ● Intensificarea eforturilor de promovare a culturii româneşti în spaţiul UE; continuarea programului de valorizare a contribuţiei culturii române la patrimoniul cultural european comun. ● Susţinerea unui dialog intercultural cu spaţii din afara continentului european (Orientul Mijlociu şi Extremul Orient, America Latină, Africa). ● Implicarea sporită a structurilor nonguvernamentale ca element important al reţelei instituţionale de promovare a culturii româneşti în străinătate. ● Consolidarea parteneriatelor MAE cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Patriarhia Română, Institutul Cultural Român, Academia Română şi asociaţii ale românilor de peste hotare. ● Simplificarea procedurilor consulare, reducerea birocraţiei şi asigurarea unor servicii de calitate. ● Extinderea reţelei consulare (inclusiv prin utilizarea consulatelor mobile) atât în UE, cât şi în spaţiul extracomunitar. ● Reducerea taxelor consulare percepute cetăţenilor români în străinătate. ● Constituirea unui fond special pentru situaţii de urgenţă aflat la dispoziţia consulatelor României.
\n
Capitolul 26
\n
Afaceri europene Obiective de guvernare 1. Adjudecarea, în cea mai mare proporţie posibilă, a beneficiilor, îndeosebi de natură financiară, care decurg din calitatea de stat membru.
\n
2.Participarea activă la proiectarea marilor procese instituţionale care concură la construcţia europeană.
\n
3.Participarea activă la funcţionarea democratică şi eficientă a instituţiilor, structurilor şi organismelor UE.
\n
Direcţii de acţiune Cadrul instituţional ● Restructurarea Departamentului Afacerilor Europene şi a mecanismului interinstituţional de stabilire a poziţiilor României în cadrul Uniunii Europene pentru o coordonare eficientă a acestora.
\n
Politici europene ● Procesul de extindere: dezvoltarea pe orizontală a UE trebuie făcută numai cu condiţia asigurării prealabile a cadrului instituţional de funcţionare a UE; în aceste condiţii, România va sprijini toate statele candidate pentru a îndeplini criteriile de la Copenhaga cu privire la pregătirea pentru aderare. ● Procesul de lărgire: extinderea politicilor comunitare la nivelul tuturor statelor membre reprezintă o condiţie sine qua non pentru activarea efectului de sinergie la nivelul comunităţii europene; în acest context, România susţine ideea extinderii zonei euro la nivelul UE. ● Procesul de adâncire: dezvoltarea pe verticală, instituţională, constituie garanţia stabilităţii şi funcţionării eficiente a comunităţii europene; în acest context, România susţine ratificarea Tratatului de la Lisabona de către toate statele membre, până la data alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2009. ● Definirea unor poziţii clare ale României în ceea ce priveşte:
\n
-reforma veniturilor proprii;
\n
-reconfigurarea priorităţilor privind cheltuielile bugetare îndeosebi în direcţia creşterii coeziunii economice, sociale şi teritoriale. ● Politica de coeziune: Menţinerea actualelor obiective ale politicii de coeziune a UE şi renegocierea acestora pentru perioada 2014-2020 prin care România să primească fondurile necesare susţinerii dezvoltării economice şi sociale. ● Libera circulaţie a persoanelor: Susţinem recomandarea Comisiei Europene către statele membre de a nu impune restricţii privind accesul lucrătorilor din noile state membre pe piaţa forţei de muncă. Mobilitatea lucrătorilor este un factor pozitiv care determină creşterea economică, iar statele care nu au aplicat restricţii s-au bucurat de beneficiile economice ale migraţiei forţei de muncă. Susţinem interesele românilor care lucrează în Europa şi milităm pentru drepturile acestora. ● Cooperarea la Marea Neagră: Ne vom asuma un rol activ în regiune, alături de celelalte state membre ale UE, în soluţionarea unor probleme majore precum lupta împotriva terorismului, securitatea şi diversificarea energetică, consolidarea instituţională, dezvoltarea economică şi extinderea comunităţii democratice. ● Politica comună în domeniul migraţiei: Migraţia trebuie să devină o politică comună a UE, ceea ce nu înseamnă că statele membre nu vor mai trebui să aibă anumite instrumente la dispoziţie pentru a stopa imigraţia ilegală şi traficul de persoane şi de asemenea pentru a decide în ce fel de sectoare economice ar trebui să permită angajarea persoanelor cu înalte calificări provenite din ţări terţe. ● Integrarea comunităţii rome: Susţinem necesitatea unei strategii la nivel european de incluziune a romilor. Principiul egalităţii de şanse trebuie să stea la baza acestor politici ca o garanţie pentru eliminarea statutului de cetăţeni de mâna a doua. România va milita şi pentru crearea unei agenţii europene în domeniul incluziunii romilor, eventual găzduită chiar de ţara noastră.
\n
Capitolul 27
\n
Cultură şi culte Obiective de guvernare 1. Oprirea procesului de degradare a patrimoniului cultural naţional; restaurarea, protejarea şi promovarea acestuia prin dezvoltarea proiectelor integrate şi a reţelelor de cooperare culturală, având în vedere potenţialul patrimoniului cultural de a susţine dezvoltarea socială şi economică.
\n
2.Susţinerea diversităţii culturale şi artistice.
\n
3.Modernizarea, renovarea şi înzestrarea corespunzătoare a infrastructurilor culturale în acord cu realităţile de pe plan internaţional.
\n
4.Perfecţionarea profesională continuă a personalului angajat în instituţiile de cultură.
\n
5.Promovarea valorilor culturii române în circuitul cultural internaţional.
\n
6.Promovarea patrimoniului naţional în cadrul turismului cultural naţional şi internaţional.
\n
7.Dezvoltarea parteneriatului între stat şi culte în domeniile social, cultural, educaţional şi susţinerea relaţiei de respect şi cooperare între culte în beneficiul întregii societăţi.
\n
Direcţii de acţiune ● Elaborarea şi punerea în aplicare a unei strategii naţionale de restaurare şi protejare a patrimoniului cultural. ● Sprijinirea înfiinţării de noi muzee şi spaţii expoziţionale. ● Promovarea unui rol activ al bibliotecii în societate, precum şi construirea şi dotarea corespunzătoare a acestora. ● Asigurarea sprijinului financiar necesar pentru o prezenţă cât mai amplă a oamenilor de cultură la cele mai importante evenimente culturale din ţară şi străinătate (târguri de carte, festivaluri teatrale şi cinematografice, festivaluri muzicale, expoziţii de artă vizuală) etc. ● Încurajarea instituţiilor culturale din mediul rural şi din zonele defavorizate prin crearea unor aşezăminte culturale, biblioteci săteşti şi orăşeneşti în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. ● Construirea atelierelor de creaţie potrivit cerinţelor existente în comunitatea artiştilor plastici. ● Susţinerea parteneriatului statului cu uniunile de creaţie. ● Modernizarea şi renovarea teatrelor şi filarmonicilor, construcţia de noi săli de spectacole în parteneriat cu administraţia publică locală şi crearea de instituţii (de spectacole, de proiecte sau gazdă) cu repertoriu multidisciplinar (spectacole de teatru, muzică, balet, arte vizuale etc.). ● Elaborarea de iniţiative legislative pentru salarizarea personalului din instituţiile de cultură şi legiferarea statutului artistului în România. ● Integrarea programatică a patrimoniului cultural material şi imaterial în cadrul turismului cultural naţional şi internaţional. ● Susţinerea prezenţei şi a rolului Bisericii în societate, pornind de la principiul recunoaşterii contribuţiei Bisericii la binele comun al societăţii. ● Sprijinirea dezvoltării comunităţilor religioase inclusiv în diaspora românească. ● Promovarea unui parteneriat activ între stat şi culte prin crearea unor centre de asistenţă socială, încurajând astfel misiunea socială a bisericilor şi a celorlalte culte.
\n
Capitolul 28
\n
Românii de pretutindeni Obiective de guvernare 1. Întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării, prezervarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni.
\n
2.Dobândirea/redobândirea cetăţeniei române şi flexibilizarea regimului de vize.
\n
3.Dreptul la muncă al românilor aflaţi în străinătate.
\n
4.Crearea unui cadru instituţional funcţional în relaţia cu românii de pretutindeni.
\n
5.Asigurarea condiţiilor necesare exercitării dreptului de vot pentru cetăţenii români aflaţi în afara graniţelor.
\n
Direcţii de acţiune Întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării, prezervarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni ● Promovarea unor acţiuni politico-diplomatice profesioniste pentru a transforma comunităţile româneşti din străinătate într-un avantaj pentru ţara noastră, o pârghie de influenţă şi o sursă de mândrie naţională. ● Protejarea şi promovarea drepturilor românilor aflaţi în afara graniţelor tării, atât pentru cei care trăiesc în vecinătatea ţării noastre, cât şi pentru cei din emigraţie. ● Cooperarea cu statele de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării drepturilor la prezervarea identităţii culturale a persoanelor aparţinând minorităţilor româneşti autohtone din ţările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoaşterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc. ● Promovarea în plan educaţional a proiectelor de sprijin logistic şi profesional pentru şcolile româneşti intracomunitare. ● Încurajarea, iniţierea şi susţinerea manifestărilor culturale de tip identitar. ● Susţinerea în plan lingvistic şi mass-media a proiectelor care au ca obiectiv protejarea limbii române şi elaborarea unei strategii în acest sens. Relaţia cu mass-media internaţională şi locală din ţările în care trăiesc comunităţi importante de români va avea ca obiectiv crearea unui orizont de interes faţă de realităţile comunităţilor româneşti din lume. ● Sprijinirea proiectelor care încurajează implicarea organizaţiilor neguvernamentale româneşti în programe cu impact civic-formativ. ● Încurajarea în plan spiritual a proiectelor care vizează protejarea şi promovarea vieţii spirituale a comunităţilor româneşti.
\n
Dobândirea/redobândirea cetăţeniei române şi flexibilizarea regimului de vize ● Adoptarea măsurilor legislative şi instituţionale privind facilitarea dobândirii/redobândirii cetăţeniei române de către persoanele care sunt îndreptăţite în acest sens. ● Flexibilizarea regimului de acordare a vizelor, precum şi încheierea rapidă a unor acorduri bilaterale privind micul trafic de frontieră cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia. ● Flexibilizarea regimului de acordare de permise de muncă temporare pe teritoriul românesc pentru cetăţenii provenind din statele din vecinătatea UE (Republica Moldova, Ucraina, Serbia etc.).
\n
Dreptul la muncă al românilor aflaţi în străinătate ● Eliminarea progresivă a restricţiilor pe piaţa muncii în spaţiul comunitar pentru cetăţenii români. ● Respectarea de către statele membre UE a drepturilor prevăzute de legislaţia europeană în materia dreptului muncii pentru cetăţenii comunitari români aflaţi la muncă în spaţiul UE. ● Cooperarea bilaterală cu statele din spaţiul extracomunitar pentru respectarea drepturilor muncitorilor români din ţările respective.
\n
Capitolul 29
\n
Securitate naţională Obiective de guvernare Scopul fundamental al actului guvernamental în domeniul securităţii naţionale îl reprezintă crearea condiţiilor politice, organizatorice şi administrative necesare pentru ca, printr-o guvernare eficientă, să putem garanta securitatea naţională prin: exercitarea deplină a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; asumarea conştientă a responsabilităţilor de către toate componentele societăţii; perfecţionarea capacităţii de decizie şi de acţiune a statului de drept în condiţiile supremaţiei legii; afirmarea României ca membru activ cu drepturi egale al comunităţii europene, euroatlantice şi internaţionale.
\n
1.Îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO şi UE, modificarea cadrului legislativ astfel încât să corespundă noilor realităţi instituţionale şi mediului de securitate intern şi extern, alocarea resurselor necesare susţinerii reformelor preconizate în strategia de guvernare.
\n
2.Participarea activă la promovarea democraţiei şi construcţiei securităţii în vecinătatea apropiată a României, în special în bazinul extins al Mării Negre, o problemă-cheie pentru securitatea naţională. În acest context, România trebuie să îşi asume rolul de vector în susţinerea dimensiunii estice a securităţii NATO şi UE.
\n
3.Identificarea oportună şi contracararea proactivă a riscurilor şi ameninţărilor prin dezvoltarea capacităţilor de informare, analiză şi decizie.
\n
4.Prevenirea conflictelor şi gestionarea eficientă a riscurilor, a situaţiilor de criză şi a consecinţelor acestora.
\n
5.Creşterea independenţei energetice a României pe termen mediu, în sensul creşterii substanţiale a producţiei interne de energie, al reducerii dependenţei faţă de o sursă unică de import de energie, precum şi al promovării unei politici comune de securitate energetică la nivelul UE.
\n
6.Continuarea procesului de transformare a Armatei într-un instrument militar modern, credibil şi eficient, în măsură să asigure îndeplinirea obligaţiilor ce ne revin în cadrul apărării colective a NATO, a angajamentelor asumate în UE şi faţă de ceilalţi parteneri ai noştri, precum şi de susţinere a acţiunilor politico-diplomatice ale României pe plan internaţional.
\n
Direcţii de acţiune ● Dezvoltarea şi utilizarea coerentă a capacităţilor instituţionale, politice, diplomatice, economice, militare şi de informaţii pentru contracararea riscurilor şi ameninţărilor regionale şi globale. ● Actualizarea şi modernizarea cadrului legislativ privind întărirea securităţii naţionale. ● Reforma structurilor de aplicare a legii şi a sistemului judiciar din România pentru combaterea eficientă a corupţiei şi crimei organizate. ● Apărarea intereselor energetice ale ţării noastre, promovarea unei \"identităţi energetice\" naţionale şi diversificarea surselor de aprovizionare. ● Protecţia şi dezvoltarea infrastructurii naţionale, conectarea la reţelele de transport europene. ● Dezvoltarea capacităţilor de informare, analiză şi protecţie pentru prevenirea şi contracararea riscurilor şi ameninţărilor, reducerea vulnerabilităţilor şi sesizarea oportunităţilor strategice pentru ţara noastră. ● Participarea la promovarea democraţiei, statului de drept, a stabilităţii şi securităţii în vecinătatea României, în contextul eforturilor întreprinse de UE, NATO şi de alte organizaţii internaţionale, precum şi în alte zone de interes strategic pentru ţara noastră. ● Modernizarea înzestrării Armatei şi asigurarea condiţiilor necesare pentru ca aceasta să îşi îndeplinească rolul constituţional în bune condiţii. ● Alocarea anuală a unui procent de minim 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare, care poate fi majorat la 2,38% pe proiecte concrete, creşterea semnificativă a fondurilor destinate gestionării situaţiilor de urgenţă, asigurarea unei bugetări corespunzătoare pentru structurile militare şi de informaţii, precum şi pentru celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. ● Formarea unor corpuri profesionale adecvate, atragerea expertizei necesare sectorului de securitate naţională, crearea unor ghiduri de carieră pentru funcţionarii guvernamentali implicaţi în acest sector şi promovarea educaţiei şi cercetării în zona securităţii naţionale.
\n
Anexa ----- PROGNOZA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI NOTĂ: Valoarea prognozată a indicatorilor macroeconomici prezintă un grad de relativitate cauzat de incertitudinile existente, pe fondul crizei financiare şi economice. -------