7.1.5. Pentru aplicarea completă a conceptului UFSA (FUA) la nivelele 1 şi 2 MSA (ASM), sunt necesare facilităţi şi proceduri corespunzătoare de coordonare în timp real, iar flexibilitatea utilizării spaţiului aerian depinde de capabilităţile de coordonare civilo-militară în timp real.
\n7.2. Coordonarea civilo-militară în timp real 7.2.1. Comunicarea directă între unităţile ATS civile şi militare este esenţială pentru facilitarea soluţionării sigure a situaţiilor aeriene specifice şi trebuie sa fie detaliată în acorduri/proceduri de coordonare scrise.
\n7.2.2. Acţiunile asociate coordonării, incluzând schimbul prompt de informaţii relevante pentru siguranţă şi dirijarea fluentă a zborurilor civile şi militare, pot fi desfăşurate în mod activ sau pasiv.
\n7.2.3. \"Modul activ\" al coordonării civilo-militare înseamnă comunicarea în timp real între unităţile de trafic aerian civile şi militare, care rezultă dintr-o acţiune a controlorului. Acest mod include atât coordonarea \"verbală\", doar prin voce, cât şi coordonarea non-verbală (silent), procesul comunicării realizându-se doar prin acţiuni manuale.
\n7.2.4. \"Modul pasiv\" al coordonării civilo-militare înseamnă comunicarea în timp real, fără vreo acţiune din partea controlorilor şi se realizează, de obicei, prin schimb automat de date de zbor, agreat anterior, nefiind necesara o coordonare suplimentara pentru separarea GAT-OAT.
\n7.2.5. \"Modul activ\" se referă la coordonarea situaţiilor de trafic, în timp ce \"Modul pasiv\" se referă, în principal, la transmiterea de date şi ar trebui utilizat pentru stabilirea unui curs de acţiune numai în situaţiile prevăzute de procedurile agreate în comun.
\n7.2.6. Coordonarea non-verbală este utilizată, mai ales, pentru traversarea spaţiului aerian şi/sau a unor structuri de rute, atunci când se aplica procedura coordonării prealabile. Utilizarea coordonării non-verbale poate reduce încărcarea controlorului, în special în zonele cu densitate mare de trafic.
\n7.2.7. Funcţiile coordonării verbale sunt utilizate în special atunci când schimbul de informaţii realizat prin sisteme tehnice nu este suficient şi se impune dialogul verbal direct.
\n7.3. Proceduri de coordonare 7.3.1. La nivelul 3 se stabilesc proceduri de coordonare între unităţile ATC civile şi militare corespunzătoare. Aceste proceduri trebuie să cuprindă detalii privind asigurarea coordonării şi eşalonării zborurilor OAT militare faţă de zborurile GAT în situaţii normale sau situaţii specifice (ex. traversarea spaţiului aerian controlat de unităţile ATS civile de către zborurile OAT, traversarea unei zone de spaţiu aerian restricţionat sau rezervat activată pentru activităţi militare, de către un zbor GAT, etc.) 7.4. Cazuri speciale 7.4.1. Aeronavele civile şi militare cu situaţii deosebite la bord, care execută misiuni pentru salvări de vieţi omeneşti şi de intervenţie la calamităţi au prioritate faţă de toate celelalte aeronave.
\n7.4.2. Aeronavele aflate în una din situaţiile de la pct. 7.6.1 vor fi autorizate să traverseze TSA sau să utilizeze CDR asociate acestora prin coordonare între partea civilă şi militară la nivelul 3.
\n7.4.3. Controlorii civili şi militari au obligaţia, în aceste situaţii, să asigure eşalonarea traficului GAT, respectiv OAT faţă de aeronavele în cauză.
\n7.5. Echipamente tehnice şi informatice 7.5.1. Generalităţi 7.5.1.1. La nivel tactic, cerinţa principală este de a asigura un echipament tehnic şi informatic care să ajute la crearea un mediu de trafic aerian în care conceptul UFSA (FUA) să fie aplicat eficient, în care necesitatea segregării traficului aerian să fie redusă la minim. Aceasta se poate realiza prin: ● asigurarea cu informaţii privind spaţiul utilizat; ● schimbul de informaţii intre unităţile ATS civile/militare; ● asigurarea unui sistem care să faciliteze traversarea spaţiului aerian.
\n7.5.2. Date de utilizare a spaţiului aerian 7.5.2.1. Funcţia de informare despre utilizarea spaţiului aerian furnizează, în timp real, tuturor părţilor implicate informaţii actualizate în legătura cu utilizarea curentă a spaţiului aerian, informaţii în plus faţă de AUP/UUP, în legătură cu alocarea de spaţiu aerian planificată, astfel încât să se facă în mod cât mai eficient folosirea spaţiului aerian disponibil.
\n7.5.2.2. Sistemul de informare asigură schimbul de informaţii consistent şi în timp real al situaţiei concrete a spaţiului aerian.
\n7.5.2.3. Ca aspect major privind siguranţa zborului, integritatea datelor este garantată. Componenta nivelului 3 MSA (ASM), asigură activarea, dezactivarea, anularea pe scurt timp sau modificări privind rezervarea şi realocarea structurilor de spaţiu aerian.
\n7.5.2.4. Sistemele care sprijină această funcţie furnizează în timp real situaţia spaţiului aerian pe un ecran electronic şi intercomunică cu sistemele ATC.
\n7.5.2.5. În faza iniţială, informaţiile în timp real privind utilizarea spaţiului aerian sunt introduse manual, de fiecare unitate ATS implicată, fiecare in sistemul propriu.
\n7.5.3. Funcţia de identificare utilizând datele planului de zbor depus 7.5.3.1. Funcţia de informare privind planul de zbor depus priveşte schimbul automat al tuturor datelor necesare din planul de zbor, între unităţile ATS civile/militare. Această funcţie permite crearea etichetelor asociate unui plot, atât în unităţile ATS civile, cât şi în cele militare, pentru identificarea întregului trafic aerian (OAT/GAT), implicat în procesul de coordonare a zborurilor. Ca o cerinţă minimă, pentru a permite corelarea datelor radar (primar) cu cele din planul de zbor, indicativul aeronavei/call sign, modul SSR, codul transponder pentru fiecare zbor în parte implicat în procesul de coordonare a zborului sunt transmise de la o unitate ATS civilă către o unitate ATS militară, şi , la cerere, de la o unitate ATS militară către o unitate ATS militară.
\n7.5.3.2. Mesajul comun BDF a fost dezvoltat pentru a permite armonizarea schimbului necesar de date între unităţile civile şi militare.
\n7.5.4. Funcţia de eşalonare utilizând datele planului de zbor în vigoare 7.5.4.1. Funcţia de informare a planului de zbor în vigoare permite actualizarea automată şi în dinamică a oricărei modificări survenite în planul de zbor, ca urmare a autorizărilor ATC ulterioare.
\n7.5.4.2. Funcţia de informare privind intenţiile controlorului de trafic aerian are ca scop actualizarea automată a planului de zbor în vigoare, cu modificările de date generate de autorizarea viitoare.
\n7.5.4.3. Transmiterea sau primirea informaţiei despre intenţia controlorului de trafic aerian nu constituie, în sine, o coordonare care necesită acţiune. Aceasta facilitează controlorii de trafic aerian să determine necesitatea aplicării unui mod activ al coordonării civilo-militare.
\n7.5.4.4. Schimbul de informaţii includ următoarele date: direcţie/cap magnetic atribuit,, autorizare directă către un anumit punct de rută, viteză de urcare/coborâre, viteză asociata atribuită, indicativul sectorului/iniţialele controlorului de trafic aerian şi orice alt tip de informaţie privind zborul aeronavei, inclusiv intenţiile controlorului de trafic aerian, aşa cum se specifică în procedurile de coordonare a zborurilor între unităţile implicate.
\n7.5.4.5. Mesajul CDF a fost creat pentru a permite distribuţia uniformă a informaţiilor actualizate din planul de zbor.
\n7.5.5. Funcţia de traversare/survolare a spaţiului aerian utilizând coordonarea non-verbală 7.5.5.1. Funcţiile de coordonare non-verbală, care se bazează pe un dialog între controlori asigurat de sistem, permit controlorilor de trafic aerian civili şi militari să schimbe informaţii de trafic, utilizând ecrane electronice. Aceste funcţii vor facilita creşterea vitezei schimbului de date, în procesul coordonării zborului, care în prezent se execută prin comunicare directă(voce). Principalele funcţii ale acestui program privesc: ● traversarea rutelor ATS permanente sau condiţionale (CDR) de către OAT; ● traversarea spaţiului controlat de către OAT; ● traversarea unui spaţiu rezervat de către GAT; ● utilizarea unei rute CDR adiţionale/direct către/în afara rutei de către GAT.
\n7.5.5.2. Dialogurile între controlorii de trafic aerian civili şi militari asigurate de sistem pentru traversarea unui spaţiu aerian şi a rutelor de zbor, sunt asigurate de două funcţii: notificare a intenţiei de traversare a spaţiului aerian şi dialog privind traversarea spaţiului aerian.
\n7.5.6. Funcţia de notificare a intenţiei de traversare a spaţiului aerian 7.5.6.1. Funcţia de notificare a intenţiei de traversare a spaţiului aerian poate fi folosită pentru a avertiza unitatea ATS civilă, despre intenţia controlorului de trafic aerian militar de a traversa un spaţiu aerian controlat, cu zbor(uri) militar(e) sau viceversa.
\n7.5.6.2. Aceasta notificare a intenţiei nu trebuie privită ca o cerere de autorizare a traversării spaţiului aerian respectiv, sau ca o rută de zbor autorizată; numai modalitatea de executare a traversării este înaintată, dacă acest lucru este necesar în cadrul procedurilor de coordonare a zborurilor, pentru informarea ATC militar sau a unei unităţi de apărare antiaeriană.
\n7.5.6.3. Acest mesaj (de bază), a fost conceput pentru a permite distribuirea uniformă de către sistem a informaţiilor de notificare a intenţiei de traversare a spaţiului aerian.
\n7.5.7. Funcţia de dialog privind traversarea spaţiului aerian 7.5.7.1. Funcţia de dialog privind traversarea spaţiului aerian este o dezvoltare ulterioară a funcţiei de notificare a intenţiei de traversare a spaţiului aerian. Aceasta este utilizata când, prin acord bilateral, este necesară o coordonare prealabilă pentru traversarea de către GAT/OAT a unui spaţiu aerian sau a unei rute de zbor.
\n7.5.7.2. Mesajul cerere de traversare a spaţiului aerian (XRQ), Mesajul de acceptare a traversării spaţiului aerian (ACP), Mesajul de propunere de traversare a spaţiului aerian (XAP), Mesajul de respingere a traversării spaţiului aerian (RJC) au fost concepute pentru a permite distribuirea armonizată de către sistem a informaţiilor de traversare a spaţiului aerian.
\n7.6. Publicare şi informare 7.6.1. Perioadele de alocare sau activare a spaţiului aerian restricţionat/rezervat se publică în AUP/UUP şi/sau NOTAM. Este necesară analizarea posibilităţii distribuirii AUP/UUP către un număr cât mai mare de agenţii şi persoane interesate.
\n7.6.2. Zonele de spaţiu aerian restricţionat/rezervat se publică în AIP România, informaţiile publicate includ:
\n8.1. AIP/NOTAM specifice Nivelului 1 8.1.1. Generalităţi 8.1.1.1. După aprobarea de către CMSA, structura spaţiului aerian din FIR Bucureşti şi rutele ATS se publică în AIP ROMÂNIA prin bază de amendament transmisă de structura responsabilă pentru controlul spaţiului aerian respectiv sau structura căreia îi este destinată utilizarea spaţiului aerian respectiv. Spaţiul aerian rezervat/restricţionat temporar necesar pentru desfăşurarea evenimentelor aeronautice de amploare, planificate şi coordonate din timp, cum ar fi: exerciţiile aeriene militare, demonstraţiile aeriene, etc., se va publica prin Supliment AIP sau NOTAM, după caz.
\n8.1.2. Publicarea armonizată a CDR-urilor 8.1.2.1. Împărţirea CDR-urilor în trei categorii impune atât indicarea categoriei CDR în coloana \"Observaţii\" din descrierea rutelor ATS în AIP precum şi adăugarea unei note explicative în partea din faţă a paginii ENR 3, care să indice \"Disponibilitatea de planificare a zborului\" respectiv.
\n8.1.2.2. În hărţile publicate în AIP, rutele permanente şi cele trei categorii diferite de CDR-uri au simboluri grafice distincte care indică modul în care operatorii aerieni trebuie să planifice zborurile pe astfel de rute.
\n8.1.3. Publicarea zonelor de spaţiu aerian restricţionat/rezervat 8.1.3.1. AIP ENR 5 enumeră toate zonele prin care zborul aeronavelor este supus unor condiţii specifice şi care au un caracter de permanenţă precum şi cele care sunt activate temporar. Orice astfel de zonă este desemnată ca: Zonă Interzisă (P), Zonă Restricţionată (R), Zonă Periculoasă (D), TRA, TSA.
\n8.1.3.2. În AIP ENR 5, sunt stipulate TSA/TRA-urile împreună cu zonele R şi D care pot fi gestionate la nivel 2 şi identificate ca atare. Zonele R şi D care nu sunt gestionate la nivel 2, sunt de asemenea specificate ca atare.
\n8.1.3.3. Descrierea şi reprezentarea grafică a zonelor de spaţiu aerian restricţionat/rezervat va include, după caz:
\n8.1.3.4. Parametrii timpului de activare a TSA înglobează: \"Orele publicate\", \"Orele planificate\" şi \"Timpul real de activare\". Orele publicate acoperă perioada maximă posibilă de activare şi trebuie publicate în AIP într-o coloană nouă sau ca o parte specifică a coloanei \"Observaţii\". (Anexa 4)
\n9.1. Generalităţi 9.1.1. Introducere 9.1.1.1. O sarcină importantă este monitorizarea continuă a eficienţei aplicării Conceptului UFSA (FUA) la toate nivelele MSA (ASM). Pentru asigurarea acestei sarcini se recomandă utilizarea, după caz, a următorilor/următoarelor indicatori/domenii cheie de performanţă (KPI/KPA): a. eficienţa spaţiului aerian (aplicarea UFSA (FUA), organizarea optimă a spaţiului aerian, utilizarea spaţiului, sistemul de restricţionare/rezervare eficientă a spaţiului) b. eficienţa misiunilor (impactul economic al tranzitului, impactul localizării zonelor de antrenament); c. flexibilitate (instruirea în zonele nesegregate, eliberarea spaţiului rezervat/segregat, satisfacerea nevoilor civile şi militare apărute în timp scurt).
\n9.1.1.2. Indicatorii şi domeniile cheie de performanţă sunt stabilite prin acord comun de autorităţile civile şi militare corespunzătoare implicate în aplicarea conceptului UFSA (FUA).
\n9.2. Cerinţe privind performanţa utilizării flexibile a spaţiului aerian la Nivel 1 MSA (ASM) 9.2.1. Atribuţiile CMSA pentru asigurarea cerinţelor performanţei utilizării flexibile a spaţiului aerian:
\n9.3. Cerinţe privind performanţa utilizării flexibile a spaţiului aerian la Nivel 2 MSA (ASM) 9.3.1. AMC stabileşte proceduri şi/sau metode de lucru pentru colectarea, arhivarea şi asigurarea accesului la datele privind alocarea zonelor de spaţiu aerian restricţionat/rezervat gestionate de acesta.
\n9.4. Cerinţe privind performanţa utilizării flexibile a spaţiului aerian la Nivel 3 MSA (ASM) 9.4.1. Unităţile ATC implicate în coordonarea civilo-militară la Nivel 3 MSA (ASM) stabilesc proceduri şi/sau metode de lucru pentru colectarea, arhivarea şi asigurarea accesului la datele privind utilizarea zonelor de spaţiu aerian restricţionat/rezervat.
\n9.5. Echipamente tehnice pentru monitorizarea performanţei utilizării flexibile a spaţiului aerian 9.5.1. Pentru colectarea şi arhivarea datelor privind alocarea zonelor de spaţiu aerian restricţionat/rezervat gestionate de AMC, naţional sau regional, în scopul asigurării monitorizării performanţei utilizării flexibile a spaţiului aerian se recomandă utilizarea sistemelor suport specializate (LARA, PRISMIL, etc.) -----------