NORMĂ din 27 iulie 2006

Pe scurt

Această normă stabilește regulile pentru supravegherea, prevenirea și controlul infecțiilor dobândite în spitale (infecții nosocomiale) în toate tipurile de unități sanitare. Scopul este de a asigura un mediu sigur pentru pacienți și personalul medical, prevenind răspândirea bolilor infecțioase.

Ce reglementează

• Definiția exactă a infecției nosocomiale, bazată pe criterii clinice, epidemiologice și de laborator.
• Organizarea serviciilor de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare publice și private.
• Atribuțiile specifice ale conducerii și personalului medical în prevenirea și combaterea acestor infecții.
• Modul de finanțare și asigurare a resurselor necesare pentru activitățile de control al infecțiilor.

Cui îi privește

• Unitățile sanitare cu paturi (spitale de stat și private), precum și alte unități sanitare ambulatorii sau de asistență medico-socială.
• Personalul medical și auxiliar din aceste unități, de la manageri la asistenți medicali.

Puncte cheie

• O infecție este considerată nosocomială dacă este contractată în unitatea sanitară, indiferent dacă simptomele apar în timpul spitalizării.
• Unitățile sanitare publice cu paturi trebuie să organizeze servicii specializate de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale.
• Spitalele județene, clinice și universitare trebuie să aibă servicii cu minimum 7 posturi, incluzând cel puțin un medic epidemiolog sau microbiolog.
• Spitalele municipale, orășenești sau comunale trebuie să aibă un colectiv funcțional cu minimum 3 posturi normate.
• Comitetul director al unității sanitare aprobă planul anual de activitate și bugetul pentru controlul infecțiilor nosocomiale.
• Managerul unității sanitare răspunde de organizarea structurilor profesionale și de asigurarea bugetară pentru activitățile de control.