{"html": "<div class=\"lf-doc\"><div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">27.</span>Gibb D, Arulkumaran S. Fetal monitoring in practice. 3rd ed. London (UK): Churchill Livingstone; 2008. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">28.</span>Smith V, Begley CM, Clarke M, Devane D. Professionals' views of fetal monitoring during labour: A systematic review and thematic analysis. BMC Pregnancy Childbirth. 2012;12(1):166. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">29.</span>FIGO consensus guidelines on intrapartum fetal monitoring: Cardiotocography; https://obgyn.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1016/j.ijgo.2015.06.020 ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">30.</span>Cardiotocography for antepartum fetal assessment: https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD001068/abstractA ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">31.</span>Review of the Proceedings from the 2008 NICHD Workshop on Standardized Nomenclature for Cardiotocography.Update on Definitions, Interpretative Systems With Management Strategies, and Research Priorities in Relation to Intrapartum Electronic Fetal Monitoring ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">32.</span>Kilpatrick SJ, Laros RK. Characteristics of normal labor. Obstet Gynecol 1989; 741: 85-7. NE3. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">33.</span>Lavender T, Hart A, Walkinshaw S, et al. Progress of first stage of labour for multiparous women: an observational study. BJOG: an international journal of obstetric &amp; gynaecology 2005; 11212:1663-5. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">34.</span>Albers LL, Schiff M, Gorwoda JG. The length of active labor in normal pregnancies. ObstetGynecol-1996; 873:355-9.NE3. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">35.</span>Cardozo L, Pearce JM. Oxytocin in active-phase abnormalities of labor: a randomized study. ObstetGynecol-1990; 752:152-7. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">36.</span>Andrews CM, Chrzanowski M. Maternal position, labor, and comfort. Appl Nurs Res 1990; 31:7-13. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">37.</span>Dowswell T, Bedwell C, Lavender T, Neilson J. Transcutaneous electrical nerve stimulation (TENS) for pain management in labour. Cochrane Database Syst Rev. 2009(2):CD007214. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">38.</span>Ullman R, Smith LA, Burns E, Mori R, Dowswell T. Parenteral opioids for maternal pain relief in labour. Cochrane Database Syst Rev. 2010(9):CD007396. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">39.</span>Capogna G, Camorcia M, Stirparo S, Farcomeni A. Programmed intermittent epidural bolus versus continuous epidural infusion for labor analgesia: the effects on maternal motor function and labor outcome. A randomized double-blind study in nulliparous women. Anesth Analg. 2011; 113(4):826-31 ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">40.</span>Capogna G, Camorcia M, Stirparo S, Farcomeni A. Programmed intermittent epidural bolus versus continuous epidural infusion for labor analgesia: the effects on maternal motor function and labor outcome. A randomized double-blind study in nulliparous women. Anesth Analg. 2011; 113(4):826-31 ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">41.</span>George RB, Allen TK, Habib AS. Intermittent epidural bolus compared with continuous epidural infusions for labor analgesia: a systematic review and meta-analysis. Anesth Analg. 2013; 116(1):133-44 ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">42.</span>Obstetrics and Gynecology at a Glance Fourth Edition, Errol R. Norwitz, John O. Schorge ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">43.</span>Meyvis I, Rompaey B, Goormans K, Truijen S, Lambers S, Mestdagh E, et al. Maternal position and other variables: effects on perineal outcomes in 557 births. Birth. 2012; 39(2):115-20. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">44.</span>Jiang H, Qian X, Carroli G, Garner P. Selective versus routine use of episiotomy for vaginal birth. Cochrane Database Syst Rev. 2017(2):CD000081. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">45.</span>Lappen, JR, Isaacs, C. Episiotomy and Repair. New York (NY): Medscape; 2016. https://emedicine.medscape.com/article/2047173-overview ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">46.</span>Laughon SK, Berghella V, Reddy UM, Sundaram R, Lu Z, Hoffman MK. Neonatal and maternal outcomes with prolonged second stage of labor. Obstet Gynecol. 2014; 124(1):57-67. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">47.</span>Allen VM, Baskett TF, O'Connell CM, McKeen D, Allen AC. Maternal and perinatal outcomes with increasing duration of the second stage of labor. Obstet Gynecol. 2009; 113(6):1248-58. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">48.</span>Aasheim V, Nilsen ABV, Reinar LM, Lukasse M. Perineal techniques during the second stage of labour for reducing perineal trauma. Cochrane Database Syst Rev. 2017(6):CD006672. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">49.</span>American College of Obstetricians and Gynecologists. Committee opinion no. 679: immersion in water during labor and delivery. Obstet Gynecol. 2016; 128(5):e231-6. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">50.</span>American College of Nurse-Midwives. Position statement: hydrotherapy during labour and birth. Silver Șpring (MD): ACNM; 2014. http://www.midwife.org/ACNM/files/ccLibraryFiles/Filename/000000004048/Hydrotherapy- During-Labor-and-Birth-April-2014.pdf ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">51.</span>Cunningham FG, Leveno K, Bloom S, Spong C, Dashe J, Hoffman B, et al. Williams obstetrics. 24th ed. New York (NY): McGraw-Hill Medical; 2014. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">52.</span>Danforth's Obstetrics and Gynecology, 9th Ed: James R., Md. Scott, Ronald S., Md. Gibbs, Beth Y., Md. Karlan, Arthur F., Md. Haney, David N. Danforth By Lippincott Williams &amp; Wilkins Publishers; 9th edition, 2003. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">53.</span>Leduc D, Senikas V, Lalonde AB, Ballerman C, Biringer A, Delaney M, et al. Active management of the third stage of labour: prevention and treatment of postpartum hemorrhage. SOGC clinical practice guideline no. 235. J Obstet Gynaecol Can. 2009; 31(10):980-93. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">54.</span>Carroli G, Cuesta C, Abalos E, Gulmezoglu AM. Epidemiology of postpartum haemorrhage: a systematic review. Best Pract Res Clin Obstet Gynaecol. 2008; 22(6):999-1012. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">55.</span>Rabe H, Diaz-Rossello JL, Duley L, Dowswell T. Effect of timing of umbilical cord clamping and other strategies to influence placental transfusion at preterm birth on maternal and infant outcomes. Cochrane Database Syst Rev. 2012(8):CD003248. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">56.</span>McDonald SJ, Middleton P, Dowswell T, Morris PS. Effect of timing of umbilical cord clamping of term infants on maternal and neonatal outcomes. Cochrane Database Syst Rev. 2013(7):CD004074. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">57.</span>American College of Obstetricians and Gynecologists. Committee opinion no. 543: timing of umbilical cord clamping after birth. Obstet Gynecol. 2012; 120(6):1522-6. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">58.</span>Lee L, Dy J, Azzam H. Management of spontaneous labour at term in healthy women. SOGC clinical practice guideline no. 336. J Obstet Gynaecol Can. 2016; 38(9):843-65. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">59.</span>Ladhani N, Chari R, Dunn M, Jones G, Shah P, Barrett JF. Obstetric management at borderline viability. SOGC clinical practice guideline no. 347. J Obstet Gynaecol Can. 2017; 39(9):781-91. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">60.</span>Aghdas K, Talat K, Sepideh B. Effect of immediate and continuous mother-infant skin-to-skin contact on breastfeeding self-efficacy of primiparous women: a randomised control trial. Women Birth. 2014; 27(1):37-40. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">61.</span>Moore ER, Bergman N, Anderson GC, Medley N. Early skin-to-skin contact for mothers and their healthy newborn infants. Cochrane Database Syst Rev. 2016(11):CD003519. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">62.</span>Dumas L, Lepage M, Bystrova K, Matthiesen A, Welles-Nystrom B, Widstrom A. Influence of skin-to-skin contact and rooming-in on early mother-infant interaction: a randomized controlled trial. Clin Nurs Res. 2013; 22(3):310-36 ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">63.</span>Dumas L, Widstrom A. Skin2Skin infographic FAQ's for health care providers [Internet]. Ottawa (ON): Leeds, Grenville &amp; Lanark District Health Unit; 2015. http://www.bfiontario.ca/wp-content/uploads/2012/10/Skin-to-skin- Infographic-FAQ-Leeds-Grenville-Lanark-District-Health-Unit.pdf ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">64.</span>Canadian Pediatric Society, American Heart Association. Textbook of neonatal resuscitation. 7th ed. Ottawa (ON): Canadian Pediatric Society; 2016 ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">65.</span>Goel A, Nangia S. Meconium aspiration syndrome: challenges and solutions. Res Rep Neonatol. 2017; 7:19-28. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">66.</span>Yudin MH, van Schalkwyk J, Eyk NV. Antibiotic therapy in preterm premature rupture of the membranes. SOGC clinical practice guideline no. 233. J Obstet Gynaecol Can. 2017; 39(9):e207-12. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">67.</span>Oboro VO, Tabowei TO, Loto OM, Bosah JO. A multicentre evaluation of the two-layered repair of postpartum perineal trauma. J Obstet Gynaecol 2003; 23(1):5-8. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">68.</span>Grant A. The choice of suture materials and techniques for repair of perineal trauma: an overview of the evidence from controlled trials. Br J Obstet Gynaecol 1989; 96:1281-9. ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">69.</span>Kettle C, James DC. Continuous versus interrupted sutures for perineal repair. (Cochrane Review). ...</div>\n<div class=\"lf-abs\"><span class=\"lf-abs-num\">70.</span>Gordon B, Mackrodt C, Fern E, Truesdale A, Ayers S, Grant A. The Ipswich Childbirth Study: 1. A randomised evaluation of two stage postpartum perineal repair leaving the skin unsutured. Br J Obstet Gynaecol 1998; 105:435-40 ... ...</div>\n<p class=\"lf-p\">15.</p>\n<p class=\"lf-p\">Anexa 1 - Lista participanților la Reuniunea de Consens de la București, 29 - 30 martie 2019 Anexa 2 - Model partograma ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Anexa nr. 1 Lista participanților la Reuniunea de Consens de la București, 29-30 martie 2019 Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, București Prof. Dr. Daniel Mureșan, Cluj-Napoca Prof. Dr. Nicolae Suciu, București Prof. Dr. Gabriel Bănceanu, București Prof. Dr. Elvira Bratilă, București Prof. Dr. Ștefan Buțureanu, Iași Prof. Dr. Crîngu Ionescu, București Prof. Dr. Claudiu Mărginean, Târgu Mureș Prof. Dr. Claudia Mehedințu, București Prof. Dr. Dan Mihu, Cluj-Napoca Prof. Dr. Marius Moga, Brașov Prof. Dr. Mircea Onofriescu, Iași Prof. Dr. Gheorghe Peltecu, București Prof. Dr. Lucian Pușcașiu, Târgu-Mureș Prof. Dr. Liana Pleș, București Prof. Dr. Manuela Russu, București Prof. Dr. Demetra Socolov, Iași Prof. Dr. Răzvan Socolov, Iași Prof. Dr. Florin Stamatian, Cluj-Napoca Prof. Dr. Anca Stănescu, București Prof. Dr. Vlad Tica, Constanța Conf. Dr. Costin Berceanu, Craiova Conf. Dr. Elena Bernad, Timișoara Conf. Dr. Iuliana Ceaușu, București Conf. Dr. Radu Chicea, Sibiu Conf. Dr. Alexandru Filipescu, București Conf. Dr. Gheorghe Furău, Arad Conf. Dr. Dominic Iliescu, Craiova Conf. Dr. Laurențiu Pirtea, Timișoara Conf. Dr. Ștefania Tudorache, Craiova ȘL Dr. Șerban Nastasia, București Dr. Marius Calomfirescu, București Asist. Univ. Dr. Mihaela Boț, București Dr. Alina Marin, București Anexa nr. 2 Model partogramă PARTOGRAMA Partograma din anexa prezentului ghid respectă criteriile internaționale, emise de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).</p>\n<p class=\"lf-p\">Partograma conține următorii parametri importanți ai nașterii:– Măsurarea frecvenței cordului fetal timp de 1 minut, după contracție, la maxim 30 de minute în prima perioadă a nașterii și la 5 minute în perioada a doua. ... – Aspectul lichidului amniotic: se notează C (clar), M (meconial), S (sangvinolent) și I (membrane intacte). ... – Modificări plastice - încălecarea oaselor craniului fetal. Se notează: 0 = oasele craniului sunt separate iar suturile sunt ușor de palpat; +1 = oasele se ating; +2 = încălecare ce poate fi redusă; +3 = încălecare severă, ireductibilă. ... – Dilatația colului uterin: ... – Dilatația se evaluează la fiecare tușeu vaginal și se marchează cu un \"x\" în tabel. ... – Se consideră că faza activă a travaliului începe la o dilatație a colului de 4 cm. ... – Linia de alertă începe la 4 cm și se îndreaptă către dilatația completă, cu o rată de 1 cm/oră. Linia de acțiune este o linie paralelă cu linia de alertă, situată la dreapta acesteia, la 4 ore distanță. ... – Dacă gravidele sunt admise în sala de nașteri și monitorizate cu ajutorul partogramei în faza latență, lungimea colului poate fi înregistrată în partogramă prin linii îngroșate în aceeași diagramă folosită pentru a nota dilatația colului, conform exemplului de mai jos din Figura 1. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Figura 1. Diagrama de mai sus prezintă înregistrarea lungimii colului sub forma unor linii îngroșate, corespunzătoare numărului de cm decelat la evaluarea colului. Alternativ, se poate nota în căsuțe procentul de scurtare al colului.– Coborârea prezentației: prin tușeu vaginal (M: mobil, Ap: aplicat, F: fixat, A: angajat, C: coborât) sau în sistemul stațiilor pelvine (-5 ... +5), ori prin examinare abdominală (cincimi ale craniului palpabile deasupra simfizei pubiene: 5 ... 0), în funcție de tehnica de evaluare din centrul respectiv. ... – Numărul de ore se inventariază, de la internarea în sala de nașteri, sau începutul perioadei active. De asemenea, este recomandat a se nota și ora exactă a examinării. ... – Caroiajul tabelelor permite notarea la jumătate de oră a parametrilor travaliului. ... – Frecvența, durata și intensitatea contracțiilor uterine, se estimează prin palpare, la fiecare 30 minute și se notează ca în Figura 2. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Figura 2. Înregistrarea frecvenței și lungimii contracțiilor. Numărul pătratelor completate reprezintă numărul contracțiilor în 10 minute. Tipul de colorare a pătratelor semnifică lungimea contracțiilor.– Evaluarea tonusului uterin, între contracții: N = normal, C = crescut. ... – Menționarea tuturor medicațiilor, inclusiv oxitocin și a fluidelor i.v. administrate; ... – Evaluarea stării materne: ... – măsurarea pulsului la fiecare 30 minute; ... – măsurarea tensiunii arteriale și a temperaturii la 4 ore; ... – notarea diurezei și, atunci când sunt investigate, prezența proteinelor și a corpilor cetonici. ...</p>\n<p class=\"lf-p\">Aspectele anormale ale parametrilor menționați conduc la creșterea frecvenței monitorizării sau necesitatea unor intervenții.</p>\n<p class=\"lf-p\">Instrucțiuni extinse de completare a partogramei, oferite de Organizația Mondială a Sănătății, pot fi accesate la adresa web: http://books.mcai.org.uk/2.3.%20Managing%20normal%20labour%20and%20delivery.1.5MB/part3.htm ------</p></div>", "next": 0}