Este neîntemeiată şi susţinerea potrivit căreia sintagma \"introducerea pe piaţa internă\" se referă nu la introducerea pe piaţa românească, ci la piaţa comună europeană, întrucât la momentul introducerii art. 14^2 în Legea nr. 8/1996 România nu aderase la UE şi, prin urmare, piaţa internă era piaţa naţională. Nu se poate nici considera că legiuitorul a anticipat aderarea României la UE, întrucât, ori de câte ori a făcut acest lucru, a precizat în cuprinsul legii respective că normă anticipativă se aplică după aderarea României la UE. În lipsa unei astfel de precizări, sintagma analizată nu se poate referi decât la piaţa naţională, o interpretare contrară conducând la concluzia că legiuitorul român şi-a permis să legifereze cu privire la un spaţiu economic din care România nu făcea parte la acel moment şi care la momentul respectiv reprezenta pentru România \"piaţa externă\".
\nTotodată, punerea de acord a legii dreptului de autor cu acquis-ul comunitar privind respectarea dreptului de proprietate intelectuală s-a făcut în principal prin Ordonanţa de urgenţă a României nr. 123/2005, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 329/2006, aşa încât nici din acest punct de vedere nu se poate susţine că, la introducerea în Legea nr. 8/1996 a art. 14^2 prin Legea nr. 285/2004, noţiunea de import ar fi fost cea avută în vedere de legislaţia comunitară.
\nNu poate fi primita nici susţinerea în sensul că interpretarea art. 14^2 în sensul propus de apelantă este demonstrată şi de împrejurarea că această interpretare ar fi \"condus, după 2007, la o evoluţie spectaculoasă a fenomenului intrării pe piaţa româneasca de copii de opere protejate din tarile UE, flux care nu a mai putut fi controlat de titularii de drepturi de autor şi conexe, prin acordarea de autorizare la importul în vederea comercializării, întrucât produsele proveneau din piaţa internă comună\".
\nAstfel, masiva intrare pe piaţa de copii de opere protejate din ţările UE după 2007 nu se datorează interpretării într-un fel sau altul a art. 14^2 din Legea nr. 8/1996, ci împrejurării că la 1 ianuarie 2007 România a devenit membră a UE şi, prin urmare, bunurile provenind din spaţiul UE nu au mai fost supuse taxelor vamale.
\nEste nefondat şi argumentul de la pct. Îl.5, dedus din alin. (6) al art. 107 din Legea nr. 8/1996, întrucât alin. (6) se referă la operaţiunea de import astfel cum se desfăşura aceasta la momentul introducerii alin. (6) în art. 107 al Legii nr. 8/1996, noţiunea de \"import\" fiind înţeleasă în sensul pe care Curtea l-a reţinut mai sus.
\nEste lipsit de relevanţă argumentul de la pct. II.6 din apel, întrucât problema care se pune este aceea a clarificării noţiunii de \"importator\" folosite de Legea nr. 8/1996, deci clarificarea unei noţiuni conţinute de legea română încă înainte de aderarea Românieila UE. Or, legea internă nu poate fi interpretată prin raportare la legislaţiile unor alte state membre UE. Cel mult legea internă ar putea fi interpretată prin raportare la legislaţia comunitară în măsura în care legea respectivă ar constitui o transpunere a legislaţiei comunitare în legislaţia internă, situaţie care nu se regăseşte în prezenta cauză întrucât noţiunea în divergenţă în prezenta cauză figurează în Legea nr. 8/1996 încă înainte de aderarea României la UE, moment la care, chiar dacă ar fi transpus o reglementare comunitară, această transpunere nu putea fi făcută decât ţinând seama de împrejurarea că legea trebuia aplicată într-un stat care la acel moment nu era membru UE.
\nMotivul de apel de la pct. III este fondat pentru considerentele reţinute cu ocazia analizării pct. C din apelul formulat de S.C. Konica Minolta Business Solutions - S.R.L.
\nMotivul de apel de la pct. IV este nefondat pentru următoarele considerente:
\nArt. 130 lit h) foloseşte termenul de \"utilizator\" în sens larg, respectiv acele subiecte de drept în raport cu care sunt realizate drepturile de autor şi conexe administrate de organismele de gestiune colectivă.
\nDin cuprinsul textului legal menţionat rezultă cu claritate care sunt obiectivele urmărite prin stabilirea obligaţiei de raportare, acestea fiind determinarea cuantumului remuneraţiilor pe care organismele de gestiune le conectează, pe de o parte, precum şi repartizarea remuneraţiilor, pe de altă parte.
\nOr, primul obiectiv, acela al determinării cuantumului remuneraţiilor pentru copia privată, nu poate fi atins decât dacă organismele de gestiune primesc informaţiile necesare de la fabricanţi sau importatori.
\nPrin urmare, nu se poate reţine că fabricanţii şi importatorii nu ar fi ţinuţi de obligaţia de raportare, întrucât în lipsa acestei raportări ar fi imposibil de verificat îndeplinirea de către fabricanţi şi importatori a obligaţiei de plată a remuneraţiei pentru copia privată.
\nEste vădit neîntemeiat şi argumentul potrivit căruia obligaţia de raportare ar fi \"o sarcină de natură administrativă, constând în întocmirea de rapoarte, o sarcină total nejustificată faţă de natura activităţii acestor societăţi\".
\nAstfel, această sarcină este una impusă de lege şi revine tuturor acelora care, prin activitatea desfăşurată, sunt ţinuţi de obligaţii de plată către organisme de gestiune colectivă.
\nTotodată, orice societate desfăşoară, pe lângă activitatea principală, şi activităţi adiacente, inclusiv servicii de evidenţă şi financiar-contabile cu privire la propria activitate, fără ca desfăşurarea acestor activităţi să contravină obiectului de activitate al societăţii în cauză.
\nÎn consecinţă, faţă de cele reţinute, Curtea va anula ca netimbrat apelul formulat de Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice - PERGAM, va respinge ca nefondat apelul formulat de Asociaţia Producătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor - APDETIC împotriva încheierii din 24 ianuarie 2012, va admite apelurile formulate de Asociaţia Producătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor - APDETIC şi S.C. KONICA MINOLTA BUSINESS SOLUTIONS - S.R.L. şi, schimbând în parte hotărârea arbitrală apelată, va înlătura dispoziţiile cuprinse la art. 6 şi 8 din metodologie şi va modifica art. 2 în sensul că \"Remuneraţia compensatorie pentru copia privată se plăteşte de fabricanţii şi/sau importatorii de suporturi de aparate, prevăzute în lista de la art. 3 din prezenta metodologie\", stabilind conţinutul final al metodologiei.
\nTotodată, efect al admiterii apelurilor, Curtea constată că dispoziţiile cuprinse în art. 10 din metodologia stabilită prin hotărârea apelată (care vor deveni dispoziţiile art. 8 din Metodologia stabilită potrivit prezentei hotărâri) au produs efecte până la pronunţarea prezentei hotărâri, conform art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996.
\nPENTRU ACESTE MOTIVE În numele legii DECIDE:
\nAnulează ca netimbrat apelul formulat de Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice - PERGAM.
\nRespinge ca nefondat apelul formulat de Asociaţia Producătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor - APDETIC împotriva încheierii din 24 ianuarie 2012.
\nAdmite apelurile formulate de Asociaţia Producătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor - APDETIC şi S.C. KONICA MINOLTA BUSINESS SOLUTIONS - S.R.L.
\nSchimbă în parte hotărârea arbitrală apelată în sensul că:
\nÎn conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, prezenta metodologie reglementează obligaţia de plată a remuneraţiei compensatorii pentru copia privată pentru aparate ce permit reproducerea operelor de pe hârtie, precum şi cuantumul acesteia
\nRemuneraţia compensatorie pentru copia privată se plăteşte de fabricanţii şi/sau importatorii de suporturi de aparate, prevăzute în lista de la art. 3 din prezenta metodologie
\nLista aparatelor, echipamentelor, dispozitivelor sau suporturilor de reproducere ce permit reproducerea operelor de pe hârtie pentru care se datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată, precum şi cuantumul acesteia sunt
\nPlata remuneraţiei compensatorii pentru copia privată se va face până în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni următoare celei pentru care este datorată, pentru aparatele, echipamentele, dispozitivele sau suporturile de reproducere ce permit reproducerea operelor de pe hârtie, indiferent care ar fi titlul dobândirii
\nPrezenta metodologie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, în conformitate cu dispoziţiile art. 131^2 alin. (8) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.\"
\nDefinitivă şi irevocabilă.
\nPronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 iulie 2012.
\nPREŞEDINTE, MELANIA STANCIU Judecător, Bianca-Antoaneta Scrob Grefier, Mihaela Lăcătuşu -------