DECIZIA nr. 54 din 14 septembrie 2020

Pe scurt

Această decizie clarifică ce tipuri de cereri pentru repararea prejudiciilor cauzate de erori judiciare nu pot fi contestate prin recurs, conform Legii nr. 2/2013. Mai exact, stabilește dacă hotărârile judecătorești în astfel de cazuri pot fi atacate cu recurs sau nu.

Ce reglementează

• Interpretarea și aplicarea Art. XVIII alin. (2) teza a doua din Legea nr. 2/2013.
• Diferența dintre cererile întemeiate pe Art. 538 din Codul de procedură penală și cele întemeiate pe Art. 539 din Codul de procedură penală, în contextul recursului.
• Cazurile în care hotărârile pronunțate în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu sunt supuse recursului.

Cui îi privește

• Persoanele care solicită repararea pagubelor suferite în caz de eroare judiciară (condamnare definitivă anulată sau desființată).
• Persoanele care au fost private nelegal de libertate în cursul procesului penal.
• Instanțele judecătorești care soluționează astfel de cereri.

Puncte cheie

• Hotărârile pronunțate în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu sunt supuse recursului.
• Această regulă se aplică proceselor pornite anterior datei de 20 iulie 2017 inclusiv și nesoluționate până la 19 iulie 2017 inclusiv, precum și proceselor pornite între 20 iulie 2017 și 31 decembrie 2018 inclusiv.
• Art. 538 din Codul de procedură penală se referă la dreptul la repararea pagubei în caz de eroare judiciară pentru persoanele condamnate definitiv, dacă ulterior s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare.
• Art. 539 din Codul de procedură penală se referă la dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate.