În concluzie, Curtea constată că nu se poate susține că raportul întocmit de inspectorul judiciar în urma sesizării Ministerului Finanțelor Publice are valoarea unui act administrativ, pentru a putea fi aplicată procedura specifică atacării unui act cu o atare natură. Raportul are valoare consultativă, deci are mai degrabă natura unui aviz consultativ, a unei lucrări preparatorii de specialitate, care, este adevărat, poate deveni un element important de fundamentare a acțiunii în regres, dar care nu o declanșează de jure. Legea reglementează, în cadrul acțiunii de regres, un mecanism corespunzător valorificării dreptului de acces liber la justiție, prin exercitarea căii de atac a recursului formulat împotriva hotărârii pronunțate de curtea de apel competentă să soluționeze acțiunea. Prin urmare, criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 21 alin. (1) și a art. 52 alin. (1) din Legea fundamentală sunt neîntemeiate. ...
\n138.
\nPentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) și al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, ...
\nCURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE:
\nRespinge, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii este constituțională în raport cu criticile formulate.
\nDefinitivă și general obligatorie.
\nDecizia se comunică Președintelui României și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
\nPronunțată în ședința din data de 19 aprilie 2018.
\nPREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu ----