REGULAMENT nr. 19 din 14 decembrie 2006 (**actualizat**)

Pe scurt

Acest regulament stabilește cum instituțiile financiare trebuie să calculeze riscul de credit pentru a determina cerințele minime de capital, folosind o abordare standardizată. Scopul este de a asigura că aceste instituții au suficiente fonduri pentru a acoperi riscurile de credit.

Ce reglementează

• Modul de determinare a valorii ponderate la risc a expunerilor.
• Calcularea cerințelor minime de capital pentru riscul de credit.
• Clasificarea elementelor de activ și din afara bilanțului în diverse categorii de risc.
• Responsabilitățile caselor centrale în reglementarea cooperativelor de credit.

Cui îi este adresat

• Instituțiilor de credit și sucursalelor din România ale instituțiilor de credit străine.
• Societăților de servicii de investiții financiare și societăților de administrare a investițiilor care gestionează portofolii individuale.
• Cooperativelor de credit din cadrul rețelelor cooperatiste.

Puncte cheie

• Valoarea expusă la risc a unui element de activ este valoarea sa bilanțieră.
• Valoarea expusă la risc pentru elementele din afara bilanțului variază între 0% și 100% din valoarea acestora, în funcție de nivelul de risc (scăzut, moderat, mediu, maxim).
• Expunerile sunt clasificate în diverse categorii, cum ar fi creanțe față de administrații centrale, bănci centrale, societăți, sau expuneri de tip retail.
• O expunere de tip retail trebuie să fie înregistrată față de o persoană fizică sau o entitate mică sau mijlocie și să ia forma de credite, linii de credit sau contracte de leasing.