NORMĂ TEHNICĂ din 3 aprilie 2009 (*actualizată*)

Pe scurt

Această normă tehnică stabilește cerințele tehnice minimale pentru centralele electrice eoliene care se conectează la rețelele electrice publice, asigurând funcționarea sigură a sistemului energetic și posibilitatea instalării unei puteri eoliene cât mai mari.

Ce reglementează

• Cerințele tehnice pentru racordarea centralelor electrice eoliene la rețelele electrice de interes public.
• Condițiile de funcționare a centralelor eoliene dispecerizabile (cu putere instalată mai mare de 5 MW) în raport cu variațiile de frecvență și tensiune.
• Capacitatea grupurilor generatoare eoliene de a rămâne în funcțiune la variații de frecvență și tensiune.
• Sistemul de reglaj automat al puterii active în funcție de frecvență pentru centralele eoliene dispecerizabile.

Cui îi privește

• Operatorii de rețea (de transport și de distribuție).
• Utilizatorii care solicită racordarea de grupuri/centrale electrice eoliene la rețelele electrice de interes public.

Puncte cheie

• Centralele electrice eoliene dispecerizabile (cu putere instalată mai mare de 5 MW) trebuie să respecte integral cerințele Codului tehnic al rețelei electrice de transport/distribuție și ale acestei norme.
• Aceste centrale trebuie să poată produce putere activă și reactivă maximă pe durată nelimitată, în banda de frecvențe 49,5 – 50,5 Hz și în banda admisibilă a tensiunii.
• Centralele trebuie să funcționeze continuu pentru frecvențe între 47,5 – 52 Hz și să rămână conectate la rețea pentru frecvențe între 47,0 – 47,5 Hz timp de minimum 20 de secunde.
• La restabilirea tensiunii, centralele trebuie să producă întreaga putere activă disponibilă cu un gradient de variație a sarcinii de cel puțin 20% din puterea instalată pe secundă.