Pe scurt
Această normă stabilește regulile pentru inventarierea bunurilor, datoriilor, capitalurilor proprii și tranzacțiilor din activitatea de asigurare și reasigurare. Scopul principal este de a asigura o imagine reală a situației financiare a entităților din domeniu.
Ce reglementează
- Modul de organizare și efectuare a inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii.
- Cazurile și frecvența obligatorie a inventarierii (cel puțin o dată pe an).
- Responsabilitățile conducerii și ale comisiilor de inventariere.
- Cerințele pentru întocmirea listelor de inventariere.
Cui îi este adresată
- Asigurătorilor și reasigurătorilor (persoane juridice române, sucursale/filiale din state terțe sau membre).
- Brokerilor de asigurare și/sau reasigurare (persoane juridice române, precum și brokeri din state membre care activează în România).
Puncte cheie
- Inventarierea este obligatorie la începutul activității, cel puțin o dată pe an, și în situații speciale (ex: la cererea A.S.F., în caz de fuziune, calamități).
- Inventarierea se face de către comisii de inventariere, numite prin decizie scrisă, formate din cel puțin 2-4 persoane cu pregătire corespunzătoare.
- Conducerea entității este responsabilă pentru buna organizare a inventarierii și trebuie să asigure condiții adecvate de lucru pentru comisii.
- Listele de inventariere se întocmesc pentru fiecare categorie de active, datorii și capitaluri proprii, atât în format letric, cât și electronic.
Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.