Pe scurt
Această lege stabilește norme pentru controlul emisiilor în aer de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi de la instalațiile medii de ardere, având ca scop reducerea poluării și a riscurilor pentru sănătatea umană și mediu. De asemenea, reglementează monitorizarea emisiilor de monoxid de carbon.
Ce reglementează
- Controlul emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) și pulberi.
- Monitorizarea emisiilor de monoxid de carbon (CO).
- Normele de înregistrare și autorizare pentru instalațiile medii de ardere.
- Responsabilitățile autorităților competente în aplicarea legii.
Cui îi privește
- Operatorii instalațiilor de ardere cu o putere termică nominală între 1 MW și 50 MW.
- Autoritățile publice centrale și teritoriale pentru protecția mediului.
Puncte cheie
- Legea se aplică instalațiilor de ardere cu o putere termică nominală mai mare sau egală cu 1 MW și mai mică de 50 MW.
- Instalațiile de ardere cu o putere termică nominală între 1 MW și 20 MW necesită înregistrare.
- Instalațiile de ardere cu o putere termică nominală între 20 MW și 50 MW necesită autorizație de mediu.
- Termenele pentru conformare variază: 20 decembrie 2018 pentru instalațiile noi, 1 ianuarie 2024 pentru instalațiile existente > 5 MW și 1 ianuarie 2029 pentru instalațiile existente ≤ 5 MW.
Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.