NORMĂ (A) 22/01/2004 - Portal Legislativ

NORMĂ (A) 22/01/2004 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Forme act Forma consolidata + istoric consolidări 01.06.2015 23.05.2014 01.04.2014 12.02.2014 01.09.2013 22.08.2013 01.03.2013 13.07.2012 27.02.2012 31.01.2012 01.03.2011 24.08.2010 03.08.2010 30.07.2010 15.04.2010 01.01.2010 26.05.2009 30.04.2009 09.03.2009 22.12.2008 01.07.2008 01.01.2008 19.10.2007 02.03.2007 01.01.2007 09.05.2006 24.03.2006 01.01.2006 04.07.2005 18.02.2005 01.01.2005 24.02.2004 Forma de baza + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Codul fiscal:Titlul INorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 11Norme metodologice:Codul fiscal:Titlul IICapitolul INorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 20Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IIINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IV*)Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VIINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Titlul IIICapitolul IArticolul 41Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal :Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 43Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IINorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 47Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 48Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 52Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IIINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 57Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 60Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IVNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VArticolul 65Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 65Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 67Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 67Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VINorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 74Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VIIIArticolul 75Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 77^2Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 77^3Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IXArticolul 78Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul XNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 81Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 82Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 83Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 84Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul XINorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 86Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul XIINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 89Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 90Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Titlul IVNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 107^1Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Titlul VCapitolul INorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:AnexăCodul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 124^28Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 124^28Norme metodologice:Codul fiscal:Titlul VINorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 126Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 128Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 129Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 132Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologiceCodul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 134^3Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 137Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 145Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 146Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 147Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 148Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 149Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 150Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 151^1Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Articolul 152Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Articolul 152^1Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 153Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 160Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 161Norme metodologice:Articolul 161^1Codul fiscal:Norme metodologice:Anexa 1Anexa 2Anexa 3Codul fiscal:Titlul VIICapitolul ISecţiunea 1Norme metodologiceCodul fiscal:Articolul 163Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 168Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 169[...]Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 175.Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Secţiunea a 4-aNorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 179Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 181Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 183Norme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Secţiunea a 5-aSecţiunea a 5-aNorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 187Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 188Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 189^1Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Secţiunea a 5^1-aNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologiceCodul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscalArticolul 195Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice.Codul fiscalArticolul 198Norme metodologice:Codul fiscal:Secţiunea a 7-aNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 200Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 201Norme metodologice:Codul fiscal:Secţiunea a 8-aArticolul 202Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 205Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologiceCodul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IINorme metodologiceCodul fiscal:Articolul 208Norme metodologice:Codul fiscalNorme metodologiceCodul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscalNorme metodologiceCodul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IIIArticolul 215Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IVNormele metodologice:Codul fiscal:Articolul 220Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VArticolul 221Norme metodologice:Anexa 1Anexa 2Anexa 3Anexa 4Anexa 5Anexa 6Anexa 7Anexa 8Anexa 9Anexa 10Anexa 11Anexa 12Anexa 13Anexa 14Anexa 15Anexa 16.1Anexa 16.2.Anexa 16.3.Anexa 16.4Anexa 16.5Anexa 17Anexa 18Anexa 19Anexa 20Anexa 21Anexa 22Anexa 23Anexa 24Anexa 25Anexa 26Anexa 27Anexa 28Anexa 29Anexa 30Codul fiscal:Titlul VIIICapitolul 1Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IINorme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IVNorme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VArticolul 237Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VIArticolul 239Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 240Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VIINorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 244Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VIIIArticolul 245Norme metodologice:Anexa 1Anexa 2Anexa 3Anexa 4Anexa 5Codul fiscalTitlul IXCapitolul INorme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscalCapitolul IIArticolul 249Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 250Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 251Norme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IIINorme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 258Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IVArticolul 261Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscalArticolul 263Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 264Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 265Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VNorme metodologice:Articolul 267Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VINorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 271Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VIINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 275Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VIIINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IXNorme metodologice:Codul fiscal:Capitolul XArticolul 283Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul XIArticolul 284Norme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 286Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul XIINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul XIIIArticolul 294Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul XIVNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Anexă Reveniti in topul paginii Forma printabilă NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*)de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal(actualizate până la data de 22 decembrie 2008*)EMITENT GUVERNUL ---------------- + Codul fiscal: + Titlul I Dispozitii generale[...]Definitia sediului permanentArt. 8

(1)În înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.

(2)Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum şi o mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale. ...

(3)Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de construcţie, ansamblu sau montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacă santierul, proiectul sau activităţile dureaza mai mult de 6 luni. ...

(4)Prin derogare de la prevederile alin.

(1)-

(3), un sediu permanent nu presupune urmatoarele: ...

a)folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului; ...
b)menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse; ...
c)menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de către o altă persoană; ...
d)vanzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expozitii sau targuri fără caracter permanent ori ocazionale, dacă produsele ori bunurile sunt vandute nu mai tarziu de o luna după incheierea targului sau a expozitiei; ...
e)pastrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru un nerezident; ...
f)pastrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de activităţi cu caracter pregatitor sau auxiliar de către un nerezident; ...
g)pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a activităţilor prevăzute la lit.
a)- f), cu condiţia ca întreaga activitate desfăşurată în locul fix să fie de natura preparatorie sau auxiliara. ...

(5)Prin derogare de la prevederile alin.

(1)şi

(2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveste activităţile pe care o persoană, alta decat un agent cu statut independent, le intreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana acţionează în România în numele nerezidentului şi dacă este indeplinita una din urmatoarele condiţii: ... a) persoana este autorizata şi exercită în România autoritatea de a incheia contracte în numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective sunt limitate la cele prevăzute la alin.

(4)lit.

a)- f); ...
b)persoana menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livreaza produse sau bunuri în numele nerezidentului. ...

(6)Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent în România dacă doar desfăşoară activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care aceasta activitate este activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dacă activităţile unui astfel de agent sunt desfăşurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în relatiile comerciale şi financiare dintre nerezident şi agent exista condiţii diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se considera ca fiind agent cu statut independent. ...

(7)Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent în România numai dacă acesta controlează sau este controlat de un rezident ori de o persoană ce desfăşoară o activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel. ...

(8)În înţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considera a fi baza fixa. ... + Norme metodologice:

Termenul "loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea" acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalaţii utilizate pentru desfăşurarea activităţii nerezidentului indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate exclusiv în acest scop. Un loc de activitate exista şi acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare cladiri pentru desfăşurarea activităţii nerezidentului, ci dispune doar de un spatiu. Nu este important dacă cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt deţinute în proprietate, sunt inchiriate sau se gasesc în alt fel la dispoziţia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba în piaţa sau locul de activitate poate fi situat în cladirea unei alte societăţi, atunci când un nerezident are în permanenta la dispoziţie anumite cladiri sau părţi ale acestora, deţinute în proprietate de alta societate.
Este suficient ca un nerezident să aibă la dispoziţia sa un spatiu utilizat pentru activităţi economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar nici un drept legal oficial de utilizare a respectivului spatiu.
Desi nu este necesar nici un drept legal oficial de utilizare a unui anumit spatiu pentru ca locul respectiv sa constituie sediu permanent, simpla prezenta a unui nerezident intr-o anumita locatie nu înseamnă ca locatia respectiva se găseşte la dispoziţia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urmatoarele situaţii în care reprezentanti ai unui nerezident sunt prezenţi în spatiile unei alte societăţi: a) Un vânzător care îşi viziteaza cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi şi se intalneste cu directorul de achizitii în biroul acestuia. În acest caz, cladirea clientului nu se afla la dispoziţia societatii pentru care lucreaza vânzătorul şi nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfăşoară activităţile nerezidentului. Cu toate acestea, în functie de situaţia existenta se poate aplica alin.

(5)al art. 8 din Codul fiscal pentru a considera ca exista un sediu permanent. ... b) Un angajat al unei societăţi caruia i se permite, pe o perioadă lunga de timp, sa utilizeze un birou în sediul unei alte societăţi pentru a asigura respectarea de către societatea din urma a obligaţiilor asumate prin contractul incheiat cu prima societate. În acest caz, angajatul desfăşoară activităţi legate de obiectul primei societăţi, iar biroul ce se găseşte la dispoziţia sa în sediul celeilalte societăţi va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, dacă biroul este pus la dispoziţia sa pe o perioadă de timp suficient de lunga pentru a constitui un "loc de activitate" şi dacă activităţile efectuate acolo depasesc activităţile precizate în alin.

(4)al art. 8 din Codul fiscal. ...

c)O societate de transport rutier care foloseşte zilnic o perioadă scurta de timp o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achiziţionate de acel client. În acest caz, prezenta societatii de transport rutier la platforma de livrare este de scurta durata şi societatea nu poate considera ca acel loc se afla la dispoziţia sa şi constituie un sediu permanent al societatii. ...
d)Un zugrav care, timp de doi ani, petrece trei zile pe săptămâna intr-o mare cladire de birouri ce aparţine principalului lui client. În acest caz, prezenta zugravului în acea cladire de birouri în care îşi desfăşoară activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului. ... 4. Cuvintele "prin care" trebuie să se aplice în toate situaţiile în care activităţile economice sunt desfăşurate intr-o anumita locatie ce este la dispoziţia societatii în acest scop. Astfel, se va considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum îşi desfăşoară activitatea "prin" locatia în care are loc activitatea.5. Locul de activitate trebuie să fie "fix", astfel încât sa existe o legătură între locul de activitate şi un anumit punct geografic. Nu este importanţa perioada de timp în care o societate a unui stat contractant opereaza în celalalt stat contractant dacă nu face acest lucru într-un loc distinct, dar nu înseamnă ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie să fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana într-un anumit loc. Atunci când activităţile economice ale unei societăţi sunt deplasate între locatii invecinate, pot exista dificultati în a stabili dacă exista un singur "loc de activitate" Dacă exista doua locuri de activitate şi dacă celelalte condiţii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea doua sedii permanente. Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci când o anumita locatie, în interiorul careia sunt deplasate activităţile, poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial şi geografic, în ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu, poate fi ilustrat prin exemple:
a)O mina constituie un singur loc de activitate, chiar dacă activităţile pot fi deplasate dintr-o locatie în alta în interiorul acelei mine deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica şi comerciala din punct de vedere al activităţii miniere. Un "hotel de birouri" în care o firma de consultanţă inchiriaza în mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma deoarece, în acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanţă. O strada pietonala, o piaţa deschisa sau un targ în care îşi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant. ...
b)Faptul ca activităţile pot fi desfăşurate intr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci când un zugrav lucreaza succesiv în cadrul unei serii de contracte fără legătură între ele pentru mai mulţi clienti diferiti, intr-o cladire mare de birouri, fără sa existe contract pentru un proiect complex de zugravire a cladirii, cladirea nu este considerata ca unic loc de activitate. Dacă însă, un zugrav efectueaza, în cadrul unui singur contract, lucrari în toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect şi cladirea în ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial şi geografic. ...
c)O zona în care activităţile sunt desfăşurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial şi care nu intruneste aceleasi condiţii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci când un consultant lucreaza în diferite sucursale din locatii diferite în cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei bănci, fiecare sucursala este considerata separat. Dacă însă respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou în altul în cadrul aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramine în acelasi loc de activitate. Locatia unica a sucursalei se încadrează în condiţia de tot unitar din punct de vedere geografic, situaţie care lipseste în cazul în care consultantul se deplaseaza între sucursale aflate în locatii diferite. ... 6. Deoarece locul de activitate trebuie să fie fix, se considera sediu permanent dacă acel loc de activitate are un anumit grad de permanenta. Se considera astfel ca, exista un sediu permanent atunci când locul de activitate a fost mentinut pe o perioadă mai lunga de şase luni. Astfel, activităţile a caror natura este repetitiva, în aceste cazuri, fiecare perioada în care este utilizat locul de activitate trebuie analizata în combinaţie cu numărul de ocazii în care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un numar de ani.Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent chiar dacă exista doar pentru o perioadă scurta de timp. Astfel:
a)Intreruperile temporare de activitate nu determina încetarea existentei sediului permanent. Când un anumit loc de activitate este utilizat numai în intervale scurte de timp dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara. ...
b)De asemenea, în situaţiile în care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un numar de societăţi similare conduse de aceeaşi persoana sau de persoane asociate. În aceasta situaţie se evita considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel decat în scopuri temporare de fiecare dintre societăţi. ...
c)Atunci când un loc de activitate care a fost, la inceput, conceput pentru a fi utilizat pe o perioadă de timp scurta încât nu constituia sediu permanent, dar este în realitate mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate şi se transforma retroactiv în sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la înfiinţarea sa chiar dacă a existat, în practica, doar pe o perioadă scurta de timp, dacă acesta a fost prematur lichidat datorita unor situaţii deosebite cum ar fi esecul investitiei. ... 7. Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce îl utilizeaza trebuie să îşi desfasoare integral sau parţial activităţile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie să fie permanenta în sensul că nu exista intreruperi ale operaţiunilor, ci operaţiunile trebuie desfăşurate cu regularitate.8. Atunci când activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau stiintifice, cladirile sau activele necorporale precum brevetele, procedurile şi alte proprietăţi similare sunt inchiriate sau acordate în leasing unor terti printr-un loc fix de activitate mentinut de o societate a unui Stat Contractant în celalalt Stat, aceasta activitate va conferi, în general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelasi lucru este valabil şi atunci când printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Dacă o societate a unui Stat inchiriaza sau acorda în leasing utilaje, echipamente, cladiri sau proprietăţi necorporale unei societăţi a celuilalt Stat fără ca pentru aceasta închiriere sa menţină un loc fix de activitate în celalalt Stat, atunci utilajele, echipamentele, cladirea sau proprietăţile necorporale inchiriate nu constitue un sediu permanent al locatorului cu condiţia ca obiectul contractului să fie limitat la simpla închiriere a utilajelor, echipamentelor . Acesta este şi cazul când locatorul furnizeaza personal, ulterior instalarii pentru a opera echipamentul, cu condiţia ca responsabilitatea acestuia să fie limitata la operarea şi întreţinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea şi controlul locatarului. Dacă personalul are responsabilităţii mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrarile în care va fi utilizat echipamentul sau dacă opereaza, asigura service, inspecteaza şi intretine echipamentul sub responsabilitatea şi controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depăşi simpla închiriere a echipamentului şi poate constitui o activitate antreprenoriala. În acest caz se considera ca exista un sediu permanent dacă este indeplinit criteriul permanentei.9. Activitatea unei societăţi este desfăşurată în principal de către antreprenor sau de către personal aflat intr-o relaţie de angajare retribuita cu societatea. Acest personal include angajaţi şi alte persoane ce primesc instrucţiuni de la societate ca agenti dependenti. Prerogativele acestui personal în relatiile sale cu tertii sunt irelevante. Nu are nici o importanţa dacă agentul dependent este autorizat sau nu sa incheie contracte dacă lucreaza la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat şi dacă activitatea societatii este desfăşurată în principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activităţile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea şi întreţinerea acestui echipament. Deci, masinile cu castiguri, automatele cu vanzare şi celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui Stat în celalalt Stat constituie un sediu permanent în functie de desfăşurarea de către societate şi a altor activităţi în afară de instalarea initiala a masinilor. Nu exista un sediu permanent atunci când societatea doar instaleaza masinile şi apoi le inchiriaza altor societăţi. Un sediu permanent exista atunci când societatea care instaleaza masinile se ocupa pe cont propriu şi de operarea acestora şi de întreţinerea lor. Acelasi lucru este valabil şi atunci când masinile sunt operate şi intretinute de un agent dependent al societatii.10. Un sediu permanent exista imediat ce societatea începe să îşi desfasoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci când societatea pregăteşte activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp în care locul fix de activitate este înfiinţat de către societate nu trebuie luata în calcul, cu condiţia ca aceasta activitate sa difere substantial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va inceta sa existe odata cu renuntarea la locul fix de activitate sau odata cu încetarea oricarei activităţi desfăşurate prin acesta, respectiv atunci când toate actele şi masurile ce au legătură cu activităţile anterioare ale sediului permanent sunt incheiate cum ar fi finalizarea tranzactiilor curente, întreţinerea şi repararea utilajelor. O intrerupere temporara a operaţiunilor nu poate fi privita însă ca o incetare a activităţii. Dacă locul fix de activitate este inchiriat unei alte societăţi,acesta va servi în mod normal numai activităţilor acelei societăţi şi nu activităţilor locatorului; în general, sediul permanent al locatorului inceteaza sa existe, cu excepţia situaţiilor în care acesta continua să îşi desfasoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.Comertul electronic11. Desi o locatie în care echipamentul automat este operat de către o societate poate constitui un sediu permanent în tara în care este situat, trebuie facuta o distinctie între computer, ce poate fi instalat intr-o locatie astfel încât în anumite condiţii poate constitui sediu permanent, şi datele şi software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web Internet, care reprezinta o combinaţie de software şi date electronice nu constituie un activ corporal, nu are o locatie care să poată constitui un "loc de activitate" şi nu exista "un amplasament, cum ar fi cladiri sau, în unele cazuri, echipamente sau utilaje " în ceea ce priveste software-ul şi datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web şi prin intermediul caruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locatie fizica şi locatia fizica poate constitui un "loc fix de activitate" al societatii ce opereaza serverul.12. Distinctia între site-ul web şi serverul pe care acesta este stocat şi utilizat este importanţa deoarece societatea ce opereaza serverul poate fi diferita de societatea ce desfăşoară activităţi prin site-ul web. Este frecventa situaţia ca un site web prin care o societate desfăşoară activităţi să fie gazduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Desi onorariile platite unui furnizor de servicii internet în cadrul acestui aranjament pot avea la baza dimensiunea spatiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul şi datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul şi locatia acestuia nu sunt la dispoziţia societatii, chiar dacă respectiva societate a putut sa stabileasca ca site-ul sau web va fi gazduit pe un anumit server dintr-o anumita locatie. În acest caz societatea nu are nici o prezenta fizica în locatia respectiva deoarece site-ul web nu este corporal. În aceste cazuri, nu se poate considera ca respectiva societate a dobândit un loc de activitateprin aranjamentul de gazduire a site-ului. În cazul în care societatea ce desfăşoară activităţi printr-un site web are serverul la dispoziţia sa, aceasta detine în proprietate sau inchiriaza serverul pe care este stocat şi utilizat site-ul web şi opereaza acest server, locul în care se afla serverul constituie un sediu permanent al societatii dacă sunt indeplinite celelalte condiţii ale articolului.13. Computerul intr-o anumita locatie poate constitui un sediu permanent numai dacă indeplineste condiţia de a fi fix. În cazul unui server, nu este relevanta posibilitatea ca serverul să fie deplasat, ci dacă acesta este în realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server sa constituie un loc de activitate fix, el trebuie să fie amplasat într-un anumit loc pe o perioadă de timp suficienta pentru a fi considerat fix.14. Pentru a se stabili dacă activitatea unei societăţi este desfăşurată integral sau parţial printr-un astfel de echipament trebuie să se analizeze de la caz la caz, dacă datorita acestui echipament, societatea are la dispoziţie facilităţi acolo unde sunt indeplinite functiile de activitate ale societatii.15. Atunci când o societate opereaza un computer intr-o anumita locatie, poate exista un sediu permanent chiar dacă nu este necesară prezenta nici unui angajat al societatii în locatia respectiva pentru a opera computerul. Prezenta personalului nu este necesară pentru a se considera ca o societate îşi desfăşoară activităţile parţial sau total intr-o locatie, atunci când nu se impune prezenta personalului pentru a desfăşura activităţi în acea locatie. Aceasta situaţie se aplică comerţului electronic în aceeasi măsura în care se aplică şi altor activităţi în care echipamentul funcţionează automat, cum ar fi în cazul echipamentului automat de pompare utilizat în exploatarea resurselor naturale.16. Un alt aspect este cel legat de faptul că nu se poate considera ca exista un sediu permanent atunci când operaţiunile de comert electronic desfăşurate prin computer intr-o anumita locatie dintr-o tara sunt limitate la activităţile pregatitoare sau auxiliare descrise în alin.

(4)art. 8 din Codul fiscal. Pentru a se stabili dacă anumite activităţi efectuate intr-o astfel de locatie intra sub incidenţa alin.

(4)art. 8 din Codul fiscal ele trebuie analizate de la caz la caz, ţinând seama de diversele functii indeplinite de societate prin respectivul echipament. Activităţile ce sunt în general privite ca fiind activităţi pregatitoare sau auxiliare includ:- furnizarea unei legaturi de comunicatii - foarte asemanatoare cu o linie telefonica - între furnizori şi clienti;- publicitatea pentru bunuri sau servicii;- transmiterea informaţiilor printr-un server-oglinda în scopuri de securitate şi eficienta;- culegerea de date de piaţa pentru societate;- furnizarea de informaţii.17. Exista un sediu permanent când însă aceste functii constituie partea esenţială şi semnificativa a activităţii de afaceri a societatii sau când alte functii centrale ale societatii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societatii, intrucat aceste functii depasesc activităţile tratate la alin.

(4)al art. 8 din Codul fiscal.18. Functiile centrale ale unei anumite societăţi depind de natura activităţii desfăşurate de respectiva societate.Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor în scopul gazduirii site-urilor web sau a altor aplicaţii pentru alte societăţi. Pentru acesti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce ofera servicii clientilor reprezinta o componenta a activităţii comerciale ce nu este considerata o activitate pregatitoare sau auxiliara.O societate denumita "e-tailer" sau "e-comerciant" ce are ca activitate vanzarea de produse prin internet şi nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a concluziona ca activităţile desfăşurate în acel loc sunt mai mult decat activităţi pregatitoare şi auxiliare. Intr-o astfel de situaţie trebuie să se analizeze natura activităţilor desfăşurate din perspectiva activităţii derulate de societate. Dacă aceste activităţi sunt strict pregatitoare sau auxiliare faţă de activitatea de vanzare de produse pe internet şi locatia este utilizata pentru a opera un server ce gazduieste un site web care, asa cum se intampla adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informaţii potentialilor clienti, se aplică alin.

(4)al art. 8 din Codul fiscal şi locatia nu va constitui un sediu permanent. Dacă functiile tipice aferente vanzarii sunt realizate în acea locatie cum ar fi prin incheierea contractului cu clientul, procesarea platii şi livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat în acel loc, aceste activităţi nu pot fi considerate strict pregatitoare sau auxiliare.19. În ceea ce priveste aplicarea alin.

(5)al art. 8 din Codul fiscal, pentru a stabili dacă un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent, atunci când acesta ofera serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale altor societăţi, se pune intrebarea dacă este aplicabil alin.

(5)al art. 8 din Codul fiscal. Alin.

(5)al art. 8 din Codul fiscal nu se aplică deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt considerati agenti ai societatilor cărora le apartin site-urile web, deoarece acestia nu au autoritatea de a incheia contracte în numele acestor societăţi şi nu incheie în mod obisnuit astfel de contracte, sau deoarece ei sunt considerati agenti cu statut independent ce acţionează conform activităţii lor obisnuite, lucru evidentiat şi de faptul ca, ei gazduiesc site-uri web pentru societăţi diferite. Este de asemenea clar ca intrucat site-ul web prin care o societate îşi desfăşoară activitatea nu este în sine o "persoana", conform definitiei de la pct. 20, alin

(1), al art. 7 din Codul fiscal, alin.

(5)al art. 8 din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera ca exista un sediu permanent în virtutea faptului ca site-ul web este un agent al societatii, în sensul acelui alineat.20. La definirea sediului permanent se au în vedere comentariile la art. 5 "Sediu permanent" din Modelul convenţiei de evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica.21.

(1)În aplicarea art. 8 din Codul fiscal, persoanele juridice române au obligaţia să înregistreze contractele încheiate cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente care execută pe teritoriul României prestări de servicii de natura lucrărilor de construcţii, de montaj, activităţilor de supraveghere, activităţilor de consultanţă, de asistenţă tehnică şi a oricăror alte activităţi.Înregistrarea contractelor se efectuează la organele fiscale teritoriale în a căror rază persoanele juridice române beneficiare ale activităţilor de mai sus îşi au domiciliul fiscal, conform legii, potrivit procedurii instituite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.Contractele încheiate de persoane juridice române cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente pentru activităţi desfăşurate în afara teritoriului României nu fac obiectul înregistrării, potrivit prezentelor dispoziţii.

(2)Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea şi a altor activităţi similare ca sedii permanente se va avea în vedere data începerii activităţii din contractele incheiate cu persoanele juridice române beneficiare sau cu alte informaţii ce probeaza începerea activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza. ...

(3)Persoanele juridice sau fizice straine nerezidente, care presteaza servicii de natura activităţii de lucrari de constructii, de montaj, activităţi de supraveghere, activităţi de consultanţă, de asistenţa tehnica şi orice alte activităţi, în România prin intermediul unui sediu permanent, au obligaţia să depună declaratii de impunere la organul fiscal teritorial în raza caruia este înregistrat sediul permanent ca platitor de impozite şi taxe, la termenul stabilit potrivit legii. ... -----------Normele metodologice de aplicare a Titlului I - pentru art. 8 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal - sunt reproduse astfel cum au fost modificate de lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.Alin.

(1)al pct. 21 din Normele metodologice de aplicare a art. 8 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 1 al lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007. + Codul fiscal:[...]Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal + Articolul 11

(1)La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot sa nu ia în considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzactiei. ...

(2)În cadrul unei tranzactii între persoane afiliate, autorităţile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, după cum este necesar, pentru a reflecta preţul de piaţa al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piaţa al tranzactiilor între persoane afiliate se foloseşte cea mai adecvata dintre urmatoarele metode: ...

a)metoda compararii preturilor, prin care preţul de piaţa se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile către persoane independente; ...
b)metoda cost-plus, prin care preţul de piaţa se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzătoare; ...
c)metoda pretului de revanzare, prin care preţul de piaţa se stabileste pe baza pretului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marja de profit; ...
d)orice alta metoda recunoscută în liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica. ... + Norme metodologice:22. Autorităţile fiscale din România pot, în scopul calcularii obligaţiilor fiscale ale persoanelor afiliate, sa reconsidere evidentele persoanei afiliate din România, în scopul examinarii fiscale, dacă în urma relatiilor speciale dintre persoana afiliata română şi cea străină aceste evidente nu reflecta profiturile reale impozabile ce provin din România. Nu se efectueaza reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate atunci când tranzactiile dintre asemenea persoane au loc în termeni comerciali de piaţa libera, precum şi în cazul tranzactiilor între persoane juridice române afiliate. Reconsiderarea evidentelor se referă la ajustarea veniturilor, cheltuielilor, în scopul calcularii obligaţiilor fiscale ale persoanelor afiliate. Reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate nu se efectueaza atunci când tranzactiile dintre asemenea persoane au loc în termenii comerciali de piaţa libera, respectiv ca tranzactii între persoane independente.În cazul în care România a incheiat o convenţie de evitare a dublei impuneri cu statul al cărui rezident este persoana afiliata străină, aceasta reconsiderare a evidentelor în scopul examinarii fiscale se efectueaza de către autorităţile române prin coroborare cu "Procedura amiabila" prevăzută în respectiva convenţie. În acest sens, atunci când România include în profiturile unei persoane înregistrate în România şi impune în consecinţa profiturile asupra cărora o persoană rezidenta în alt stat a fost supusă impunerii în statul sau de rezidenta, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit persoanei din România dacă condiţiile stabilite între cele doua persoane ar fi fost cele convenite între persoanele independente, statul de rezidenta al persoanei afiliate straine poate proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri.La ajustarea profiturilor între persoanele afiliate se au în vedere termenele de prescriptie prevăzute de legislatia interna a statelor în care persoanele afiliate în cauza sunt rezidente, în cazul în care prin convenţia de evitare a dublei impuneri nu s-a prevăzut altfel.Ajustarea profiturilor persoanelor afiliate nu conduce la modificarea situaţiilor financiare ale persoanelor afiliate.La stabilirea pretului de piaţa al tranzactiilor, autorităţile fiscale nu vor tine cont de imprejurarile efective ce nu puteau fi cunoscute de către părţile la tranzactie la data perfectarii acesteia şi care, dacă ar fi fost cunoscute, ar fi atras o supra- sau o subestimare de către părţi a valorii tranzactiei.Autorităţile stabilesc preţul de piaţa al acestor tranzactii aplicand metoda utilizata de către contribuabil, cu excepţia cazurilor în care prin metoda utilizata nu se reflecta preţul de piaţa al bunurilor sau serviciilor furnizate în cazul tranzactiei. În acest caz, autorităţile fiscale vor aplica cea mai adecvata dintre metodele prevăzute la art. 11 alin.

(2)din Codul fiscal.23. La estimarea pretului de piaţa al tranzactiilor se poate utiliza una dintre urmatoarele metode:

a)metoda compararii preturilor; ...
b)metoda cost-plus; ...
c)metoda pretului de revanzare; ...
d)orice alta metoda recunoscută în liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica. ... 24. În termeni generali, preţul de piaţa este determinat prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata dacă se desfăşoară între persoane independente.25. Metoda compararii preturilorDeterminarea pretului de piaţa are la baza comparatia pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entităţi independente de aceasta, atunci când sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii între persoane afiliate, preţul de piaţa este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, în condiţiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, în cantitati comparabile, în acelasi punct din lantul de productie şi de distribuţie şi în condiţii comparabile de livrare şi de plată. În acest sens, pentru stabilirea valorii de piaţa se poate recurge la:
a)compararea preturilor convenite între persoane afiliate cu preturile convenite în relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor); ...
b)compararea preturilor convenite între persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor). ... Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, preţul de piaţa al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor şi serviciilor identice sau similare, vandute în cantitati comparabile, cu preţul de vanzare al marfurilor şi al serviciilor supuse evaluării. În cazul în care cantitatile nu sunt comparabile se utilizeaza preţul de vanzare pentru marfurile şi serviciile identice sau similare, vandute în cantitati diferite. Pentru aceasta, preţul de vanzare se corecteaza cu diferentele în plus sau în minus care ar putea fi determinate de diferenţa de cantitate.26. Metoda cost-plusPentru determinarea pretului pieţei, metoda se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, în cazul transferului de marfuri sau de servicii între persoane afiliate, este reprezentat de costurile producătorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul îşi bazeaza şi politica de stabilire a preturilor faţă de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea în vedere o marja de profit care este corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. În acest caz, preţul de piaţa al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. În cazul în care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza să fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se în considerare rolul şi activităţile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit în mod corespunzător prin referinţa la costul plus profitul aceluiasi furnizor în comparatie cu tranzactiile necontrolate. În completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat în tranzactii comparabile de către o persoană independenta.27. Metoda pretului de revanzareÎn cazul acestei metode preţul pieţei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor şi serviciilor către entităţi independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marja de profit. Aceasta metoda se aplică pornindu-se de la preţul la care un produs cumparat de la o persoană afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret (preţul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzătoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vânzător din cadrul grupului incearca să îşi acopere cheltuielile de vanzare şi alte cheltuieli de operare în functie de operaţiunile efectuate (luand în considerare activele utilizate şi riscul asumat) şi sa realizeze un profit corespunzător. În acest caz, preţul de piaţa pentru transferul bunului între entităţi afiliate este preţul care rămâne după scaderea marjei brute şi după ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului.Marja pretului de revanzare a ultimului vânzător intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinţa la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vânzător o castiga pentru bunurile procurate şi vandute în cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza şi marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoană independenta în cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie să se aiba în vedere urmatoarele aspecte:
a)factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala şi revanzare, inclusiv cei referitori la schimbările survenite pe piaţa în ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb şi inflatia; ...
b)modificările survenite în starea şi gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificările survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu; ...
c)dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenţa decizia asupra unei schimbari a marjei de pret. ... De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata în cazul în care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata şi atunci când, înainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate şi, în aceste circumstanţe, se poate stabili marja adecvata.28. În sensul art. 11 alin.

(2)lit.

d)din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute în liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica se înţelege metoda marjei nete şi metoda impartirii profitului.29. Metoda marjei neteMetoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoană în urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, şi estimarea acestei marje pe baza nivelului obţinut de către aceeasi persoana în tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute în tranzactii comparabile efectuate de persoane independente.Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii între anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate şi aceiasi indicatori ai persoanelor independente, care activeaza în cadrul aceluiasi domeniu de activitate.În utilizarea metodei marjei nete trebuie luate în considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. În acest sens vor fi avuti în vedere urmatorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piaţa şi a bunurilor echivalente, eficienta şi strategia de management, pozitia pe piaţa, diferenţa în structura costurilor şi nivelul experientei în afaceri.30. Metoda impartirii profituluiMetoda impartirii profitului se foloseşte atunci când tranzactiile efectuate între persoane afiliate sunt interdependente astfel încât nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obţinut de persoanele afiliate în urma uneia sau mai multor tranzactii şi impartirea acestor profituri între persoanele afiliate, proportional cu profitul care ar fi fost obţinut de către persoane independente. Impartirea profiturilor trebuie să se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate şi a costurilor suportate în urma uneia sau a mai multor tranzactii de către fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel încât sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate şi activele folosite de către fiecare dintre părţi.31. În cazul compararii tranzactiilor între persoane afiliate şi cele independente se au în vedere:
a)diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, în măsura în care aceste particularitati influenţează preţul de piaţa al obiectului respectivei tranzactii; ...
b)functiile indeplinite de persoane în tranzactiile respective. ... La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute în vedere: importanţa economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor şi a responsabilitatilor între părţile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor şi echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.32. La stabilirea pretului de piaţa al tranzactiilor între persoane afiliate se foloseşte una dintre metodele prevăzute mai sus. În vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au în vedere urmatoarele elemente:
a)metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile în care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial; ...
b)metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate, implicate în tranzactii supuse liberei concurente; ...
c)gradul de precizie cu care se pot face ajustari în vederea obtinerii comparabilitatii; ...
d)circumstantele cazului individual; ...
e)activităţile desfăşurate efectiv de diferitele persoane afiliate; ...
f)metoda folosita trebuie să corespunda imprejurarilor date ale pieţei şi ale activităţii contribuabilului; ...
g)documentaţia care poate fi pusa la dispoziţie de către contribuabil. ... 33. Circumstantele cazului individual care urmeaza să fie luat în considerare în examinarea pretului de piaţa sunt:
a)tipul, starea, calitatea, precum şi gradul de noutate al bunurilor, marfurilor şi serviciilor transferate; ...
b)condiţiile pieţei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente; ...
c)activităţile desfăşurate şi stadiile din lantul productiei şi distributiei ale entitatilor implicate; ...
d)clauzele cuprinse în contractele de transfer, privind: obligaţiile, termenele de plată, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului; ...
e)în cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele şi riscurile legate de acestea; ...
f)condiţiile speciale de concurenta. ... 34. În aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin.

(2)din Codul fiscal se iau în considerare datele şi documentele înregistrate în momentul în care a fost incheiat contractul.În cazul contractelor pe termen lung este necesar să se aiba în vedere dacă terţe părţi independente ţin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzătoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).În situaţia în care în legătură cu transferul bunurilor şi al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (condiţii de plată sau facilităţi de credit pentru client, diferite de practica comerciala obisnuita), în cazul furnizarii partiale de materiale de către client sau servicii auxiliare, la determinarea pretului de piaţa trebuie să se ia în considerare şi acesti factori.35. La aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin.

(2)din Codul fiscal nu se iau în considerare preturile care au fost influentate de situaţii competitive speciale, cum ar fi:

a)preţuri practicate pe piete speciale închise, unde aceste preţuri sunt stabilite diferit de condiţiile de pe piaţa din care se face transferul; ...
b)preţuri care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piaţa; ...
c)preţuri care sunt influentate de reglementarile autorităţilor publice. ... 36. Atunci când se stabileste preţul de piaţa al serviciilor în cadrul tranzactiilor între persoane afiliate, autorităţile fiscale examineaza în primul rand dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie în condiţiile stabilite de persoanele afiliate.În cazul furnizarilor de servicii se iau în considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente în anumite domenii (transport, asigurare). În cazul în care nu exista tarife comparabile se foloseşte metoda "cost-plus".37. În cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de către acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicităţii facute sau, dacă este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. În situaţia în care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama în numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlata.La calcularea profitului, autorităţile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate. Dacă un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza şi o persoană afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura şi sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta.Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate în considerare pieţele pe care s-a facut publicitatea şi cota de piaţa a respectivelor persoane afiliate în vanzarile de bunuri şi servicii cărora li s-a facut reclama.38. Când un contribuabil acorda un împrumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci când acesta primeste un astfel de împrumut (credit), indiferent de scopul şi destinaţia sa, preţul pieţei pentru asemenea serviciu este constituit din dobânda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate în condiţii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului.În cazul serviciilor de finanţare între persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:
a)dacă împrumutul dat este în interesul desfăşurării activităţii beneficiarului şi a fost utilizata în acest scop; ...
b)dacă a existat o schema de distribuţie a profitului. ... Incadrarea imprumutului în schema de distribuţie a profitului va fi presupusa dacă la data acordarii imprumutului nu se asteapta în mod cert o rambursare a imprumutului sau dacă contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.Atunci când se examineaza dobânda, trebuie luate în considerare: suma şi durata imprumutului, natura şi scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb şi costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb, precum şi alte circumstanţe de acordare a imprumutului.Raportarea condiţiilor de împrumut are în vedere ratele dobanzii aplicate în împrejurări comparabile şi în aceeasi zona valutara de o persoană independenta. De asemenea, trebuie să se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului în termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului).39. În cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri şi de servicii este necesar să se examineze dacă costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau dacă părţile care fac tranzactia cer dobânda acolo unde, în tranzactii comparabile, bunurile şi serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au în vedere şi la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.40. Atunci când se stabileste preţul de piaţa al drepturilor de proprietate intelectuala în cadrul tranzactiilor între persoane afiliate, autorităţile fiscale examineaza în primul rand dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie în condiţiile stabilite de persoane afiliate.În cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how şi altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietăţii nu sunt deduse separat dacă drepturile sunt transferate în legătură cu furnizarea de bunuri sau de servicii şi dacă sunt incluse în preţul acestora.41. În cazul serviciilor de administrare şi conducere din interiorul grupului se au în vedere urmatoarele:
a)între persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanţă sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii-mama, în numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activităţi, în măsura în care baza lor legala este relaţia juridica care guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entităţi. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai dacă astfel de entităţi furnizeaza în plus servicii persoanelor afiliate sau dacă în preţul bunurilor şi în valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau în considerare şi serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de către o filiala care foloseşte aceste servicii luand în considerare relaţia juridica dintre ele, numai pentru propriile condiţii, ţinând seama că nu ar fi folosit aceste servicii dacă ar fi fost o persoană independenta; ...
b)serviciile trebuie să fie prestate în fapt. Simpla existenta a serviciilor în cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generală, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate în fapt. ... Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autorităţile fiscale vor lua în considerare şi liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica.-----------Normele metodologice de aplicare a Titlului I - pentru art. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal - sunt reproduse astfel cum au fost modificate de lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal: + Titlul II Impozitul pe profit + Capitolul I Dispozitii generaleContribuabiliArt. 13. - Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmatoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
a)persoanele juridice române; ... + Norme metodologice:1. Fac parte din această categorie companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridica de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundatiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislaţiei române.2. În cazul persoanelor juridice române care deţin participatii în capitalul altor societăţi comerciale şi care intocmesc situaţii financiare consolidate, calculul şi plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecarei persoane juridice din grup. + Codul fiscal:
b)persoanele juridice straine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România; ... + Norme metodologice:3. Persoanele juridice straine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociaţiile, organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi organizate în conformitate cu legislatia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci când îşi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, asa cum este definit acesta în Codul fiscal, de la inceputul activităţii sediului. + Codul fiscal:ScutiriArt. 15. -

(1)Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili: [...]

d)fundatiile române constituite ca urmare a unui legat; ... + Norme metodologice:4. Fundatia constituita ca urmare a unui legat, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundatii, cu modificările şi completările ulterioare, este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent şi irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar. + Codul fiscal:
e)cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil; ... ---------------Lit.
e)a alin.

(1)al art. 15 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 106 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 18 octombrie

+ Norme metodologice:
Abrogat.------------Pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin.

(1), lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 1 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.Pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin.

(1), lit.

e)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 1 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007. + Codul fiscal:
f)cultele religioase, pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, venituri obţinute din chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. ...
g)instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare; ... + Norme metodologice:6. Veniturile obţinute din activităţi economice de către contribuabilii prevăzuţi la art. 15 alin.

(1)lit. f),

g)şi
h)din Codul fiscal şi care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres menţionate la literele respective se supun impozitării cu cota prevăzută la art. 17 din Codul fiscal. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obţinute se scad cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri.---------------Pct. 6 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin.

(1), lit. e), f),

g)şi
h)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2, subpct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.Pct. 6 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin.

(1), lit. f),

g)şi
h)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007. + Codul fiscal:

(2)Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: [...] ... k) veniturile obtinute din reclama şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi functionare, din domeniul culturii, cercetării stiintifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comert şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale. ... + Norme metodologice:7. Sunt venituri neimpozabile din reclama şi publicitate veniturile obtinute din închirieri de spatii publicitare pe: cladiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare etc. Nu se includ în veniturile descrise anterior veniturile obtinute din prestări de servicii de intermediere în reclama şi publicitate. + Codul fiscal:

(3)Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevăzute la alin.

(2). Organizaţiile prevăzute în prezentul alineat datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevăzute la alin.

(2)sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin.

(1)sau art. 18, după caz. ... + Norme metodologice:8. Organizaţiile nonprofit care obtin venituri, altele decat cele menţionate la art. 15 alin.

(2)din Codul fiscal, şi depasesc limita prevăzută la alin.

(3)platesc impozit pentru profitul corespunzător acestora. Determinarea profitului impozabil se face în conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. În acest sens se vor avea în vedere urmatoarele: a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin.

(2)din Codul fiscal; ... b) determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin.

(3)din Codul fiscal, prin parcurgerea urmatorilor pasi: ... - calculul echivalentului în lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Naţionala a României pentru anul fiscal respectiv;- calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a);- stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin.

(3)din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform precizarilor anterioare;

c)stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit.
a)şi b); ...
d)determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c); ...
e)calculul profitului impozabil corespunzător veniturilor impozabile de la lit. d), avandu-se în vedere urmatoarele: ... (
i)stabilirea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesară utilizarea de către contribuabil a unor chei corespunzătoare de repartizare a cheltuielilor comune;(îi) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), luandu-se în considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal;(iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenţa între veniturile impozabile de la lit.
d)şi cheltuielile deductibile stabilite la pct. (îi);
f)calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin.

(1)sau la art. 18 din Codul fiscal, după caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e). ... 8^1. Veniturile realizate de organizaţiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.---------------Pct. 8^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin.

(2)şi alin.

(3)din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 1 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.8^2. Prevederile alin.

(2)şi alin.

(3)ale art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile şi persoanelor juridice care sunt constituite şi funcţionează potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu modificările şi completările ulterioare.------------Pct. 8^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin.

(2)şi alin.

(3)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 2 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:Anul fiscalArt. 16. -

(1)Anul fiscal este anul calendaristic.

(2)Când un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. ... + Norme metodologice:9. În cazul infiintarii unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabila începe:

a)de la data înregistrării acestuia la registrul comerţului, dacă are aceasta obligaţie; ...
b)de la data înregistrării în registrul tinut de instantele judecătorești competente, dacă are aceasta obligaţie; ...
c)de la data incheierii sau, după caz, a punerii în aplicare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice. ... 10. Perioada impozabila se incheie, în cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existentei persoanelor juridice supuse acestor operaţiuni, la urmatoarele date:
a)în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, la data înregistrării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele; ...
b)în celelalte cazuri, la data inscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante. ... În cazul lichidarii unui contribuabil într-un an fiscal, perioada impozabila inceteaza o dată cu data radierii din registrul unde a fost înregistrată înfiinţarea acestuia. + Codul fiscal:Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri şi pariuri sportiveArt. 18. - Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi la care impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.-----------Art. 18 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004. + Norme metodologice:11. Intra sub incidenţa prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispoziţiilor legale în vigoare; acestia trebuie să organizeze şi sa conduca evidenţa contabilă pentru a se cunoaste veniturile şi cheltuielile corespunzătoare acestor activităţi. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activităţi. În cazul în care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activităţi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau în calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activităţilor respective, înregistrate în conformitate cu reglementarile contabile. + Codul fiscal: + Capitolul II Calculul profitului impozabilReguli generaleArt. 19. -

(1)Profitul impozabil se calculeaza ca diferenţa între veniturile realizate din orice sursa şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. + Norme metodologice:12. Veniturile şi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglementarilor contabile date în baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.Exemple de elemente similare veniturilor:- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin.

(5)din Codul fiscal.------------Liniuţa a doua a paragrafului II de la pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 a fost modificată de pct. 3 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.Exemple de elemente similare cheltuielilor:- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. În acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar, baracamentelor şi amenajarilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratarii situaţiilor financiare anuale.Veniturile şi cheltuielile generate de evaluarea ulterioară şi executarea instrumentelor financiare derivate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile, sunt luate în calcul la stabilirea profitului impozabil.------------Ultimul alineat al pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 3 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.Ultimul paragraf al pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 3 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.

Veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia îi apartin. În cazul în care contribuabilul constata ca după depunerea declaraţiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis ori a fost înregistrat eronat, contribuabilul este obligat să depună declaratia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Dacă în urma efectuării acestei corectii rezultă o sumă suplimentara de plată a impozitului pe profit, atunci pentru această sumă se datorează dobanzi şi penalităţi de intarziere conform legislaţiei în vigoare.
La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislatia în vigoare se aplică trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, după caz, astfel încât la finele anului acestea să se incadreze în prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plati impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislatia în vigoare se aplică anual.------------Pct. 14 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 4 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, într-un singur exemplar, compus din cel puţin 100 de file, tinut în forma scrisa sau electronică. Completarea se face în ordine cronologica, iar informaţiile înregistrate trebuie să corespunda cu operaţiunile fiscale şi cu datele prezentate în declaratiile de impunere. Registrul de evidenta fiscala se completeaza în toate situaţiile în care informaţiile cuprinse în declaratia fiscala sunt obtinute în urma unor prelucrari ale datelor furnizate din inregistrarile contabile. Modul de completare a registrului de evidenta fiscala este la latitudinea fiecarui contribuabil, în functie de specificul activităţii şi de necesitatile proprii ale acestuia. Acestea se referă la: calculul dobanzilor şi al diferentelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscala, reduceri şi scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscala a vanzarilor cu plata în rate, valoarea fiscala în cazul efectuării operaţiunilor prevăzute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operaţiuni. + Codul fiscal:

(3)Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în rate, pe măsură ce ratele devin scadente, beneficiază în continuare de această facilitate pe durata derulării contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi termene scadente, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. ... -----------Alin.

(3)al art. 19 a fost modificat de pct. 2 din LEGEA nr. 494 din 12 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.Alin.

(3)al art. 19 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 24 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 30 martie 2005. (modificare aplicabila cu data de 1 mai 2005).Alin.

(3)al art. 19 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005*).*) Art. II din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005 abroga Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie

+ Norme metodologice:
Pentru contribuabilii care au optat la momentul livrarii bunurilor, executarii lucrărilor sau prestarii serviciilor pentru impunerea veniturilor aferente contractelor cu plata în rate până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, veniturile şi cheltuielile aferente bunurilor mobile şi imobile produse, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, valorificate în baza unui contract cu plata în rate, sunt impozabile, respectiv deductibile, pe măsură ce ratele devin scadente, pe durata derularii contractelor respective.---------------Pct. 16 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.

(3)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 1 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005. + Codul fiscal:

(4)În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internationale, în baza convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementarile din aceste conventii. ... + Norme metodologice:17. Intra sub incidenţa acestui alineat contribuabilii care desfăşoară activităţi de servicii internationale care aplica regulile de evidenta şi decontare a veniturilor şi cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a convenţiilor la care România este parte (de exemplu: serviciile postale, telecomunicatiile, transporturile internationale). + Codul fiscal:Venituri neimpozabile + Articolul 20Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

a)dividendele primite de la o persoană juridica română; ...
b)diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung reprezentand acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investitii deţinute ca imobilizari, înregistrate astfel, potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se deţin titlurile de participare; [...] ... --------------Art. 20 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006:"Venituri neimpozabileArt. 20Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a)dividendele primite de la o persoană juridica română; ...
b)diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung, reprezentand acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investitii deţinute ca imobilizari, înregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii,*) a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se deţin titlurile de participare; ...
c)veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; ...
d)veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative. ... -----------Litera
c)a art. 20 a fost abrogata de pct. 8 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.Art. 20 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.*) Teza a doua a lit.
b)a art. 20 a fost rectificata prin RECTIFICAREA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 7 septembrie 2006." + Norme metodologice:18. În sensul prevederilor art. 20 lit.
a)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dividendele de incasat/încasate de un contribuabil de la o persoană juridica română, reprezinta venituri neimpozabile la data înregistrării acestora în evidenta contribuabilului, potrivit reglementarilor contabile.19. În aplicarea prevederilor art. 20 lit.
b)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, investiţiile financiare pe termen lung reprezinta activele înregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile, constand în: acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investitii deţinute ca imobilizari.La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii titlurilor de participare, sau a retragerii capitalului social detinut la o persoană juridica, precum şi la data lichidarii investitiilor financiare, valoarea fiscala utilizata pentru calculul castigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare, respectiv investiţiile financiare, au avut-o înainte de inregistrarea diferentelor favorabile respective.------------Pct. 18 şi 19 din Normele metodologice de aplicare a art. 20, lit.
a)şi
b)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 5 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:[...]
c)veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; ... [...] + Norme metodologice:20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recuperează cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuării lor, cum sunt: rambursările de impozit pe profit plătit în perioadele anterioare, restituirea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor şi altele asemenea.--------------Pct. 20 din Normele metodologice de aplicare a art. 20, lit.
c)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 4 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007. + Codul fiscal:[...]
d)veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative." ... + Norme metodologice:21. Contribuabilii pentru care prin acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevăzut faptul că profitul aferent anumitor activităţi nu este impozabil sunt obligaţi să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă pentru delimitarea veniturilor şi a cheltuielilor aferente acestora. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din aceste activităţi, în situaţia în care evidenţa contabilă nu asigură informaţia necesară identificării acestora, după caz.--------------Pct. 21 din Normele metodologice de aplicare a art. 20, lit.
d)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 5 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007. + Codul fiscal:
e)veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative. ... + Norme metodologice:21. Contribuabilii pentru care prin acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevăzut faptul ca profitul aferent anumitor activităţi nu este impozabil sunt obligati sa organizeze şi sa conduca evidenţa contabilă pentru determinarea profitului neimpozabil. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din acele activităţi, în situaţia în care evidenţa contabilă nu asigura informatia necesară identificarii acestora, după caz.NOTA C.T.C.E S.A. Piatra-Neamt:(inaplicabil prin modificarea integrală a art. 20 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. A se vedea nota de mai sus) + Codul fiscal:Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii EuropeneArt. 20^1. -

(1)După data aderarii României la Uniunea Europeana sunt, de asemenea, neimpozabile şi:(

a)dividendele primite de o persoană juridica română, societate-mama, de la o filiala a sa situata într-un stat membru, dacă persoana juridica română intruneste cumulativ urmatoarele condiţii:1. plateste impozit pe profit potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari;2. detine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, începând cu 1 ianuarie 2009;3. La data înregistrării venitului din dividende, detine participatia minima mentionata la pct. 2, pe o perioadă neintrerupta de cel puţin 2 ani.Sunt, de asemenea, neimpozabile şi dividendele primite de persoana juridica română prin intermediul sediului sau permanent situat într-un stat membru, în cazul în care persoana juridica română indeplineste cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1-3.(
b)dividendele primite de sediile permanente din România ale unor persoane juridice straine din alte state membre, societăţi-mama, care sunt distribuite de filialele acestora situate în state membre, dacă persoana juridică străină intruneste, cumulativ, urmatoarele condiţii:1. are una din formele de organizare prevăzute la alin.

(4);

în conformitate cu legislatia fiscala a statului membru, este considerata a fi rezident al statului membru respectiv şi, în temeiul unei conventii privind evitarea dublei impuneri incheiate cu un stat tert, nu se considera ca are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
plateste, în conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;
detine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minima de 10%, începând cu data de 1 ianuarie 2009;
la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România, persoana juridica străină detine participatia minima prevăzută la pct. 4, pe o perioadă neintrerupta de cel puţin 2 ani. [...]" + Norme metodologice:21^
În aplicarea prevederilor art. 20^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, condiţia legata de perioada minima de detinere de 2 ani va fi inteleasa luandu-se în considerare hotărârea Curtii Europene de Justiţie în cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen- C-284/94, C-291/94 şi C-292/
Astfel, în situaţia în care, la data înregistrării dividendului de către societatea-mama, persoana juridica română, respectiv de către sediul permanent al unei societăţi-mama, persoana juridica străină dintr-un stat membru, condiţia referitoare la perioada minima de detinere de 2 ani nu este indeplinita, venitul din dividende este supus impunerii. Ulterior, în anul fiscal în care condiţia este indeplinita, contribuabilul urmeaza sa beneficieze de recalcularea impozitului pe profit al anului în care venitul a fost impus. În acest sens, contribuabilul trebuie să depună declaratia rectificativa privind impozitul pe profit."21^
Pentru indeplinirea condiţiei de la pct. 3 lit. b) alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, societăţile-mama, persoane juridice straine, trebuie să platesca, în conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari, unul din urmatoarele impozite :- impot des societes/ vennootschapsbelasting, în Belgia;- selskabsskat, în Danemarca;- Korperschaftsteuer, în Republica Federala Germania;- "text în lb. greaca", în Grecia;- impuesto sobre sociedades, în Spania;- impot sur les societes, în Franţa;- Corporation tax, în Irlanda;- imposta sul reddito delle societa, în Italia;- impot sur le revenu des collectivites, în Luxemburg;- vennootschapsbelasting, în Olanda;- Korperschaftsteuer, în Austria;- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, în Portugalia;- y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, în Finlanda;- statlig inkomstskatt, în Suedia;- Corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;- Danz pfijmu pravnickych osob, în Republica Ceha;- Tulumaks, în Estonia;- "text în lb. greaca", în Cipru;- uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;- Pelno mokestis, în Lituania;- Tarsasagi ado, în Ungaria;- Taxxa fuq l-income, în Malta;- Podatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;- Davek od dobicka pravnih oseb, în Slovenia;- Danz prijmov pravnickych osob, în Slovacia;- (text în. lb. bulgara), în Bulgaria ."21^3. Pentru aplicarea prevederilor art. 20^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice române şi bulgare, societăţi-mama, sunt:- societăţile înfiinţate în baza legii române, cunoscute ca "societăţi pe acţiuni", "societăţi în comandita pe acţiuni", "societăţi cu raspundere limitata";- societăţile înfiinţate în baza legii bulgare, cunoscute ca "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara"------------Pct. 21^1, 21^2 şi 21^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 20^1, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 6 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:CheltuieliArt. 21. -

(1)Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. + Norme metodologice:

Cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt cheltuielile înregistrate cu realizarea şi comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.
În sensul art. 21 alin.

(1)din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile şi urmatoarele:

a)cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative şi în limita cotelor prevăzute în contractele de distribuţie, cu condiţia reflectarii în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor potrivit reglementarilor contabile; ...
b)cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicarii proratei, în conformitate cu prevederile titlului VI «Taxa pe valoarea adăugată» din Codul fiscal, precum şi în alte situaţii când taxa pe valoarea adăugată este înregistrată pe cheltuieli, în situaţia în care taxa pe valoarea adăugată este aferenta unor bunuri sau servicii achiziţionate în scopul realizării de venituri impozabile; ...
c)cheltuielile reprezentand valoarea creanţelor comerciale instrainate, potrivit legii. ...
d)penalitatile de intarziere şi daunele-interese, stabilite, potrivit legii, în cadrul contractelor economice incheiate cu persoane rezidente, sunt cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile pe măsura înregistrării lor. ...
e)pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu; ...
f)cheltuielile efectuate pentru transportul salariaţilor la şi de la locul de muncă. ... ----------------Pct. 23 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2, subpct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.Lit. d) a pct. 23 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 a fost introdusa de pct. 3 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.Lit. e) şi f) ale pct. 23 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de pct. 6 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.24. Nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile înregistrate de contribuabil reprezentand diferente de valoare aferente acţiunilor proprii dobandite şi anulate ulterior dobândirii în situaţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.------------Pct. 24 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 7 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:

(2)Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi: [...] ...

b)cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; ... + Norme metodologice:25. Intra sub incidenţa acestei prevederi cheltuielile efectuate în acest scop, în condiţiile în care specificul activităţii desfăşurate se încadrează în domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protecţie a muncii, stabilite conform legislaţiei în materie. + Codul fiscal:
c)cheltuielile reprezentand contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; ... -----------Litera
c)a alin.

(2)al art. 21 a fost modificata de pct. 9 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004. + Norme metodologice:26. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin.

(2)lit. c) din Codul fiscal cheltuielile reprezentand contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislaţiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.----------------Pct. 26 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.

(2), lit.

c)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2, subpct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004. + Codul fiscal:
e)cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate, efectuate de către salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme; ... --------------Litera
e)a alin.

(2)al art. 21 a fost modificata de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.Litera e) a alin.

(2)al art. 21 a fost modificată de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 106 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 18 octombrie

+ Norme metodologice:
Calitatea de administrator rezultă din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare/mandat. În sensul art. 21 alin.

(2)lit.

e)din Codul fiscal, persoanele fizice asimilate salariaţilor cuprind şi:
a)directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat, potrivit legii; ...
b)persoanele fizice rezidente şi/sau nerezidente detaşate, potrivit legii, în situaţia în care contribuabilul suportă drepturile legale cuvenite acestora. ... 28. Abrogat.----------------Pct. 27 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.

(2), lit. e) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 6 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.Pct. 28 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.

(2), lit. e) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2, subpct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.Pct. 28 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.

(2), lit.

e)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 8 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:
f)contribuţia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; ... + Norme metodologice:29. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin.

(2)lit.

f)din Codul fiscal cotizatiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, în conformitate cu reglementarile legale. + Codul fiscal:
g)taxele de inscriere, cotizatiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă; ... + Norme metodologice:30. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin.

(2)lit.

g)din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de inscriere, cotizatiile şi contribuţiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar şi altele asemenea. Contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă sunt cele datorate patronatelor, în conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001. + Codul fiscal:
i)cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la targuri şi expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii; ... -----------Litera
i)a alin.

(2)al art. 21 a fost modificata de pct. 9 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august

+ Norme metodologice:
Abrogat.
Abrogat.-----------Pct. 31 şi 32 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.

(2), lit.

i)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost abrogate de pct. 9 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:
n)pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creanţelor neincasate, în urmatoarele cazuri: ... 1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotărârii judecătorești;2. debitorul a decedat şi creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;3. debitorul este dizolvat, în cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;4. debitorul înregistrează dificultati financiare majore care îi afectează intreg patrimoniul. + Norme metodologice:32^1. Dificultatile financiare majore care afectează intregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezultă din situaţii excepţionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe şi în caz de razboi.--------------Pct. 32^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.

(2), lit. n) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 4 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005. + Codul fiscal:

(3)Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata: ...

a)cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicata asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit; ... + Norme metodologice:33. Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezinta diferenţa dintre totalul veniturilor şi cheltuielile înregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile. + Codul fiscal:
b)suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordată salariatilor pentru deplasari în România şi în strainatate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice; ... ---------------Litera
b)a alin.

(3)al art. 21 a fost modificata de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august

+ Norme metodologice:
Abrogat.-----------Pct. 34 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.

(3), lit.

b)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 10 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:
d)perisabilitatile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice; ... + Norme metodologice:35. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu. + Codul fiscal:[...]
j)cheltuielile efectuate, în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentand echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;" ...
k)cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sănătate, în limita unei sume reprezentand echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant; ... + Norme metodologice:35^1. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin.

(3)lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile înregistrate de angajator în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, în limita unei sume reprezentand echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Naţionala a României la data înregistrării cheltuielilor.35^2. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin.

(3)lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sănătate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma în domeniul sănătăţii nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Naţionala a României la data înregistrării cheltuielilor.-----------Pct. 35^1 şi 35^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.

(3), lit.

j)şi
k)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 11 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:
l)cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%; ... -------------Lit.
l)a alin.

(3)al art. 21 a fost modificată de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 106 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 18 octombrie

+ Norme metodologice:
În cazul locuinţei de serviciu date în folosinţă unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, întreţinerea şi repararea acesteia sunt deductibile în limita corespunzătoare raportului dintre suprafaţa construita prevăzută de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările ulterioare, majorata cu 10%, şi totalul suprafetei construite a locuinţei de serviciu respective. + Codul fiscal: m) cheltuielile de functionare, întreţinere şi reparatii aferente unui sediu aflat în locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societatii în baza contractelor incheiate între părţi, în acest scop; ... + Norme metodologice:
În cazul în care sediul unui contribuabil se afla în locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de functionare, întreţinere şi reparatii aferente sediului sunt deductibile în limita determinata pe baza raportului dintre suprafaţa pusa la dispoziţie contribuabilului, mentionata în contractul incheiat între părţi, şi suprafaţa totala a locuinţei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, întreţinere şi reparatii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati şi alte documente. + Codul fiscal:

(4)Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: ... a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit platite în strainatate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România; ... + Norme metodologice:38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele platite în strainatate. Sunt nedeductibile şi impozitele cu retinere la sursa platite în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente pentru veniturile realizate din România. Cheltuielile cu impoz

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.