Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius
Română
ČeštinaDeutschFrançaisEspañolPolskiItalianoNederlandsÖsterreichBelgiquePortuguêsSvenskaDanskSuomiSlovenčinaIrelandMagyarEestiLietuviųLatviešuSlovenščinaHrvatskiΚύπροςMaltiΕλληνικάLuxembourgБългарски
Română

ANEXA 28/06/2007 - Portal Legislativ

ANEXA 28/06/2007 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Forme act Forma consolidata + istoric consolidări 01.09.2025 06.06.2025 17.09.2024 14.11.2023 Forma de baza + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului CURRICULA MEDICINĂ LEGALĂ IV. Laringe. TraheeV. Cavitatea bucală. FaringeVI. Cervico-facial Reveniti in topul paginii Forma printabilă ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr.1.141/. 386/2007privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4) EMITENT MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICEMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 671 bis din 1 octombrie 2007 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ 1.1. DEFINIŢIE: Specialitatea de Alergologie şi Imunologie Clinică se ocupă cu studiul bolilor alergice, a boli- lor şi sindroamelor disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare şi imunodeficienţe. Alergologia se ocupă cu depistarea şi diagnosticarea, profilaxia şi tratamentul (medicamentos şi/sau imunoterapie), asistenţa medicală şi recuperarea pacienţilor cu boli alergice (afecţiuni de hiper- sensibilitate iniţiate prin mecanisme imunologice). Imunologia clinică se ocupă cu disfuncţiile sistemului imunitar, precum şi cu aspectele imuno- logice ale afecţiunilor în care este implicat sistemul imunitar. Asistenţa de imunologie clinică se reali- zează de obicei în cadrul asistenţei medicale multidisciplinare, şi include, după caz, tratamente imuno- logice pentru pacienţii cu boli şi sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale şi neradioterapeutice. 1.2. DURATA: 5 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare uni- versitară (CFU), astfel 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind de- dicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, fă- cută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregatire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. 1.3. STRUCTURA STAGIILOR 1.3.1. Etapa iniţială de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, pre- zentarea la spital şi clinica repartizată, fixarea planului de activitate (2 săptămâni) 1.3.2. Etapa de stagii (vezi anexa finală)  Primii 2 ani: stagiu de dobândire a abilităţilor generale în specialitate, stagii de medicină internă şi specialităţi medicale, pediatrie, medicina muncii: - Alergologie şi imunologie clinică (iniţiere în specialitate) - 6 luni - Medicină internă - 9 luni - Gastroenterologie - 3 luni - Terapie intensivă - 1 lună - Pediatrie generală (3 luni) şi neonatologie (1 lună) - 4 luni - Medicina muncii - 1 lună  Ultimii 3 ani: imunologie laborator, discipline complementare şi desăvârşire în specialitate: - Imunologie fundamentală (curs şi laborator) - 3 luni - Bioetică - 2 săpt. - Dermatologie - 2½ luni - Pneumologie - 2 luni - O.R.L. - 1 lună - Oftalmologie - 1 lună - Boli infecţioase - 2 luni - Reumatologie - 6 luni - Alergologie şi imunologie clinică (curs, stagiu clinic, laborator) - 18 luni 1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR 1.4.1. ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ 1.4.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă (400 ore) 1. Epidemiologia bolilor alergice 2. Genetica bolilor alergice 3. Factorii de risc ai bolilor alergice 4. Atopia; evoluţia naturală a bolilor atopice şi alergice 5. Inflamaţia alergică; celule, mediatori, molecule de adeziune implicate în alergie 6. Alergia ca boală sistemică 7. Anticorpii IgE 8. Receptorii pentru IgE 9. Alergenele - nomenclatură, clasificare 10. Alergenele - structură, proprietăţi fizico-chimice, biologice 11. Sursele alergenelor 12. Factorii care influenţează alergenicitatea 13. Reactivitatea încrucişată a alergenelor / cross-reactivitatea 14. Identificarea şi cuantificarea alergenelor 15. Polenurile ca aeroalergene 16. Acarienii ca aeroalergene 17. Mucegaiurile ca aeroalergene 18. Epiteliile de animale şi gândacii de bucătărie ca aeroalergene 19. Alergene din veninuri şi salivă de insecte 20. Trofalergene şi alţi agenţi de hipersensibilitate din alimente 21. Alergene de contact 22. Alergene medicamentoase 23. Alergene ocupaţionale 24. Extracte alergenice pentru diagnostic şi terapie 25. Nomenclatura bolilor alergice (istoric, actualităţi) 26. Metode de diagnostic in vivo în alergologie 27. Metode de diagnostic in vitro în alergologie 28. Rinite alergice intermitente şi persistente 29. Rinosinuzite alergice 30. Polipoza nazală 31. Astmul alergic la adult 32. Astmul alergic la copil 33. Astmul alergic la categorii speciale de pacienţi (gravide, vârstnici, sportivi etc) 34. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină / antiinflamatoare nesteroidiene 35. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiţi 36. Astmul de efort 37. Astmul alergic ocupaţional 38. Sindromul rinită alergică şi astm coexistent 39. Aspergiloza bronhopulmonară alergică 40. Sindromul Churg-Strauss 41. Sindromul Löffler 42. Pneumonia eozinofilică acută şi cronică 43. Sindromul eozinofilie-mialgie şi sindromul hipereozinofilic idiopatic 44. Eozinofiliile 45. Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci) 46. Fibroza chistică 47. Dischinezia ciliară primară 48. Boala pulmonară obstructivă cronică 49. Sarcoidoza 50. Sindromul de tuse cronică 51. Conjunctivite alergice intermitente şi persistente 52. Keratoconjunctivita vernală 53. Keratoconjunctivita atopică 54. Conjunctivita giganto-papilară 55. Blefaroconjunctivita alergică de contact 56. Keratoconjunctivita sicca 57. Urticaria acută 58. Urticaria cronică, urticaria cronică autoimună 59. Vasculite urticariene 60. Urticaria pigmentară 61. Mastocitoza sistemică 62. Boala serului şi sindroame de tip boala serului 63. Eritemul polimorf 64. Eritemul nodos 65. Urticaria dermografică 66. Urticaria tardivă la presiune 67. Urticaria solară şi fotosensibilitatea din lupus şi porfirii 68. Urticaria la frig şi patologia prin crioproteine serice 69. Crioglobulinemii 70. Tipuri speciale de urticarie (urticaria colinergică, aquagenică şi de contact) 71. Sindroame urticariene rare 72. Urticaria din boli autoimune sistemice 73. Urticaria din parazitoze 74. Angioedemul ereditar prin deficit de C1-INH 75. Angioedemul nonhistaminergic dobândit, fără urticarie 76. Angioedemul histaminergic dobândit, fără urticarie 77. Eczema atopică, sindromul dermatită/eczemă atopică 78. Dermatite / eczeme - nomenclatură, clasificare, diagnostic diferenţial 79. Dermatita de contact alergică şi iritativă 80. Dermatita de contact alergică la metale 81. Dermatita de contact alergică la adezivi, răşini şi aditivi din cauciuc 82. Dermatita de contact alergică la medicamente 83. Dermatita de contact alergică indusă de plante 84. Alergocosmetologie 85. Dermatita de contact alergică ocupaţională 86. Dermatita de contact fotoalergică şi fototoxică 87. Reacţii adverse medicamentoase - noţiuni de farmacovigilenţă 88. Alergii medicamentoase mediate IgE 89. Alergii medicamentoase non-IgE-mediate 90. Reacţii adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate 91. Particularităţi ale reacţiilor adverse medicamentoase la nivel cutanat 92. Particularităţi ale reacţiilor adverse medicamentoase la nivel pulmonar 93. Alergia alimentară IgE- mediată şi non-IgE- mediată 94. Sindromul de alergie orală 95. Boli gastrointestinale eozinofilice 96. Boala celiacă şi sindromul Heiner 97. Reacţii de hipersensibilitate la aditivi alimentari 98. Intoleranţe alimentare cu mecanisme biochimice 99. Alergia la alimente modificate genetic 100. Anafilaxia alergică mediată IgE 101. Anafilaxia alergică non-IgE-mediată 102. Anafilaxia nonalergică 103. Anafilaxia asociată cu factori fizici şi anafilaxia idiopatică 104. Reacţii de hipersensibilitate la înţepături de insecte (venin) 105. Reacţii de hipersensibilitate la muşcături de insecte 106. Alergia la latex 107. Alergia la lichid seminal 108. Reacţii de hipersensibilitate la anestezice şi miorelaxante 109. Reacţii de hipersensibilitate la plasmă şi substituenţi plasmatici 110. Reacţii de hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene şi analgezice 111. Reacţii de hipersensibilitate la substanţe de contrast iodate 112. Reacţii de hipersensibilitate la antihipertensive 113. Reacţii de hipersensibilitate la agenţi fibrinolitici, anticoagulante şi hemostatice 114. Reacţii de hipersensibilitate asociate dializei 115. Reacţii de hipersensibilitate la antibiotice 116. Reacţii de hipersensibilitate la anticonvulsivante şi medicamente de uz psihiatric 117. Reacţii de hipersensibilitate la antidiabetice 118. Diete la pacientul alergic şi cu reacţii de hipersensibilitate 119. Profilaxia bolilor alergice şi atopice 120. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene 121. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată injectabil 122. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată sublingual sau nazal 123. Imunoterapia anti-IgE 124. Bazele farmacologice ale acţiunii medicamentelor antialergice şi antiinflamatoare 125. Profilul de siguranţă al medicamentelor antialergice şi antiinflamatoare 126. Profilul farmacoeconomic al medicamentelor antialergice şi antiinflamatoare 127. Tratamentul urgenţelor alergologice 128. Antihistaminicele H1 de uz sistemic în alergologie 129. Antihistaminicele H1 de uz topic în alergologie 130. Antihistaminicele H2 şi cele cu acţiune pe receptorii H3 şi H4 în alergologie 131. Antileucotrienele 132. Glucocorticosteroizii inhalatori 133. Glucocorticosteroizii intranazali 134. Dermatocorticoizii 135. Antidegranulantele mastocitare 136. Bronhodilatatoarele 137. Dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor 138. Dispozitive de administrare intranazală a medicamentelor 139. Epidemiologia imunodeficienţelor 140. Imunodeficienţele primare prin deficit imun umoral sau limfocitar B 141. Imunodeficienţele primare prin deficit imun celular sau limfocitar T 142. Imunodeficienţele primare prin deficit imun combinat sau limfocitar T şi B 143. Imunodeficienţele primare cu hiper-IgE 144. Imunodeficienţele primare prin deficite ale funcţiei celulelor fagocitare 145. Imunodeficienţele primare prin deficite ale componentelor sistemului complement 146. Imunodeficienţe secundare malnutriţiei şi de cauză iatrogenă 147. Imunodeficienţe secundare unor boli infecţioase şi maligne 148. Sindromul de imunodeficienţă dobândită - imunopatologie 149. Sindromul de imunodeficienţă dobândită - imunodiagnostic, imunoterapie 150. Afecţiunile autoimune de organ şi sistemice - imunopatologie, diagnostic, imunoterapie: 151. Tiroidita autoimună, boala Graves 152. Autoimunitatea endocrină şi sindroamele poliendocrine autoimune 153. Afecţiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun 154. Uveite cu mecanism autoimun şi mediate celular 155. Miastenia gravis şi sindromul miastenic Lambert-Eaton 156. Scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré şi alte afecţiuni demielinizante 157. Boala Crohn şi colita ulceroasă 158. Miocardite, cardiomiopatii, pericardite cu mecanism imun, sindromul Dressler 159. Hepatita autoimună 160. Ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă - imunopatologie, imunomodulare 161. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun şi prin complexe imune 162. Sindromul Goodpasture 163. Hemopatii autoimune 164. Lupusul eritematos sistemic 165. Artrita reumatoidă 166. Spondilartropatii 167. Sindromul Sjögren 168. Polimiozita şi dermatiomiozita 169. Scleroza sistemică 170. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv 171. Vasculite sistemice - clasificare imunopatologică şi caracteristici clinico-morfologice 172. Granulomatoza Wegener 173. Poliangeita microscopică 174. Poliarterita nodoasă 175. Purpura Henoch-Schönlein 176. Vasculita crioglobulinemică 177. Transplantarea, tipuri de grefe 178. Recunoaşterea aloantigenelor 179. Imunocompatibilitatea 180. Mecanisme imunologice ale rejetului grefelor 181. Tipuri de rejet de grefă 182. Teste de histocompatibilitate 183. Teste de citotoxicitate 184. Mecanismele imunomodulării 185. Glucocorticosteroizii sistemici 186. Inhibitori de calcineurină 187. Sirolimus/rapamicina şi micofenolatul mofetil 188. Imunosupresive citotoxice 189. Anticorpi monoclonali şi policlonali în imunoterapie 190. Terapia genică, antisens şi cu celule stem (principii) 191. Markeri imunologici tumorali şi imunopatologia cancerului 192. Gamapatii monoclonale - imunopatologie, imunodiagnostic, principii de terapie 193. Imunoterapia în cancer (principii) 194. Perturbări imunologice ale sistemului reproductiv 195. Interrelaţii psiho-neuro-endocrino-imunologice 196. Terapia de substituţie în imunodeficienţele primare 197. Citokine, inibitori ai secreţiei citokinelor în imunoterapie 198. Receptori de citokine şi antagonişti lor în imunoterapie 199. Imunizarea activă şi pasivă (principii) 200. Metode imunosupresive (plasmafereză, imunoadsorbţie, citofereză) 1.4.1.2. Baremul activităţilor practice în clinică de alergologie şi imunologie clinică şi laborator de imunologie - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz) 1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 1000 2. Teste cutanate alergologice prick la alergene alimentare: 1000 3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 1000 4. Teste cutanate alergologice patch: 1000 5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 500 6. Teste gravitaţionale şi volumetrice de determinare a expunerii la polenuri: 2 7. Teste morfologice de identificare a polenurilor şi plantelor polenizatoare: 100 8. Teste morfologice de identificare a acarienilor: 20 9. Teste morfologice de identificare a mucegaiurilor: 50 10. Teste imunochimice pentru determinarea expunerii la aeroalergene: 5 11. Determinare PEF prin peak flow-metrie: 500 12. Probe funcţionale ventilatorii (spirometrie): 500 13. Probe funcţionale ventilatorii post-bronhodilatator: 500 14. Teste de provocare nazală/conjunctivală cu alergene: 20 15. Teste de provocare alimentară: 100 16. Teste de provocare medicamentoasă: 500 17. Teste de provocare cu agenţi fizici: 500 18. Teste de provocare la efort: 100 19. Teste la alergene ocupaţionale: 100 20. Imunoterapie specifică cu extracte alergenice standardizate: 200 21. Utilizarea trusei de urgenţă în alergologie: 200 22. Determinarea IgE totale serice prin metode imunocromatografice: 100 23. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 500 24. Determinarea IgE specifice serice prin metode semicantitative: 100 25. Determinarea IgE specifice serice prin metode cantitative: 50 26. Determinare anticorpi IgG serici antigen-specifici: 10 27. Determinarea componentelor sistemului complement: 500 28. Determinarea C1-INH: 100 29. Teste de laborator screening pentru imunodeficienţe primare umorale: 200 30. Teste de laborator screening pentru imunodeficienţe primare celulare: 200 31. Teste de laborator screening pentru imunodeficienţe primare ale celulelor fagocitare: 200 32. Teste de laborator screening pentru imunodeficienţele dobândite: 300 33. Teste de laborator avansate / de cercetare pentru investigarea imunodeficienţelor: 50 34. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300 35. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante: 100 36. Teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 300 37. Teste imunologice de screening pentru transplantare: 50 38. Teste imunologice de avansate pentru transplantare: 5 39. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 300 40. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 300 41. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 300 42. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 200 43. Electroforeza proteinelor serice şi imunoelectroforeza: 100 44. Deteminări de subseturilor celule imune: 50 45. Deteminări de mediatori celulari, markeri serici de inflamaţie: 100 46. Determinarea de mediatori umorali în produse biologice (altele decât serul) la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 10 47. Hemoleucograme la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 1000 48. Investigaţii biochimice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 1000 49. Exudate faringiene şi nazale, analiza sputei: 500 50. Uroculturi la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 500 51. Coproculturi, examene coproparazitologice: 500 52. Teste imunologice ale sistemului reproductiv: 100 53. Explorări imagistice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 1000 54. Examene citologice în produse biologice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 100 55. Examene anatomopatologice şi imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 200 1.4.2. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ 1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă (160 ore) 1. Bronşita acută şi cronică, emfizemul pulmonar 2. Bronhopneumopatia obstructivă cronică 3. Pneumoniile 4. Abcesul pulmonar 5. Fibrozele pulmonare 6. Cancerul bronhopulmonar 7. Sindromul de compresie mediastinală 8. Pleureziile 9. Valvulopatii 10. Endocardite infecţioase 11. Tulburările de ritm şi de conducere 12. Pericarditele 13. Miocarditele şi cardiomiopatiile 14. Boala cardiacă ischemică 15. Sincopa 16. Şocul cardiogen 17. Bolile arterelor periferice 18. Bolile venelor 19. Edemul pulmonar acut cardiogen şi necardiogen 20. Cordul pulmonar cronic 21. Insuficienţa cardiacă congestivă 22. Tromboembolismul pulmonar 23. Hipertensiunea arterială 24. Glomerulonefritele 25. Sindromul nefrotic 26. Nefropatii interstiţiale 27. Insuficienţa renală acută 28. Insuficienţa renală cronică 29. Transplantul renal şi hemodializa 30. Sindroame de malabsorbţie 31. Anemiile 32. Leucemiile acute 33. Sindroamele mielodisplazice 34. Sindroamele mieloproliferative cronice 35. Sindroamele limfoproliferative cronice 36. Gamapatii monoclonale 37. Sindroamele hemoragipare 38. Sindroamele trombotice 39. Diabetul zaharat 40. Hemocromatoza 1.4.2.2. Baremul activităţilor practice - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz) 1. Interpretări ECG: 200 2. Examene radiologice: 200 3. Explorări funcţionale respiratorii: 90 4. Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 100 5. Examinări ultrasonografice (interpretare): 50 6. Oscilometrii (efectuare, interpretare): 10 7. Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 200 8. Interpretări de buletine de analize biochimice şi imunologice: 200 9. Puncţii venoase la adult: 20 1.4.3. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE 1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore) 1. Boala de reflux gastroesofagian 2. Gastritele acute şi cronice 3. Ulcerul gastric şi duodenal 4. Tumorile benigne şi maligne ale tractului gastrointestinal 5. Sindromul de malabsorbţie 6. Enteropatia glutenică 7. Parazitozele intestinale 8. Boala Crohn 9. Rectocolita hemoragică 10. Intestinul iritabil 11. Pancreatitele acute şi cronice 12. Sindromul icteric 13. Colecistitele şi litiaza biliară 14. Hepatitele cronice postvirale 15. Hepatita autoimună 16. Hepatite medicamentoase şi autoimune 17. Patologia hepatică indusă de alcool 18. Cirozele hepatice 19. Tumorile benigne şi maligne ale ficatului şi căilor biliare, chistul hidatic hepatic 20. Afecţiuni hepatice cu determinare genetică 1.4.3.2. Baremul activităţilor practice (interpretare) 1. Examene radiologice ale tubului digestiv: 60 2. Endoscopii digestive: 30 3. Ecografii abdominale: 30 4. Paracenteza: 30 5. Puncţie biopsie hepatică: 10 6. Investigaţii funcţionale în gastroenterologie: 30 1.4.4. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ 1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore) 1. Resuscitarea cardiopulmonară 2. Tehnici de menţinere a permeabilităţii căilor aerifere: intubaţia traheală, traheotomia 3. Oxigenoterapia 4. Tehnicile de suport ventilator 5. Defibrilarea electrică şi cardioversia 6. Echilibrul acido-bazic, tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic 7. Asistenţa în urgenţă şi terapie intensivă a pacienţilor cu reacţii sistemice severe de hipersensibilitate, inclusiv anafilaxia severă şi exacerbările severe ale astmului 8. Asistenţa în urgenţă şi terapie intensivă a pacienţilor cu angioedem cu localizare de gravitate 9. Anestezia la bolnavii astmatici 10. Anestezia la pacienţii cu antecedente de reacţii de hipersensibilitate la medicamente 1.4.4.2. Baremul activităţilor practice 1. Intubaţia orotraheală şi nazotraheală - asistare / efectuare (inclusiv pe manechin): 10. 2. Resuscitarea cardiopulmonară - asistare / efectuare (inclusiv pe manechin): 10 3. Defibrilare, cardioversie - asistare / efectuare: 5 4. Instalarea de linii venoase periferice/centrale - asistare şi efectuare: 10 5. Cricotirotomie, cateterizare transtraheala, minitraheostomie percutană: tehnică, asistare, în condiţii de necesitate. 6. Oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie: 10 1.4.5. STAGIUL DE PEDIATRIE 1.4.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă (70 ore) 1. Alimentaţia sugarului şi copilului mic 2. Alimentaţia copilului sănătos şi alergic 3. Vaccinările în neonatologie şi pediatrie 4. Boala hemolitică neonatală 5. Infecţiile tractului respirator superior 6. Wheezing-ul recurent şi astmul la copil 7. Alergii alimentare la copil, intoleranţa la lactoză şi la gluten 8. Sindroamele de malabsorbţie la copil 9. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil 10. Hepatitele în pediatrie 11. Sindroamele de hipertensiune portală 12. Parazitozele intestinale la copil 13. Infecţiile tractului urinar la copil 14. Anemiile hemolitice ş sindroamele hemoragipare la copil 15. Leucemiile şi limfoamele la copil 16. Hematuriile şi proteinuriile copilului 17. Glomerulonefritele şi sindroamele nefrotice în pediatrie 18. Reumatismul articular acut 19. Artritele cronice juvenile 20. Colagenozele: lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki 21. Vasculite imune în pediatrie 22. Imunodeficienţele primare 23. Imunodeficienţele dobândite în pediatrie 24. Urticaria si angioedemul la copil 25. Dermatita atopică şi tipuri de prurigo în practica pediatrică 26. Urgenţele pediatrice majore 1.4.5.2. Baremul activităţilor practice - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz) 1. Puncţii venoase la copil: 10 2. Manevre de resuscitare a funcţiilor vitale: 20 3. Electrocardiograme: 20 4. Examene radiologice: 20 5. Explorări funcţionale respiratorii la copii: 50 6. Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 50 7. Interpretări de buletine de analize biochimice şi imunologice la copil: 50 8. Recomandări de preparate de lapte utilizate in alimentaţie: 20 1.4.6. STAGIUL DE MEDICINA MUNCII 1.4.6.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore) 1. Agenţi etiologici în bolile profesionale 2. Boli profesionale ale aparatului respirator 3. Boli dermatologice profesionale 4. Noţiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserţie şi reorientare profesională, noţiuni de legislaţie naţională şi europeană în medicina muncii. 1.4.6.2. Baremul activităţilor practice 1. Anamneze de boală profesională: 20 2. Asistarea şi/sau efectuarea testelor de provocare cu agenţi profesionali: 5 1.4.7. STAGIUL DE IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ 1.4.7.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore) A. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar 1. Organele limfoide: anatomie şi funcţie 2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei. B. Mecanismele imunologice 1. Imunitatea înnăscută şi dobândită 2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia 3. Antigenele - structură, epitopi, procesare şi prezentare 4. Imunogenetica 5. Imunitatea mediată prin celulele T

  1. a)Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele acce- sorii în transducţia semnalului
  2. b)Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T
  3. c)Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante 6. Imunitatea mediată prin celule B
  4. a)Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului
  5. b)Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor
  6. c)Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral
  7. d)Procese biologice iniţiale de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă
  8. e)Imunoglobuline - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori.
  9. f)Reacţii imune mediate
  10. g)Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance. 7. Alte mecanisme imunologice, care implică
  11. a)Celulele "natural killer".
  12. b)Celulele killer activate de limfokine.
  13. c)Bazofile activate. 8. Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pen- tru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii re- ceptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică. C. Modularea răspunsului imun. 1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere. 2. Inflamaţia şi modularea ei.
  14. a)Mediatori - preformaţi si neoformaţi.
  15. b)Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).
  16. c)Mastocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.
  17. d)Eozinofilele - structură, activare, mediatori. D. Imunitatea mucoaselor. 1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală. 2. Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing". E. Imunologia transplantului. 1. Mecanismele de rejet 2. Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă F. Imunologia tumorală 1. Antigenele tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate 2. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale 3. Mecanismele imunosupravegherii G. Mecanisme imunoreglatoare 1. Mecanismele de toleranţă 2. Reţele idiotipic. 3. Apoptoza 1.4.7.2. Baremul activităţilor practice - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz) 1. Tehnici înţelegerea principiilor şi metodologiei acestor tehnici, în mod particular dacă ele sunt legate de: măsurarea nivelului imunoglobulinelor, claselor sau subclaselor de imunoglobuline, anticorpi specifici, fenotipările limfocitare, răspunsul celular la mitogeni, antigene sau celule alogenice, complexele imune, examinarea proteinelor crioprecipitate, activităţile complementului seric total şi componentelor complementului şi tiparea histocompatibilităţii.
  18. a)Serologic: ELISA, RIA, RAST, FEIA, eliberarea de histamină din bazofile sensibilizate, imunodifuzie radială, nefelometrie, imunoblot, cromatografie în fază lichidă de înaltă performanţă, imunoelectroforeza, CIE CRIE
  19. b)Celular: citometrie în flux, evaluarea chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, evaluarea proliferării limfocitare, producţiei de imunoglobuline.
  20. c)Imunofluorescenţa şi histochimia imună.
  21. d)Molecular: Northern, Southern, Western blot, PCR hibridizarea in situ.
  22. e)Hibridoame şi anticorpi monoclonali. 2. Caracteristicile efectuării testelor: principii de sensibilitate, specificitate şi valoare predictivă. 1.4.8. MODUL DE BIOETICĂ 1.4.8.1. Tematica curs (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie etc) III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore 1. Consimţămîntul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 1. Liberertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică 1.4.8.2. Tematica seminariilor (20 ore) I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţămîntului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore 1.4.9. STAGIUL DE DERMATOLOGIE 1.4.9.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore) 1. Infecţii cutanate virale, bacteriene, fungice, epizoonoze 2. Prurigouri 3. Eczeme / dermatite 4. Urticaria, vasculite urticariene 5. Mastocitoze 6. Dermatoze buloase 7. Psoriazisul 8. Eritrodermii 9. Purpure 10. Bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia) 11. Manifestări cutanate în imunodeficienţe 12. Reacţii adverse postmedicamentoase cutaneo-mucoase 13. Eritem polimorf 14. Eritem nodos 15. Limfoame şi pseudolimfoame cutanate 16. Boala Kaposi 17. Lichen plan şi eruptii lichenoide 18. Dermatoze prin agenţi fizici 19. Manifestari cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat) 20. Medicaţia antiinflamatorie şi imunomodulatorie în patologia cutanată 1.4.9.2. Baremul activităţilor practice - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz) 1. Efectuarea de teste cutanate pentru diagnosticul dermatitelor prin hipersensibilizare: 40 2. Tehnica imunofluorescenţei în dermatologie: 5 3. Citodiagnosticul Tzanck: 5 4. Examenul micologic în dermatologie: 10 5. Efectuarea biopsiei cutanate: 5 1.4.10. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE 1.4.10.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore) 1. Structura şi funcţia sistemului respirator 2. Bolile căilor aerifere 3. Tumori toracice 4. Infecţii respiratorii non-TB 5. Tuberculoza 6. Bolile vasculare pulmonare 7. Boli pulmonare interstiţiale difuze 8. Boli pulmonare iatrogene 9. Bolile pleurei 10. Insuficienţa respiratorie 11. Anomalii pulmonare genetice şi de dezvoltare 12. Sindroame de apnee 13. Sindromul de tuse cronică 14. Manifestări pulmonare în imunodeficienţe 1.4.10.2. Baremul activităţilor practice - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz) 1. Peak-flow-metrie: 100 2. Spirometrie: 100 3. Pletismografie: 20 4. Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară: 20 5. Evaluarea gazelor sanguine: 20 6. Teste de provocare bronşică (nespecifică, specifică): 20 7. Sputa indusă: 10 8. Lavajul bronho-alveolar: 10 9. Toracocenteza: 10 1.4.11. STAGIUL DE OTO-RINO-LARINGOLOGIE 1.4.11.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore) 1. Rinitele acute şi cronice 2. Rinosinuzitele acute şi cronice 3. Tumori benigne şi maligne rinosinusale 4. Patologia inflamatorie şi infecţioasă faringiană 5. Patologia inflamatorie a glandelor salivare 6. Laringitele acute si cronice 7. Insuficienţa respiratorie acută de cauză laringiană 8. Adenopatia cervicală 9. Otitele medii acute şi cronice 10. Farmacoterapia locală în ORL 1.4.11.2. Baremul activităţilor practice - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare 1. Rinoscopie şi rinomanometrie: 20 2. Bucofaringoscopie: 20 3. Otoscopie: 10 4. Examene radiologie şi CT în ORL: 20 5. Examenul de laborator al secreţiei nazale şi evaluarea funcţiei ciliare: 10 1.4.12. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE 1.4.12.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore) 1. Patologia pleoapelor şi aparatului lacrimal 2. Conjunctivitele 3. Keratitele 4. Patologia inflamatorie a sclerei 5. Patologia inflamatorie a uveei 6. Cataractele 7. Glaucoamele 8. Ochiul roşu şi dureros 9. Bolile de sistem cu complicaţii oculare 10. Farmacoterapia locală oculară 1.4.12.2. Baremul activităţilor practice - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare 1. Examenul polului anterior al ochiului: 20 2. Examenul pleopelor şi conjunctivei: 20 3. Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 20 1.4.13. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE 1.4.13.1. Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore) 1. Infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare 2. Infecţii cutanate şi ale sistemului limfatic 3. Gastroenterite şi enterocolite 4. Infecţii virale, bacteriene, fungice şi parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase 5. Diareea infecţioasă 6. Hepatite virale 7. Infecţii ale tractului urinar 8. Infecţia cu HIV, infecţii la pacienţi cu imunosupresie 9. Particularităţi ale tratamentului antiinfecţios la pacienţii cu afecţiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie 1.4.13.2. Baremul activităţilor practice - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare 1. Recoltarea produse patologice (spută, secreţii etc): 20 2. Hemocultura: 5 3. Urocultura, coprocultură: 20 4. Examen coproparazitologic: 10 5. Exudat faringian, examen de spută: 10 6. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni şi parazitari: 20 1.4.14. STAGIUL DE REUMATOLOGIE 1.4.14.1. Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore) 1. Poliartrita reumatoida a adultului 2. Artrita juvenila idiopatica si boala Still 3. Spondiloartropatiile seronegative 4. Lupusul eritematos sistemic 5. Sclerodermia sistemică 6. Fenomenul Raynaud 7. Miopatiile inflamatoare 8. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv şi alte colagenoze intricate 9. Fasciita enzinoficilică difuză şi sindromul mialgie-eozinofilie 10. Sindromul Sjögren 11. Vasculitele sistemice 12. Boala (sindromul) Behçet 13. Reumatismul articular acut 14. Boala artrozică periferică 15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale 16. Forme de reumatism abarticular 17. Guta şi alte atrite microcristaline 18. Artrita psoriazică 19. Artritele infecţioase şi reactive 20. Bolile ereditare ale tesutului conjunctiv 21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale 22. Osteoporoza şi osteonecroza aseptică 23. Manifestări reumatologice din boli endocrine 24. Tratamentul inflamator şi imunomodulator în bolile reumatice 1.4.14.2. Baremul activităţilor practice (interpretare) 1. Teste biologice de inflamaţie şi de alterare a răspunsului imun în reumatologie: 200 2. Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 200 3. Examene radiologice în reumatologie: 120 4. Scintigrafii osoase: 20 5. Osteodensitometrii: 20 6. Interpretarea biopsiei sinoviale şi a lichidului sinovial: 20 ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ 5 ANI STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ (ordinea stagiilor pentru primii 2 ani şi următorii 3 ani este cea preferată de recomandările UEMS 2003) (I.1) 6 luni (I.2) 9 luni (I.3) 3 luni (I.4) 1 lună (I.5) 4 luni (I.6) 1 lună (I.7) 3 luni (I.8) 2 săpt. (I.9) 2½ luni (I.10) 2 luni (I.11) 1 lună (I.12) 1 lună (I.13) 2 luni (I.14) 6 luni (I.15) 18 luni  ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ  MEDICINĂ INTERNĂ  GASTROENTEROLOGIE  TERAPIE INTENSIVĂ  PEDIATRIE (3 luni) ŞI NEONATOLOGIE (1 lună)  MEDICINA MUNCII  IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ  BIOETICĂ  DERMATOLOGIE  PNEUMOLOGIE  O.R.L.  OFTALMOLOGIE  BOLI INFECTIOASE  REUMATOLOGIE  ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ AN ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V STAGIUL I.1 I.2 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8 I.9 I.10 I.11 I.12 I.13 I.14 I.15 I.15 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ Art. 1: Definiţie Şcoala de Specializare în Anatomie Patologică are scopul de formare a medicilor specialişti în sectorul profesional al diagnosticului anatomo – cito -histopatologic al bolilor, care include următoarele activităţi: examen macroscopic (cu ocazia efectuării necropsiei, şi cu ocazia examinarii macroscopice a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (frotiuri, amprente şi puncţiile aspirative cu ac fin), histopatologic la parafină (al biopsiilor obţinute de la endoscopii, prin puncţie – biopsie, al secţiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie) histopatologic la gheaţă (sau al secţiunilor prelevate intraoperator), imunohistochimic şi eventual ultrastructural. Art. 2: Responsabilitatea pregătirii de specialitate Specializarea în Anatomie Patologică se desfăşoară în cadrul Catedrelor de Anatomie Patologică din Facultăţile de Medicină, recunoscute de Ministerul Sănătăţii Publice, sub conducerea unui profesor (sau conferenţiar) universitar în Anatomie Patologică (activităţile teoretice şi practice), respectiv în Serviciile Clinice de Anatomie Patologică şi în Serviciile de Anatomie Patologică bine utilate ale spitalelor mari, sub conducerea unui medic primar anatomo -patolog cu experienţă îndelungată (activităţile practice). Alegerea locului de desfăşurare a Rezidenţiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidenţiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singură dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfăşurare poate fi alt centru bine utilat din ţară sau străinătate. Art. 3: Durata pregătirii în specialitate Se acordă titlul de Medic Specialist în Anatomie Patologică după o durată de pregatire de 5 ani şi după promovarea unui examen final, scris şi practic. Pe perioada celor 5 ani de rezidenţiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregatire adecvată, teoretică şi practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito - histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual de Microscopie electronică şi de Biologie moleculară. Art. 4: Caietele de stagiul ale rezidenţilor Sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activităţile teoretice şi practice şi vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final. Ele vor conţine elemente care certifică participarea directă a rezidentului la următoarele activităţi: ■ Necropsii: executare, diagnostic anatomo -patologic:……… 200 ■ Diagnostice pe piese de biopsie: ………………………….. 8000 ■ Diagnostice citopatologice………………………………… 8000 ■ Diagnostice intraoperatorii (biopsie extemporanee)……….. 200 Art. 5: Examenul final de Specialitate Se organizează într-un singur loc pentru rezidenţii unei singure generaţii, prin rotaţie în centrele care asigură pregatirea rezidenţilor, cu o Comisie propusă şi aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătăţii Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 20 de întrebări (4 ore), dintr -o tematică comunicată din timp (minim şase luni înainte de examen), o probă practică de necropsie (executare, redactarea protocolului de necropsie şi susţinerea diagnosticului anatomo -patologic) şi două probe practice de diagnostic histopatologic. Aceste probe vor consta: una din 5 preparate histopatologice de patologie netumorală, iar cealaltă din 5 preparate de patologie tumorală. Art. 6: Structura cursurilor teoretice şi a activităţii practice: conform practicilor din UE, apreciem activităţile teoretice la 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, în aşa fel încât să ne încadrăm în cele 30 de ore de activitate săptămânală. Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute şi 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. A. Aria cunoştinţelor generale: va asigura cunoştinţe solide şi moderne de genetică, biologie moleculară, patologie moleculară, precum şi cunoştinţe de statistică medicală. Sectoare: Genetică medicală Biologie moleculară Patologie moleculară Statistică medicală Bioetică B. Aria diagnosticului anatomo -patologic: va asigura pregătirea de specialitate, începând cu cunoştinţe ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheaţă, coloraţii uzuale şi speciale etc), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescenţă, microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histo - şi citopatologic va avea la bază cunoştinţe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu cunoştinţe teoretice de patologie generală, care vor fi urmate de cunoştinţe aprofundate de patologia specială a diferitelor aparate şi sisteme. Sectoare: Citologie şi histologie: tehnici şi criterii de diagnostic Necropsie: tehnici şi criterii de diagnostic Citopatologie şi histopatologie: tehnici şi criterii de diagnostic Tehnici speciale: coloraţii speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescenţa, microscopie electronică etc. Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidenţiat; Patologie specială: prin rotaţie, în următorii patru ani C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să deţină cunoştinţe clinice din diferite specialităţi pentru a fi capabil de corelaţii anatomo -clinice precum şi cunoştinţe de Neuropatologie, de Medicină Legală, Oncologie, ca specialităţi conexe. Sectoare: Patologie clinică şi corelaţii anatomo -clinice Medicină Legală Oncologie Neuropatologie Art. 7: Repartizarea pe ani a activităţilor teoretice şi practice ANUL I Număr de ore Activităţi teoretice: 200 de ore Genetică medicală 20 Biologie moleculară 20 Patologie moleculară 20 Statistică medicală 10 Bioetică 20 Histologie şi citologie 50 Patologie generală 80 Activităţi practice: peste 1000 de ore Tehnici de necropsie 3 luni Tehnici de histo - şi citopatologie 2 luni Tehnici de citogenetică 2 luni Tehnici de imunohistochimie 4 luni Lucrări practice de bioetică, 2 sapt. Tehnici de microscopie electronică opţional 1 lună Diagnosticul histopatologic al ţesuturilor şi organelor Studiu individual ANUL II Activităţi teoretice: 200 de ore Imunologie 40 Patologia ap.respirator 45 Patologia cardiovasculară 40 Patologia tubului digestiv 40 Patologie hepatică şi pancreatică 35 Activităţi practice: peste 1000 de ore Necropsii Stagiul de morfopatologie cardiovasculară 4 luni Stagiul de morfopatologie respiratorie 4 luni Stagiul de morfopatologie hepato -digestivă 4 luni Diagnostice citopatologice Participare la şedinţe anatomo -clinice Studiu individual ANUL III Activităţi teoretice: 200 de ore Patologia ap.hematoformator, sistem limfoid 40 Nefropatologie 35 Uropatologie şi patologia ap.genital masc 40 Patologia ap.genital feminin 60 Patologia ap. endocrin 25 Activităţi practice: peste 1000 ore Necropsii Stagiul de hemato - şi imunopatologie 3 luni Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină 4 luni Patologia ap.genital feminin 4 luni Patologia ap. endocrin 1½ lună Diagnostice în examen extemporaneu Participare la şedinţe anatomo -clinice Studiu individual ANUL IV Activităţi teoretice: 200 de ore Patologie pediatrică şi fetopatologie 65 Dermatopatologie 45 Patologia osteoarticulară 35 Patologia tumorală a ţesuturilor moi 30 Patologie oftalmologică 25 Activităţi practice: peste 1000 de ore Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică 5 luni Stagiul de dermatopatologie 4 ½ luni Stagiul de oftalmopatologie 1 lună Stagiul de patologie osteoarticulară 2 luni Diagnostice cito - şi histopatologice cu accent pe patologiile învăţate Diagnostice în examen extemporaneu Participare la şedinţe anatomo –clinice Studiu individual ANUL V Activităţi teoretice: 200 de ore Medicină Legală 35 Patologie oncologică 40 Patologie ORL 25 Patologie orală 40 Patologia sistemului nervos 60 Activităţi practice: peste 1000 de ore Necropsii Stagiul de medicină legală 3 luni Stagiul în patologie oncologică 6 luni Stagiul în neuropatologie 3 luni Studiu individual Stagiile de anul I – se desfăşoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică şi se finalizează cu un examen teoretic şi practic. La sfârşitul fiecărui modul din anii următori după activitatea teoretică se va da un examen scris şi oral/practic. 1.1 STRUCTURA STAGIILOR 1.1.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni) Anul I (obligatoriu în acelaşi serviciu, înalt specializat) 1.1.2 Patologia generală legată de tehnici de macroscopie şi microscopie se vor desfăşura pe o perioadă de şase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni 1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni 1.1.4 Tehnici de citogenetică şi interpretare 2 luni 1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt 1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt Anul II, Anul III, Anul IV, Anul V (prin rotaţie) 1.2 Stagiul de patologie hepato - digestivă 6 luni 1.3 Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină 4 luni 1.4 Patologia ap.genital feminin 6 luni 1.5 Dermatopatologie 4 1/2 luni 1.6 Patologia ap. endocrin 1 1/2 luni 1.7 Patologie osteoarticulară 2 luni 1.8 Neuropatologie 3 lună 1.9 Patologie pediatrică (şi necropsii pediatrice) 3 luni 1.10 Patologie leucemică şi limfoidă 3 luni 1.11 Stagiul de oftalmopatologie 1 lună 1.12 Imunohistochimie: tehnici şi interpretare 6 luni 1.13 Medicină legală 3 luni 1.14 Patologie oncologică 3 luni 1.15 Patologie oftalmologică 1 luni 1.16 Patologie O.R.L. 2 luni STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ Tematica lecţiilor conferinţă Patologie generală (Anul I) PATOLOGIA CELULARĂ Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile şi ireversibile. Necroza şi apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacţii celulare de adaptare ale creşterii şi diferenţierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenţi. Hialinoza. Calcificarea patologică. INFLAMAŢIA ACUTĂ ŞI CRONICĂ Generalităţi despre procesul inflamator. Inflamaţia acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamaţiei exudative. Inflamaţia seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilităţi de evoluţie ale inflamaţiei acute. Abcesul şi flegmonul, septicemiile şi septico-pioemiile. Inflamaţia cronică. Modificări celulare, modificările morfologice din inflamaţia cronică nespecifică. Inflamaţia granulomatoasă. Generalităţi şi clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacţia granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza. PROCESUL DE VINDECARE Aspecte ale creşterii celulare (regenerarea). Repararea prin ţesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor. IMUNOPATOLOGIA Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjőgren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficienţă imună primare şi secundare. Amiloidoza. BOLI GENETICE Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A şi B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creşterea celulară: neurofibromatoza tip 1 şi 2. MODIFICĂRI HEMODINAMICE Modificări morfologice în edem, hiperemie şi congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară şi sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic şi embolia gazoasă. Ischemia acută şi cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în şoc. NEOPLAZIA Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne şi maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea şi stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere. MORFOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ŢESUTURILOR MOI Bolile nonneoplazice ale pielii, tumorile nonmelanocitare ale pielii, leziuni melanocitare tumorile de părţi moi. MORFOLOGIA BOLILOR INFECŢIOASE Infecţii piogene bacteriene gram-pozitive; infecţii virale eruptive ale copilului şi adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecţii oportuniste şi asociate cu SIDA. Parazitoze. Patologie specială PATOLOGIA VASCULARĂ Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecţia de aortă. Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice. Patologia intervenţiilor terapeutice în boli vasculare. PATOLOGIA CARDIACĂ Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută şi cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut şi cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) şi secundare. Miocardite. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice. Angiocardiopatii congenitale. Insuficienţa cardiacă. PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite şi bronşite. Sindromul de detresă respiratorie la adult şi copil. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă. Infecţii pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstiţiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspiraţie. Abcesele pulmonare. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă. Pneumonia la bolnavii imunocompromişi. Boli interstiţiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii şi acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare şi secundare. Citologia aparatului respirator şi a epansamentelor. PATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIV Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite şi tumori. Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute şi cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne şi maligne. Patologia intestinului subţire şi colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecţioase şi neinfecţioase. Sindroame de malabsorbţie. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecţiuni intestinale vasculare. Tumori benigne şi maligne. Patologia apendicelui: apendicite acute şi cronice; tumori. PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ŞI PANCREASULUI EXOCRIN Patologia ficatului: Icterul şi colestaza. Hepatitele infecţioase virale acute şi cronice. Infecţii bacteriene, parazitare şi helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos şi de toxice: afecţiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficienţa de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne şi maligne. Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută şi cronică. Colecistita acută şi cronică. Carcinomul veziculei biliare şi a căilor biliare extra-hepatice. Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute şi cronice. Tumorile benigne şi maligne. PATOLOGIA APARATULUI URINAR Anomalii congenitale. Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante şi în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecţioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă şi proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice. Nefropatii tubulo-interstiţiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstiţială: pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstiţială indusă de medicamente şi toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă şi malignă; stenoza arterei renale. Obstrucţia tractului urinar (uropatia obstructivă). Tumorile renale. Morfopatologia vezicii urinare şi a căilor urinare: anomalii congenitale, inflamaţii, tumori benigne şi maligne. PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ŞI LIMFOID Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii şi boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică. Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute şi cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame şi leucemii ale limfocitului B, limfoame şi leucemii ale limfocitului T şi NK, limfomul Hodgkin. Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor. Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul. PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN Malformaţii, orhiepididimite acute şi cronice. Tumorile testiculului. Hiperplazia nodulară şi tumorile prostatei. PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ Metode morfologice de investigaţie. Patologia colului uterin: citologie cervicovaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale, tumori benigne şi maligne. Patologia salpingelui: inflamaţii acute şi cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamaţii, ovarul polichistic, pseudotumori şi tumori. Patologia sarcinii: inflamaţiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestaţional. PATOLOGIA GLANDEI MAMARE Tulburări de dezvoltare. Citologi glandei mamare (secreţie şi puncţie aspirativ. Inflamaţii. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă şi sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne şi maligne. Ginecomastia. PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN Patologia glandei hipofize: adenoame. Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute şi cronice, guşa difuză netoxică simplă, guşa multinodulară, tumori benigne şi maligne. Citologia prin puncţie aspiraţie a tiroidei. Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar şi secundar. Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficienţa de 21-hidroxilază, insuficienţa adrenocorticală acută primară (sdr. Waterhouse-Friderichsen), insuficienţa cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale. Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul. Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I şi II. Tumori: insulinom, gastrinom. DERMATOPATOLOGIA Boli ne-neoplazice ale pielii. Tumori benigne şi maligne ale pielii. Tulburări ale pigmentării. Tumori benigne şi maligne ale sistemului melanocitar: nevi melanocitari, nevi displazici, melanomul malign. PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficienţe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul şi osteomalacia. Fractura. Infecţii: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase. PATOLOGIA MUŞCHIULUI SCHELETIC Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncţiunii neuromusculare: miastenia gravis. PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ŞI CENTRAL Polineuropatii infecţionase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici. Malformaţii. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural şi subdural. Boli cerebro- vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală şi hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecţii: meningite acute bacteriene şi virale. Infecţii supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare şi secundare. BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂŢII DE ANATOMIE PATOLOGICĂ A. Efectuarea necropsiei: 200 B. Diagnostic histopatologic: 8000 1. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 8000 2. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 100 3. Prelucrare tehnică (secţionare la microtomn şi criotom): 80 4. Prelucrare tehnică (coloraţii uzuale): 100 5. Prelucrare tehnică (coloraţii speciale si imunohistochimie): 300 6. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 300 7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă şi anexe: 1500 8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 500 9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 300 10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 450 11. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 100 12. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a ţesuturilor moi: 800 13. Examinarea histopatologică din patologia osoasă şi articulară: 150 14. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 100 15. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 1000 16. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 800 17. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 100 18. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 500 19. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 100 20. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 100 21. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 200 22. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 900 C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 8000 1. Frotiuri cervicovaginale: 6000 2. Frotiuri epansamente pleura, peritoneu, pericard, articular, etc.: 1000 3 Frotiuri puncţie cu ac fin (tiroida, glanda mamară, ganglioni, etc): 1000 MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc) III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic - pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic - pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore 1. Consimţământul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient 3. Relaţia medic - pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ I. PROBA SCRISĂ 1. Leziuni hemodinamice, (edem, hiperemie şi congestie, hemoragie, hemostaza şi tromboza, embolism, infarct, soc) 2. Inflamaţia – generalităţi 3. Inflamaţia acută 4. Inflamaţia cronică granulomatoasă 5. Procese de vindecare: regenerarea şi repararea conjunctivă 6. Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoidă, sclerodermie, sindrom Sjogren) sindrom de deficienţă comună I şi II. Amiloidoza. 7. Patologia de transplant şi SIDA 8. Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie şi metaplzie) 9. Acumulări intracelulare ale tulburărilor de metabolism ( protidic, glucidic, lipidic, pigmenţi, substanţe minerale) 10. Agresiuni celulare reversibile şi ireversibile. Necroza şi apoptoza. 11. Boli genetice : Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A şi B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creşterea celulară: neurofibromatoza tip 1 şi 2. 12. Neoplazii : generalităţi (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale şi sistemice). 13. Tumori de parţi moi: (tumori fibrohistiocitare, tumori ale ţesutului adipos, ale ţesutului muscular neted şi striat, tumori vasculare) 14. Patologie netumorală osoasă. 15. Patologie tumorală osoasă. 16. Patologie tumorală cutanată (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular, nevi nevocelulari, melanom malign) 17. Malformaţii congenitale cardiace 18. Cardiopatia ischemică acută şi cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. 19. Valvulopatii 20. Reumatismul cardiac acut şi cronic. 21. Endocardite. 22. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) şi secundare. Miocardite. 23. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice 24. Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. 25. Vasculite. 26. Patologia venelor 27. Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite şi bronşite. 28. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă. 29. Infecţii pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstiţiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspiraţie. Abcesele pulmonare. 30. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă. 31. Pneumonia la bolnavii imunocompromişi. 32. Boli interstiţiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică. 33. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare. 34. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii şi acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare şi secundare 35. Patologia tumorală şi netumorală a cavităţii bucale, glandelor salivare şi faringelui 36. Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite şi tumori. 37. Gastrite acute şi cronice. 38. Ulcerul gastro-duodenal. 39 Patologie tumorală gastrică. 40. Anomalii congenitale intestinului subţire şi colonului. 41. Patologie inflamatorie intestin subţire şi colon ( Diverticuloza. Enterocolite infecţioase şi neinfecţioase. Sindroame de malabsorbţie. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecţiuni intestinale vasculare. 42. Patologie tumorală intestin subţire şi colon. 43. Hepatite acute şi cronice 44. Ciroze hepatice 45. Patologie tumorală hepatică. 46. Patologia colecistului şi căilor biliare extrahepatice. 47. Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică, pancreatita acută şi cronică. Tumori benigne şi maligne. 48. Anomalii congenitale ale aparatului urinar 49. Nefropatii glomerulare 50. Nefropatii tubulo-interstiţiale 51. Patologia tumorală renală. 52. Patologia vezicii urinare şi a căilor urinare. 53. Leucemii acute şi cronice 54. Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute şi cronice. 55. Limfoame şi leucemii ale limfocitului B 56. Limfoame şi leucemii ale limfocitului T şi NK 57. Limfomul Hodgkin. 58. Patologia mediastinului. 59. Malformaţii ale aparatului genital masculin. Orhiepididimite acute şi cronice. 60. Patologia tumorală a testiculului. 61. Patologia tumorală a prostatei. 62. Dezvoltarea embriologică şi histologia aparatului genital feminin 63. Malformaţiile aparatului genital feminin 64. Patologia vulvei şi vaginului 65. Patologia netumorală şi tumorală a cervixului uterin 66. Boala inflamatorie pelvină: inflamaţia gonococică, infecţii puerperale, tuberculoza 67. Hiperplaziile endometrului 68. Tumorile corpului uterin 69. Patologia salpingelui şi a ligamentului larg 70. Tumorile ovarului 71. Boala trofoblastică gestaţională 72. Examenul macroscopic şi histologia placentei normale 73. Anomalii placentare, inflamaţii şi tumori 74. Citologia cervico-vaginală 75 Patologia netumorală a glandei mamare 76. Tumori mamare benigne şi maligne 77. Patologie tiroidiană netumorală 78. Patologie tiroidiană tumorală 79. Patologia glandei CSR. 80. Patologia MSR. 81. atologia pancreasului endocrin: modificari morfologice in diabetul zaharat tip I şi II. Tumori: insulinom, gastrinom 82 Malformaţiile SNC 83. Bolile vasculare ale SNC 84. Inflamaţiile SNC şi meningelui 85. Tumorile SNC şi meningelui 86. Patologia netumorală a sistemului nervos periferic 87. Patologia tumorală a sistemului nervos periferic 88. Legislaţia română privind Anatomia Patologică 89. Principii de tehnică histopatologică: fixare, includere, coloraţii II. PRIMA PROBA PRACTICĂ Executarea unei necropsii. III. A DOUA PROBA PRACTICĂ Diagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale şi cinci preparate tumorale) ANATOMIE PATOLOGICĂ 5 ani STAGII PRACTICE ŞI CURSURI - CONFERINŢĂ STRUCTURA STAGIILOR Anul I 1.16.1 Etapa de angajare ( 2 săptămâni) Anatomie patologică generală, principii şi tehnici 1.16.2 Patologie generală, tehnici de macro- şi microscopie 6 luni 1.16.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni 1.16.4 Tehnici de citogenetică şi interpretare 2 luni 1.16.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt 1.16.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt Anul II 1.17 Imunohistochimie: tehnici şi interpretare 6 luni 1.18 Stagiul de morfopatologie hepato - digestivă 6 luni Anul III 1.19 Patologie leucemică şi limfoidă 3 luni 1.20 Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină 4 luni 1.21 Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică 3 luni 1.22 Patologie ORL 2 luni Anul IV 1.23 Oftalmopatologie 1 lună 1.24 Dermatopatologie 4 ½ luni 1.25 Patologia ap. endocrin 1 ½ lună 1.26 Stagiul de patologie osteoarticulară 2 luni 1.27 Stagiul de medicină legală 3 luni Anul V 1.28 Patologia ap. genital feminin 6 luni 1.29 Stagiul în patologie oncologică 3 luni 1.30 Stagiul în neuropatologie 3 luni MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ Structura modulelor şi stagiilor de specialitate DEFINITIE: Anestezia şi terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice şi tehnice specifice, pe de o parte condiţiile necesare pentru desfăşurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii şi a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea şi tratamentul disfuncţiilor/leziunilor de organ. DURATA: 5 ani PREGATIRE TEORETICĂ 200 de ore /an Pregătirea rezidenţilor se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor. Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic. Pregătirea teoretică se face prin cursuri şi seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul. Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiintifice şi de educaţie continuă. Tematica modulelor 1. Baze fundamentale ale anesteziei. 2. Anestezie generală. (tehnici) 3. Anestezie locoregională. (tehnici) 4. Funcţia respiratorie şi anestezia. 5. Funcţia cardiovasculară şi anestezia. 6. Sistemul nervos şi anestezia. 7. Tulburările metabolice şi anestezia. 8. Funcţia renală şi anestezia. 9. Hemostaza şi transfuzie. 10. Anestezie în chirurgia generală. 11. Anestezie în ORL, oftalmologie şi stomatologie. 12. Anestezie în obstetrică. 13. Anestezie pediatrică. 14. Terapie intensivă pediatrică şi obstetricală. 15. Medicina de urgenţă şi toxicologie. 16. Terapie intensivă în traumatologie. 17. Terapie intensivă cardiovasculară. 18. Terapie intensivă respiratorie. 19. Terapie intensivă neurologică. 20. Terapie intensivă metabolică şi nutriţie. 21. Terapie intensivă digestivă. 22. Terapie intensivă şi patologia infecţioasă. 23. Terapie intensivă renală. 24. Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică şi transplant. 25. Tulburări multisistemice la bolnavii critici. 26. Evaluarea şi etica. 27. Organizare, drepturi şi responsabilităţi. PREGĂTIRE PRACTICĂ Stagii Anestezie 3 ani (36 luni)  12 luni (200 ore curs)  3 luni (50 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 ½ luni (50 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 Sapt (20 ore curs) Anestezie în chirurgia generală Anestezie chirurgie ortopedică Anestezie chirurgie urologică Anestezie în obstetrică-ginecologie Anestezie în chirurgie cardiaca Anestezie în chirurgia vasculară Anestezie în chirurgie toracică Anestezie în neurochirurgie Anestezie ORL ,oftalmologie şi stomatologie Anestezie în chirurgie ambulatorie Anestezie pediatrică Terapia durerii Bioetică 30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere Terapie intensivă – 2 ani (24 luni) în clinici universitare Terapie intensivă polivalentă - Chirurgicală - Medicală (diabet, intoxicaţii acute, come neurologice, boli cardiace, nefrologie) * Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică  18 luni (150 ore) (150 ore) Terapie intensivă traumatologică  3 luni (50 ore) Unitate primiri urgenţe  3 luni (50 ore) Specialiştii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă. Cardiologie şi boli vasculare Neurologie Endocrinologie şi boli metabolice Oncologie Gastroenterologie şi hepatologie Pediatrie Hematologie Pneumologie Medicină internă Chirurgie Nefrologie Aceştia vor efectua stagiile de terapie intensivă şi modulele 14-27 CURRICULA DE ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ Tematica modulelor – lecţiilor conferinţă MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI (fiziologie, farmacologie şi fizică aplicată) Fiziologie - somnul şi anestezia - termoreglarea - joncţiunea neuromusculară - sistemul nervos autonom Farmacologie - noţiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacţiuni) - mecanismul de acţiune al anestezicelor - substanţe  anestezice intravenoase  sedative, hipnotice, psihotrope  cu acţiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante )  anestezicele volatile şi gazoase - mecanismul de acţiune al anestezicelor inhalatorii - absorbţia şi distribuţia anestezicelor inhalatorii - efectele circulatorii şi respiratorii ale anestezicelor inhalatorii - metabolismul şi toxicitatea anestezicelor inhalatorii - farmacologia protoxidului de azot - anestezicele volatile halogenate  substanţe cu acţiune relaxantă Durere-analgezie - farmacologia curarelor non-deporalizante - farmacologia curarelor deporalizante - antagonişti - monitorizarea funcţiei neuromusculare - droguri şi boli care interferă cu acţiunea substanţelor relaxante musculare Fizica  Fiziopatologia durerii  Opiacee  Alte analgetice  Anestezice locale Mecanismul de acţiune al anestezicelor locale Farmacologia comparată a anestezicelor locale Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională Agenţi alfa agonişti utilizaţi în anestezia regională  Fizica gazelor şi vaporilor aplicată la anestezia prin inhalaţie I. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici ) Evaluarea preoperatorie - Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicaţii medico-legale) - Implicaţiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice). - Implicaţiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice. - Evaluarea riscului operator şi anestezic. - Riscul alergic. - Premedicaţia (scop, substanţe, căi de administrare, indicaţii). Probleme generale - Intubaţia traheală ( tehnica, complicaţii) - Aparatul de anestezie (maşina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare) - Respiratoare utilizate în anestezie - Abordul venos în anestezie - Tehnici de anestezie intravenoasă (inducţie, menţinere, trezire, combinaţie de substanţe anestezice, modalităţi de administrare: bolus, discontinuu, continuu) - Tehnici de anestezie inhalatorie (inducţie, menţinere, trezire, substanţe anestezice) - Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei - Terapie lichidiană perioperatorie - Supravegherea şi monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei  monitorizarea de rutină  monitorizarea profunzimii anesteziei  monitorizarea concentraţiei gazelor şi vaporilor anestezici  monitorizarea ventilaţiei  monitorizare cardio-vasculară  monitorizarea funcţiei renale  monitorizarea temperaturii  monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliţi, glicemie, osmolaritate, coagulare) - Securitatea electrică în sala de operaţie - Fişa de anestezie - Informatizarea în anestezie - Incidentele şi accidentele anesteziei generale - Hipotermia: prevenire, consecinţe, metode de reîncălzire Perioada postanestezică imediată - Salonul de trezire / postoperator (organizare) - Monitorizare - Complicaţii - Aspecte medico-legale - Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare) MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE /ANESTEZIE LOCOREGIONALĂ Tehnici de anestezie locoregională (indicaţii, material utilizat, substanţe folosite, complicaţii )  Noţiuni de anatomie - sistem nervos periferic - coloana vertebrală  Anestezia locală prin infiltraţie şi anestezia de contact  Anestezia regională intravenoasă  Blocajele de nervi periferici  Blocajul de nervi intercostali şi blocul intrapleural  Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal)  Complicaţiile locale, regionale şi sistemice ale tehnicilor de anestezie regională  Anestezia regională la copil (indicaţii, tehnici, incidente şi accidente specifice) Terapia durerii  Evaluarea durerii acute postoperatorii  Terapia durerii acute postoperatorii  Terapia durerii cronice MODULUL 4. FUNCŢIA RESPIRATORIE ŞI ANESTEZIA Anatomia şi fiziologia aparatului respirator Testele funcţionale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică şi alte explorări paraclinice. Fiziopatologie - hipoxia - hiperoxia normobară - hipocapnia –hipercapnia - efectele respiratorii ale intubaţiei traheale, ale anesteziei generale şi regionale şi ale actului chirurgical Patologia respiratorie - insuficienţa respiratorie acută - ALI (injuria pulmonară acută) - ARDS (pulmon de şoc) - insuficienţa respiratorie cronică - boala astmatică – status astmaticus - arsurile de căi aeriene şi inhalarea de fum - pneumonia chimică prin aspiraţie de conţinut gastric - infecţiile bronhopulmonare - obstrucţia căilor aeriene superioare - embolia pulmonară - epanşamentele pleurale Terapie respiratorie - menţinerea libertăţii căilor aeriene (intubaţia traheală, traheotomia, intubaţia traheală prelungită, vs. traheotomia ) - oxigenoterapia normobară şi hiperbară - terapia respiratorie adjuvantă - tehnici de suport ventilator mecanic (indicaţii, aparatură, tehnici convenţionale, tehnici non convenţionale, moduri de ventilaţie) - tehnici de “înţărcare” - oxigenarea extracorporală şi eliminarea extracorporală de CO2 Anestezia la bolnavi cu suferinţe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilaţie postoperatorie) - anestezia la astmatic - anestezia la obez - anestezia la bolnavul cu insuficienţă respiratorie cronică Anestezia în chirurgia toracică - anestezia pentru toracoscopie - anestezia în chirurgia esofagului MODULUL 5. FUNCŢIA CARDIOVASCULARĂ ŞI ANESTEZIA Anatomia şi fiziologia sistemului cardio-vascular - circulaţia coronariană Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac şi determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac) Fiziopatologie - efectele anesteziei şi operaţiei asupra sistemului cardio-vascular normal (substanţele anestezice, anestezia şi operaţia, ventilaţia artificială) - recunoaşterea, evaluarea şi tratamentul de urgenţă al hipertensiunii arteriale Farmacologie cardiovasculară  Drogurile cu acţiune inotropă şi drogurile vasoactive  Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară şi stenoza mitrală,  Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie  Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm şi conducere  Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea regurgitarea şi stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală)  Anestezia la bolnavi cu insuficienţă cardiacă  Anestezia la bolnav hipertensiv  Anestezia la bolnav în şoc Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică) Anestezia în chirurgia cardiacă  Anestezia pentru înlocuiri valvulare  Anestezia pentru pontaje coronariene  Anestezia pentru cateterism cardiac şi angioplastie  Anestezia pentru pericardite Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament)  Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară şi /sau cord pulmonar cronic Embolia pulmonară (diagnostic, tratament) Tehnici speciale  Circulaţie extracoporeală  Hipotensiune controlată  Suport circulator mecanic (balon de contra pulsaţie, sisteme de asistare ventriculară) MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ŞI ANESTEZIA Anatomie şi fiziologie nervoasă  Organizarea anatomo - funcţională a sistemului nervos central  Circulaţia cerebrală  Metabolismul cerebral Metode de diagnostic în neurologie  Examenul clinic neurologic  Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potenţiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.) Fiziopatologie  Edemul cerebral  Stările de comă  Moartea cerebrală (aspecte medicale şi legale)  Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene şi circulaţiei cerebrale Monitorizarea funcţiei sistemului nervos central Anestezia şi terapia intensivă a donatorului de organe Anestezia în neurochirurgie  Chirurgia intracraniană supratentorială  Chirurgia fosei posterioare  Chirurgia anevrismelor cerebrale  Chirurgia coloanei vertebrale Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ŞI ANESTEZIA Fiziologia şi fiziopatologia termoreglării  hipotermia indusă şi accidentală  hipertermia malignă  şocul caloric Echilibrul hidroelectrolitic şi acido-bazic normal şi patologic Anestezia la bolnavul diabetic  Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice şi normocetozice, hipoglicemia) Anestezia în chirurgia tiroidiană Anestezia în chirurgia paratiroidiană Anestezia în chirurgia suprarenalei  Feocromocitomul Anestezia în chirurgia hipofizei  Tulburările funcţiei hipofizare MODULUL 8. FUNCŢIA RENALĂ ŞI ANESTEZIA Anatomia şi fiziologia rinichiului Fiziopatologia insuficienţei renale acute şi cronice  Utilizarea diverselor droguri în insuficienţa renală  Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia) Anestezia la bolnavul cu insuficienţă renală cronică Anestezia şi terapia intensivă în transplantul renal Anestezia şi terapia intensivă în chirurgia urologică MODULUL 9. HEMOSTAZA ŞI TRANSFUZIE Hemostaza  Coagularea şi fibrinoliza fiziologică  Tulburările congenitale de hemostază  Coagularea intravasculară diseminată  Prevenirea trombozelor Transfuzia  Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)  Sângele integral (recoltare, conservare )  Fracţiunile de sânge (metode de preparare, indicaţii )  Transfuzia de sânge şi fracţiuni  Transfuzia masivă  Complicaţiile transfuziilor de sânge şi fracţiuni  Metode farmacologice de reducere a sângerării şi transfuziei  Metode de transfuzie autologă Anestezia la bolnavi cu suferinţe hematologice (anemia şi policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii şi trombopatii, hemofilie şi alte tulburări ale hemostazei, trombofilie) MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂ Anestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subţire, colon, rect)  Complicaţii postoperatorii, incluzând fistule, infecţia plăgii, evisceraţia  Ocluzia intestinală  Anestezia pentru endoscopia digestivă  Anestezia pentru chirurgia laparoscopică  Anestezie pentru explorări în afara blocului operator  Anestezie pentru radiologie intervenţională Anestezia în chirurgia hepato-biliară  Metabolizarea hepatică a drogurilor şi substanţelor anestezice  Anestezia la bolnavi cu suferinţă hepatică  Anestezia pentru chirurgia căilor biliare  Anestezia în chirurgia hepatică  Transplantul hepatic  Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord ) Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică şi nonprotetică) Anestezia în chirurgia plastică  Reimplantări de membre Anestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie) Anestezia ambulatorie Anestezia la bătrâni MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ŞI STOMATOLOGIE Anestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER )  Laringectomie  Chirurgie cu laser  Endoscopie  Chirurgia urechii medii  Amigdalectomie, adenoidectomie Anestezia în chirurgia oftalmologică  Locoregională  Anestezie pentru globul ocular  Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom şi strabism Anestezia în chirurgia maxilo-facială MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ Modificările fiziologice din timpul sarcinii  Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul naşterii  Căile durerii Fiziopatologie  Transferul placentar al drogurilor anestezice  Efectele substanţelor anestezice asupra mamei şi fătului  Suferinţa fetală acută şi cronică  Sarcina cu risc mare  Eclampsia şi preeclampsia Analgezia obstetricală Anestezia pentru expulzie Anestezia pentru cezariană Anestezia în urgenţele obstetricale Anestezia pentru operaţii în timpul sarcinii Reanimarea nou-născutului MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂ Particularităţile fiziologice ale nou-născutului şi sugarului Farmacologia aplicată în anestezia pediatrică Generalităţi referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie  Evaluare şi pregătire preoperatorie  Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenţiei chirurgicale  Anestezie generală (circuite, intubaţie, anestezice)  Anestezie regională (tehnici, substanţe)  Abordul venos  Echilibrul hidroelectrolitic  Transfuzia în anestezia pediatrică  Supravegherea copilului în timpul anesteziei  Incidente şi accidente perianestezice Anestezie specifică  Amigdalectomie şi adenoidectomie  Proceduri diagnostice şi terapeutice în afara blocului operator  Copilul cu malformaţii congenitale cardiace  Urgenţele în anestezia pediatrică: - urgenţe chirurgicale ■ omfalocel, laparoschizis ■ hernia diafragmatică ■ atrezia de esofag, ocluzia neonatală ■ invaginaţia intestinală acută ■ stenoza pilorică ■ torsiunea de testicul ■ apendicectomie - traumatologie: ■ arsuri ■ politraumatisme Analgezie postoperatorie MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ŞI OBSTETRICALĂ Tehnici adaptate copilului (abord vascular, intubaţie, ventilaţie) Patologie pediatrică ■ insuficienţa respiratorie a nou născutului şi copilului ■ adaptarea cardio-respiratorie la viaţa extra-uterină ■ oprirea cardiorespiratorie ■ moartea subită la nou-născut ■ traumatismele copilului ■ deshidratarea acută a nou născutului ■ insuficienţa renală acută a nou-născutului ■ sindromul hemolitic uremic ■ corpi străini în căile aeriene ■ patologia farino-laringiană ■ convulsiile ■ purpura ■ tulburări de hemostază ■ intoxicaţiile acute Urgenţe obstetricale ■ sarcina toxică ■ hemoragii obstetricale ■ embolia cu lichid amniotic ■ sindromul HELLP ■ mola hidatiformă ■ placenta praevia ■ cardiomiopatia peripartum MODULUL 15. MEDICINA DE URGENŢĂ ŞI TOXICOLOGIE Organizarea unui sistem de medicină de urgenţă Probleme medico-legale ale urgenţelor Organizarea şi principiile de acordare a asistenţei medicale în caz de catastrofă Tehnici folosite în medicina de urgenţă  mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra şi extraspitalicesc) - analgezia şi sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat  evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficienţă respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului  resuscitarea cardiorespiratorie (basic şi advanced life support)  tehnici de resuscitare volemică  tehnici de abord al căilor aeriene şi de ventilaţie artificială  tehnici de monitorizare Oprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic şi advanced life support) Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meningee Urgenţe hipertensive Sindroame coronariene acute Convulsii Durerea şi analgezia în mediu extraspitalicesc Intoxicaţii  conduita generală în intoxicaţii  medicamentoase - supradozarea medicamentelor şi întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilaţi, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele)  toxicomanii  produse industriale şi domestice - substanţe caustice  gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon)  muşcătura de şarpe Leziuni datorate temperaturii a. Hipertermia, şocul termic b. Hipotermia, degerăturile Accidente prin agenţi fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea) Răul de altitudine Răul de decompresie Accesul palustru grav Îngrijirea pielii şi a rănilor Terorismul biologic şi chimic MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE  Evaluarea primară şi resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului şi la sosirea în spital)  Evaluarea secundară şi transferul unui politraumatism  Imagistica la politraumatizaţi  Traumatisme craniocerebrale  Traumatisme medulare  Traumatisme toracice penetrante şi nepenetrante  Traumatisme abdominale  Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul şi extremităţile  Leziuni prin strivire  Embolia grasoasă  Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore ) MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂ Fiziologie Evaluarea funcţiei cardiace şi a variabilelor hemodinamice  determinanţii debitului cardiac  reglarea presiunii arteriale  principiile transportului şi utilizării oxigenului  efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorie Tehnici  principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate  monitorizarea hemodinamică non-invazivă  ecocardiografie  complicaţiile angioplastiei  monitorizarea hemodinamică invazivă a. principiile de funcţionare a transductorilor b. întreţinerea semnalelor, calibrarea, ajustarea c. tehnici de afişare d. principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare şi monitorizarea presiunilor Patologie cardiovasculară  şocul şi complicaţiile sale  insuficienţa cardiacă post circulaţie extracorporeală  infarctul miocardic şi complicaţiile sale  aritmiile şi tulburările de conducere  indicaţiile pentru diversele tipuri de pace-maker  disecţia de aortă  ruptura anevrismului de aortă  embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism  edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen  tamponada cardiacă şi alte afecţiuni percardice acute  valvulopatii acute şi cronice care pun în pericol viaţa  afecţiuni vasculare periferice şi aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă  complicaţiile acute ale cardiomiopatiei şi miocarditei  hipertensiunea pulmonară şi cordul pulmonar  bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicală Terapie specifica cardiovasculară  tratamentul vasoactiv şi inotrop  terapia trombolitică şi anticoagulantă  antianginoase  antiaritmice  soluţii de umplere volemică  managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenţii cardiovasculare  managementul urgenţelor hipertensive  metode de asistenţă ventriculară MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE Fiziologie Tehnici  reglarea ventilaţiei  mecanica ventilatorie  fiziologia muşchilor respiratori  schimburile gazoase  variaţiile capniei  menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii a. managementul de urgenţă al căilor respiratorii b. intubaţia endo-traheală c. traheostomia, deschisă şi percutană d. intubaţia prelungită vs. traheostomie  ventilaţia mecanică a. ventilaţie mecanică în presiune şi volum b. presiune pozitivă end-expiratorie c. indicaţiile ventilaţiei mecanice d. moduri de ventilaţie ■ ventilaţie intermitent obligatorie ■ presiune continuă pozitivă ■ ventilaţie cu raport inversat ■ ventilaţie cu suport presional ■ ventilaţie cu suport de volum ■ ventilaţie cu presiune negativă ■ ventilaţia pulmonară diferenţială ■ ventilaţia non-invazivă cu control presional ■ ventilaţia pe un plămân ■ ventilaţie cu frecvenţă înaltă e. barotrauma şi volutrauma f. criteriile de detubare şi tehnici de sevrare g. oxigenarea extracorporeală h. hipercapnia permisivă i. ventilaţie cu lichid j. terapie cu surfactant pulmonar  oxigenoterapia  oxigenarea hiperbară  drenajul pleural  imagistica toraco-pulmonară  monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spaţiu mort/volum curent, complianţa, rezistenta, capnografie) Patologie  insuficienţa respiratorie acută a. insuficienţa respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acută b. insuficienţa respiratorie hipercapnică c. insuficienţa respiratorie cronică acutizată  statusul astmatic  inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii  aspiraţia  complicaţii respiratorii postoperatorii  traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale)  infecţiile bronhopulmonare, inclusiv bronşiolita  obstrucţia căilor respiratorii superioare  fistule bronhopleurale  polineuropatia bolnavilor critici şi efectele prelungite ale blocanţilor neuromusculari  chilotoraxul  hemoragia pulmonară şi hemoptizia  afecţiuni pleurale - Empiemul - Efuziunea pleurală - Pneumotoraxul - Hemotoraxul Terapie  oxid nitric şi prostaglandine  bronhodilatatoare  analeptice respiratorii  fluidificante bronşice  kinesiterapia  aerosoloterapie  terapia pozitională (decubit ventral, terapia rotaţională) MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ Fiziologie  organizarea anatomo-funcţională a sistemului nervos central  circulaţia cerebrală  metabolismul cerebral Tehnici  Examenul clinic neurologic  Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potenţiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc )  Monitorizarea funcţiei sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian)  Diagnosticul morţii cerebrale  Diagnosticul şi managementul statusului vegetativ persistent Patologie  Edemul cerebral  Stările de agitaţie acută  Stările de comă - Metabolică - Traumatică - Infecţioasă - Leziuni de substanţă cerebrală - Vasculară-anoxică şi ischemică - Indusă medicamentos Evaluarea şi prognosticul  Hidrocefalia - funcţionalitatea şi disfuncţia şuntului  Statusul epilpetic  Infecţiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită)  Sângerările intracraniene traumatice şi netraumatice Subarahnoidiană Intracerebrală Epidurală Altele (subdurală)  Traumatisme cerebrale  Traumatisme medulare  Leziunea axonală  Hipotermia accidentală  Şocul caloric  Hipertermia malignă  Complicaţiile neuromusculare ale bolnavului critic  Afecţiunile neuro-musculare ce determină insuficienţa respiratorie poliradiculonevritele scleroza laterală amiotrofică miastenia gravis miopatiile (Duchenne etc.)  Probleme psihiatrice la bolnavul critic  Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor şi personalul medical Terapie  Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenţii neuro- chirurgicale  Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene  Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional şi axial  Blocarea neuro-musculară: utlizare, monitorizare şi complicaţii  Sedarea în reanimare MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ŞI NUTRIŢIE Fiziologie  Metabolismul apei şi electroliţilor  Echilibrul acidobazic  Reglarea glicemiei  Necesarul nutriţional  Termoreglarea Tehnici  Monitorizarea hidroelectrolitică şi acidobazică  Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producţia de dioxid de carbon, calorimetria indirectă) Patologie Terapie  Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)  Tulburări acidobazice  Diabetul zaharat - coma hiperosmolară cetozică şi non-cetozică - hipoglicemia  Disfuncţia tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul “sick euthyroid”)  Criza şi insuficienţa adrenală (primară şi secundară)  Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic  Feocromocitomul  Insulinomul  Tulburări metabolice moştenite  Terapie volemică  Terapia tulburărilor hidroelectrolitice şi acidobazice  Managementul glicemiei  Suportul nutriţional a. Enteral şi parenteral b. Evaluarea necesarului nutriţional, incluzând calorimetria indirectă c. Imunonutriţia şi formule speciale MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ Fiziologia Tehnici Patologie  Fiziologia tubului digestiv  Fiziologie hepatică  Dozarea medicamentelor în insuficienţa hepatică  Explorarea abdominală în reanimare  Hemoragiile digestive superioare  Hemoragiile digestive inferioare  Insuficienţa hepatică acută fulminantă  Insuficienţa hepatică cronică şi ciroza hepatică  Colecistita nelitiazică  Ocluzia intestinală  Megacolonul toxic şi sindromul pseudo-obstructiv ( Oligvie)  Colite acute grave  Icterul  Afecţiuni inflamatorii acute intestinale  Afecţiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric  Perforaţiile acute ale tractului digestiv Terapie  Ruptura de esofag  Peritonitele postoperatorii  Pancreatita acută cu şoc  Fistulele digestive externe postoperatorii  Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficienţa tubului digestiv)  Dozarea medicamentelor în insuficienţa hepatică  Managementul perioperator al pacientului chirurgical  Profilaxia ulcerului de stress  Modificatori ai tranzitului intestinal  Transplantul hepatic  MARS MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECŢIOASĂ Evaluarea febrei la pacienţii din unitatea de terapie intensivă Diagnosticul de infecţie Diagnosticul de sepsis Clasificarea infecţiilor Infecţiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital şi în Terapia intensivă Controlul infecţiilor în spital şi în terapie intensivă Riscul infecţios al personalului medical Mecanismele rezistentei la antibiotice Patologie Terapie  Celulita şi gangrena gazoasă  Tetanos  Infecţii fungice  Mediastinite  Febra postoperatorie  Imunodepresia Infecţiile oportuniste la pacienţii critici Sindromul imunodeficienţei dobândite Bolnavul cu transplant Bolnavul neoplazic  Controlul infecţiilor în unităţile speciale de terapie a. Dezvoltarea rezistenţei la antibiotice b. Precauţii universale c. Izolarea  Antibioprofilaxie în chirurgie  Antibioterapie de prima intenţie  Reacţiile adverse ale agenţilor antimicrobieni  Antibiotice şi antifungice : mecanisme de acţiune, indicaţii la bolnavul critic  Antivirale  Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienţilor imunodeprimaţi MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ Fiziologie  Formarea urinii  Fiziologie renală  Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic Tehnici  Interpretarea electroliţilor urinari  Evaluarea oliguriei  Dozarea medicamentelor în insuficienţa renală Patologie  Insuficienţa renală acută: prerenală, renală, postrenală o Etiopatogenia insuficienţei renale acute o Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei ) o Leziuni anatomopatologice o Simptomatologia insuficienţei renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale). o Fazele insuficienţei renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcţională) o Semnificaţia laboratorului în diagnosticul insuficienţei renale acute o Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienţei renale acute o Monitorizarea în insuficienţa renală acută o Particularităţi diagnostice ale formelor patogenice de insuficienţa renală acută: prerenală, renală şi postrenală. Formele clinice ale insuficienţei renale acute. o Complicaţii, evoluţie şi prognostic o Tratamentul suportiv şi nutriţia în insuficienţa renală acută o Antibioticele în insuficienţa renală acută  Insuficienţa renală cronică  Rabdomioliza  Afecţiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic)  Uropatii obstructive, retenţia acută de urină  Sângerări ale tractului urinar Terapie  Principiile terapiei de substituţie renală şi metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea veno- venoasă continuă)  Metode de epurare extrarenală Hemodializa ■ Bazele fizico-chimice ■ Definiţia rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaţionale ale dializorului, aplicaţii clinice ale difuziunii şi ultrafiltrării ■ Chirurgia dializei. Noţiuni de anatomie, principii şi strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente şi accidente ■ Dializantul – soluţii de dializă. Compoziţia dializantului, preparare, proprietăţi fizice, chimice şi biologice, controlul, probleme de organizare ■ Circuitul extracorporeal – anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacţiunea cu suprafeţele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicaţia anticoagulantă, antiagregantă şi trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal ■ Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă – calităţi, tipuri, transferul substanţelor prin membrane, componentele funcţionale ale dializorului, circulaţia sângelui şi a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanţelor unui dializor ■ Monitorizare şi tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvenţială şi dializa cu bicarbonat ■ Indicaţiile şi contraindicaţiile hemodializei ■ Strategie şi eficienţa hemodializei. Iniţierea hemodializei, strategii în abordul vascular iniţial, investigarea pacienţilor dializaţi ■ Incidentele, accidentele şi complicaţiile hemodializei. Complicaţii acido- bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienţilor dializati, complicaţii infecţioase şi manifestări musculo-cutanate; complicaţii generate de soluţia de dializa, de tehnica dializei, de defecţiuni tehnice; incidente şi accidente determinate de accesul vascular; reacţii la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate ■ Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvenţială: generalităţi, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje şi dezavantaje, perspective ■ Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat ■ Epurarea extrarenală în intoxicaţiile acute  Dializa peritoneală ■ date generale ■ anatomia funcţională a peritoneului ■ fiziologia peritoneului ■ bazele fizico-chimice şi factorii care influenţează eficienţa dializei peritoneale ■ soluţiile folosite în dializa peritoneală ■ tehnica dializei peritoneale ■ determinarea eficienţei dializei peritoneale ■ indicaţiile şi contraindicaţiile dializei peritoneale ■ complicaţiile dializei peritoneale.  Plasmafereza ■ bazele teoretice ale plasmaferezei ■ principii de tratament ■ probleme tehnice ■ aplicaţii terapeutice ■ complicaţiile plasmaferezei ■ tehnici noi de plasmafereza  Hemoperfuzia MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ŞI ÎN TRANSPLANT Defecte acute de hemostază  Trombocitopenia/trombopatia  Coagularea intravasculară diseminată  Fibrinoliza acută  Anomalii congenitale Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică Sindroame acute asociate cu neoplasme şi terapia antineoplazică Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice Tulburări de hemostaza la nou-născut Siclemia Anticoagularea şi terapia fibrinolitică  Terapia cu anticoagulante, antiagregante şi terapia fibrinolitică  Profilaxia tromboembolismului Anemia în unitatea de terapie intensivă  Indicaţiile transfuziei Imunologie şi transplant  Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menţinerea donatorilor de organe, programele naţionale privind transplantul de organe)  Imunosupresia  Transplantul de organe: indicaţii de terapie pre- şi postoperatorie  Bolile infecţioase legate de transplant Principiile terapiei cu produşi de sange  Transfuzia de masă eritrocitară  Transfuzia de plasmă proaspătă congelată  Transfuzia de masă trombocitară  Transfuzia de crioprecipitat  Concentrate de factori specifici ai coagulării  Albumina, fracţiuni ai proteinelor plasmatice  Substituenţi ai hemoglobinei  Agenţi farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina)  Eritropoetina MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC  Răspunsul neuroendocrin, metabolic şi inflamator la agresiune - Fenomenologia sindromului de stress - Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenţia de apă şi sare, modificări metabolice, procesul de reparaţie tisulară, imuno-modularea) - Răspunsul celular la agresiune  Structura şi funcţionarea sistemului imunitar - mecanisme locale - mecanisme sistemice: ■ răspunsul imun inflamator (elemente celulare şi elemente umorale) ■ imunitatea specifică (elemente umorale şi elemente celulare )  Modificări imunologice la bolnavul critic  Fiziopatologia generala a stărilor de şoc  Şocul hipovolemic (cauze, mecanisme,tratament)  Şocul traumatic (fiziopatologie, tratament)  Şocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament)  Şocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)  Infecţie, sepsis, şoc septic  Tratamentul şocului septic  Soluţii înlocuitoare de volum sanguin  Droguri cu acţiune cardiotonică şi vasoactivă utilizate în stările de şoc  Sindromul de disfuncţii organice multiple : - cauze (factori declanşatori) - mediatori - efecte la nivelul sistemelor de organe  Tratamentul SDOM MODULUL 26. EVALUARE ŞI ETICĂ Indici de prognostic, scoruri de severitate şi scoruri de intervenţie terapeutică Metodologia evaluării practicilor de îngrijire şi cercetare clinică şi epidemiologică în ATI Evaluarea calităţii Utilizarea statisticii medicale Etica 1. Consimţământ 2. Înrolarea în studii 3. Decizia de întrerupere a vieţii şi îngrijirea 4. Procurarea organelor 5. Prognosticul 6. Calitatea sfârşitului vieţii Genetica 1. Afecţiuni congenitale ( trisomia, etc.) 2. Tezaurismoze ( Hurlers, etc) 3. Polimorfisme MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ŞI RESPONSABILITĂŢI Administraţie 1. Clădirea 2. Contractul 3. Triajul pacienţilor 4. Medici, asistenţi şi alt personal 5. Complianţa completării documentelor şi calcularea costurilor 6. Siguranţa pacienţilor Securitatea electrică Utilizarea computerelor în unităţile de terapie intensivă MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc) III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore 1. Consimţământul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore CURRICULA DE ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ Baremul de activităţi practice ANESTEZIA GENERALĂ  Examenul preanestezic –50  Instalarea de linii venoase periferice –200  Instalarea de linii venoase centrale –100  Intubaţia traheală - orotraheală –200 - nasotraheală –50  Anestezia generală cu pivot volatil –100  Anestezie generală i.v. –100  Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA –50  Instalarea de sondă gastrică –50  Instal

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.