Decizie 1277 12/10/2010
DECIZIE 1277 12/10/2010 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa.
Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Reveniti in topul paginii Forma printabilă DECIZIE nr. 1.277 din 12 octombrie 2010referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21-24 din Legea nr. 53/2003 - Codul munciiEMITENT CURTEA CONSTITUŢIONALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 52 din 20 ianuarie 2011 Augustin Zegrean - preşedinteAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorBenke Karoly - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21-24 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Softwin" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 21.769/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal răspunde partea Răzvan Nicolescu, personal şi asistat de avocat cu delegaţie la dosar, lipsind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.100D/2010, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică cu cea ridicată în Dosarul nr. 1.098D/2010, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Softwin" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 26.903/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal, pentru partea Ontica Stefanica răspunde avocat cu delegaţie la dosar, lipsind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 1.100D/2010 la Dosarul nr. 1.098D/2010.Reprezentanţii părţilor prezente şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin.
Clauza de neconcurenţă face obiectul unei negocieri, astfel încât pentru încheierea sa trebuie să se întâlnească voinţa concordantă a ambelor părţi, atât cea a angajatorului, cât şi a angajatului. În practică, se susţine că impunerea unei astfel de clauze la angajare nu este de dorit din moment ce angajatorul nu poate determina dacă va avea sau nu nevoie la încetarea relaţiilor de muncă de aplicarea sa, necunoscând pe deplin capacităţile intelectuale ale viitorului angajat. De asemenea, semnarea unei atari clauze pe perioada derulării raporturilor de muncă este improbabilă, angajatul fiind reticent a mai încheia orice fel de act adiţional la contractul de muncă ce i-ar impune obligaţii suplimentare.Se susţine că, în cazul în care ambele părţi au consimţit la încheierea unei astfel de clauze, angajatorul trebuie să păstreze dreptul de a renunţa la aplicarea sa şi, deci, să o denunţe în mod unilateral în orice moment atât timp cât clauza nu îi mai este utilă.
O atare poziţie este justificată de faptul că interesul încheierii clauzei aparţine în mod exclusiv angajatorului. Mai mult, se apreciază că, în situaţia în care angajatorul îşi restrânge activitatea sau îşi schimbă profilul activităţii, apare ca fiind inutilă menţinerea clauzei.Se arată că dreptul potenţial al salariatului de a invoca menţinerea clauzei de neconcurenţă în condiţiile în care angajatorul nu mai are acest interes reprezintă o îmbogăţire fără justă cauză. Toate acestea aduc atingere art. 135 din Constituţie privind economia.Totodată, sunt considerate încălcate prevederile art. 21 din Constituţie, întrucât numai la cererea salariatului, respectiv a inspectoratului teritorial pentru muncă, şi nu şi a angajatorului, instanţa de judecată poate diminua efectele clauzei menţionate.Nu în ultimul rând, este amintit faptul că, datorită situaţiei economice actuale, salariile angajaţilor au cunoscut o scădere şi de 50% faţă de anii anteriori, astfel încât menţinerea în plată a unei despăgubiri foarte mari rezultate dintr-o clauză de neconcurenţă este foarte costisitoare pentru fostul angajator.Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin.
Încheierea clauzei de neconcurenţă reprezintă o măsură de protecţie luată de către angajator pentru a preveni o eventuală concurenţă neloială pe domeniul său de activitate; în concret previne situaţia ca fostul său angajat să presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său. Desigur, o atare clauză naşte în sarcina celor doi cocontractanţi drepturi şi obligaţii, astfel încât obligaţia corelativă pe care şi-o asumă angajatorul este aceea de a plăti o indemnizaţie de neconcurenţă lunară pe toată perioada de neconcurenţă.Fără dubiu, o atare clauză are caracter consensual, astfel încât încheierea, modificarea şi încetarea sa trebuie să fie determinate de întâlnirea concordantă a voinţei angajatorului şi angajatului.
Însă, aspectele ridicate de autorul excepţiei în legătură cu încetarea clauzei de confidenţialitate sunt mai degrabă de interpretare şi aplicare a legii, respectiv de modul în care a fost negociată clauza de neconcurenţă de către angajator şi angajat. Desigur că utilitatea clauzei ţine seama de interesele angajatorului şi acesta ar trebui să aibă posibilitatea să o activeze sau nu, după cum consideră de cuviinţă. În acest sens, angajatorul poate insera în clauza de neconcurenţă şi un drept al său de opţiune, în sensul activării sale sau nu odată cu încetarea raporturilor de muncă. Astfel, activarea clauzei s-ar produce numai dacă fostul angajat, prin competenţele şi cunoştinţele acumulate, ar constitui, din punct de vedere al concurenţei, o ameninţare pentru fostul angajator.
În măsura în care clauza de neconcurenţă a fost negociată pur şi simplu, fără un drept de opţiune, aceasta se activează de drept şi va înceta fie la data expirării perioadei de aplicare negociate, fie la data intervenirii unui acord între cele două părţi cocontractante.Prin urmare, crearea cadrului legal în privinţa clauzei de neconcurenţă constituie îndeplinirea din partea statului a unei obligaţii pozitive de protecţie a concurenţei loiale în sensul art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie.II. Critica de neconstituţionalitate ce vizează încălcarea art. 16 şi art. 21 din Constituţie prin faptul că numai la sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru muncă instanţa competentă poate diminua efectele clauzei de neconcurenţă este neîntemeiată.Curtea, în jurisprudenţa sa, şi anume prin Decizia nr. 356 din 5 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 13 septembrie 2005, a statuat că, "în condiţiile în care, de regulă, între părţile contractului de muncă - angajator şi salariat - există o discrepanţă vădită din punct de vedere al potenţialului economic şi financiar în favoarea celui dintâi, de natură să îi permită a-şi impune punctul de vedere la negocierea clauzelor contractului, statul - şi anume statul de drept, democratic şi social, aşa cum este definită România în termenii art. 1 alin.
Deci, angajatul şi angajatorul aprioric se găsesc pe poziţii diferite, astfel încât tratamentul juridic aplicabil acestora trebuie să fie la rândul său diferit.Întrucât cele două părţi care au încheiat clauza de neconcurenţă se află în situaţii diferite, rezultă că şi tratamentul juridic al acestora pe tărâmul aplicării art. 21 din Constituţie trebuie să fie diferit.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21-24 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Softwin" - S.R.L. din Bucureşti în dosarele nr. 21.769/3/2009 şi nr. 26.903/3/2009 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 octombrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Benke Karoly-------- Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.
Copyright © 2026 - Ministerul Justiției. Toate drepturile rezervate. - Termeni și Condiții | Acasă | Despre Proiect | Facilități Oferite | Legături Utile ×Inchide Versiune Beta A fost lansata versiunea Beta a Portalului Legislativ Fiind o versiune Beta, este posibil ca unele facilitati sa nu functioneze in mod corect.
Inchide mesajul de atentionare ×Inchide Datorita faptului ca folositi o versiune de Internet Explorer (Internet Explorer 8) foarte veche este posibil ca unele functionalitati sa fie dezactivate sau sa nu functioneze corect!
Ce browser sa aleg?
Google Chrome Descarca Browser Mozilla Firefox Descarca Browser Descarca Browser Apple Safari Descarca Browser De ce sa actualizez browserul?
Browserele invechite, cum ar fi Internet Explorer 8 (lansat în 2001) nu respecta standardele web, nu ofera unele facilitati noi browser-ului, cum ar fi de navigatie sau descarcare, managerul de tab-uri, si au probleme de securitate.
Aceasta afecteaza, de asemenea, calitatea de redare site-uri web.
Inchide mesajul de atentionare