NORMĂ (A) 22/01/2004 - Portal Legislativ

NORMĂ (A) 22/01/2004 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Forme act Forma consolidata + istoric consolidări 01.06.2015 23.05.2014 01.04.2014 12.02.2014 01.09.2013 22.08.2013 01.03.2013 13.07.2012 27.02.2012 31.01.2012 01.03.2011 24.08.2010 03.08.2010 30.07.2010 15.04.2010 01.01.2010 26.05.2009 30.04.2009 09.03.2009 22.12.2008 01.07.2008 01.01.2008 19.10.2007 02.03.2007 01.01.2007 09.05.2006 24.03.2006 01.01.2006 04.07.2005 18.02.2005 01.01.2005 24.02.2004 Forma de baza + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Codul fiscal: Titlul INorme metodologice: Codul fiscal:Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Titlul IICapitolul INorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul IINorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal:Articolul 19^1Articolul 20Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 20Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul IIINorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 32Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul IV*)Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul VArticolul 34Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul VINorme metodologice: Codul fiscal: Capitolul VIINorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal:Titlul IIICapitolul IArticolul 41Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal:Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 43Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul IINorme metodologice: Codul fiscal: Articolul 47Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 51Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul IIINorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal:Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 57Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 60Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul IVArticolul 61Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 65Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul VArticolul 65Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 67*)Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 67Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul VINorme metodologice: Codul fiscal: Articolul 70^1Articolul 74Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul VIIIArticolul 75Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 77^2Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 77^3Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul IXNorme metodologice: Codul fiscal: Capitolul XNorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 84Norme metodologice: Codul fiscal:Capitolul XINorme metodologice: Codul fiscal: Articolul 86Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul XIINorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal:Articolul 89Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Titlul IVNorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 107^1Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal:Titlul IV^1Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Titlul VCapitolul INorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal:Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 118Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 120Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul IINorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal:Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 124^28Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 124^28Norme metodologice: Codul fiscal: Titlul VIArticolul 125^1Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice:Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 137Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 147Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice:Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 148Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 151^1Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 154Norme metodologice:Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 161Norme metodologice: Codul fiscal:Articolul 161^1Norme metodologice: Anexa 1Anexa 2Anexa 3Codul fiscal: Titlul VIICapitolul ISecţiunea 1Norme metodologice:Codul fiscal: Articolul 163Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 168Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 169[...]Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 175.Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 4-aNorme metodologice: Codul fiscal:Articolul 179Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 181Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 183Norme metodologice: Codul fiscal:Norme metodologice: Codul fiscal:Norme metodologice: Codul fiscal:Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 5-aSecţiunea a 5-aNorme metodologice: Codul fiscal: Articolul 187Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 188Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 189^1Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal:Articolul 191^1Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 5^1-aNorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal:Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice:Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal:Articolul 195Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 198Norme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 7-aArticolul 199Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 200Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal:Articolul 201Norme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 8-aArticolul 202*)Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 205Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice:Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul IIArticolul 208Norme metodologice:Codul fiscal: Articolul 208Articolul 208Norme metodologice: Codul fiscal:Articolul 209Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 210Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 211Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul IIIArticolul 215Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 218Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul IVCodul fiscal: Norme metodologice:Codul fiscal: Articolul 220Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul VArticolul 221Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul I^1Secţiunea 1Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 2-aNorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 3-aNorme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 4-aNorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 5-aNorme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 6-aNorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 8-aNorme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 9-aNorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 10-aNorme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 11-aNorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 12-aNorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 13-aNorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 14-aNorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Secţiunea a 15-aNorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Anexa 1Anexa 2Anexa 3Anexa 4Anexa 5Anexa 6Anexa 7Anexa 8Anexa 9Anexa 10Anexa 11Anexa 12Anexa 13Anexa 14Anexa 15Anexa 16.1Anexa 16.2.Anexa 16.3.Anexa 16.4Anexa 16.5Anexa 17Anexa 18Anexa 19Anexa 20Anexa 21Anexa 22Anexa 23Anexa 24Anexa 25Anexa 26Anexa 27Anexa 28Anexa 29Anexa 30Anexa 31Anexa 31^1Anexa 31^2Anexa 32Anexa 33Anexa 34Anexa 35Anexa 36Anexa 37Anexa 38Anexa 38^1Anexa 39Anexa 40.1Anexa 40.2Anexa 41Anexa 42Anexa 43Anexa 44Anexa 45Anexa 46Anexa 47Anexa 48.1Anexa 48.2Anexa 48.3Anexa 48.4Anexa 48.5Anexa 49Anexa 50Anexa 51Anexa 52.1Anexa 52.2Anexa 53.1Anexa 53.2Anexa 54Anexa 55Anexa 56Anexa 57Anexa 58Anexa 59Codul fiscal:Titlul VIIICapitolul 1Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul IINorme metodologice: Codul fiscal: Capitolul IVNorme metodologice: Codul fiscal: Capitolul VArticolul 237Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul VIArticolul 239Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 240Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul VIINorme metodologice: Codul fiscal: Articolul 244Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul VIIIArticolul 245Norme metodologice: Anexa 1Anexa 2Anexa 3Anexa 4Anexa 5Codul fiscal:Titlul IXCapitolul INorme metodologice: Codul fiscal:Norme metodologice: Codul fiscal:Capitolul IIArticolul 249Norme metodologice: Codul fiscal:Articolul 250Norme metodologice: Codul fiscal:Articolul 251Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal:Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal:Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul IIINorme metodologice: Codul fiscal:Norme metodologice: Codul fiscal:Articolul 258Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul IVArticolul 261Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal:Articolul 263Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VIINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul VIIINorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul IXNorme metodologice: Codul fiscal: Capitolul XArticolul 283Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul XIArticolul 284Norme metodologice: Codul fiscal:Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal:Articolul 286Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul XIIArticolul 287Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul XIIIArticolul 294Norme metodologice: Codul fiscal: Capitolul XIVNorme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Anexa 1Anexa 2Codul fiscal:Titlul IX^2Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 296^9Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 296^16Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Articolul 296^17Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Codul fiscal: Norme metodologice: Reveniti in topul paginii Forma printabilă NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*)de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal(actualizate până la data de 27 februarie 2012*)EMITENT GUVERNUL ---------------- + Codul fiscal: + Titlul I Dispozitii generaleCodul fiscal:Definiţii ale termenilor comuniArt. 7. -

(1)În înţelesul prezentului cod, cu excepţia titlului VI, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:[...]2.1. Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:

a)beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru; ...
b)în prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloseşte exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele asemenea şi contribuie cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu; ...
c)plătitorul de venit suportă în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură; ...
d)plătitorul de venit suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit. ... ------------Subpct. 2.1. de la pct. 2 al alin.

(1)al art. 7 a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 82 din 8 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 638 din 10 septembrie 2010.2.

În cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate şi virate, fiind datorate solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit. În acest caz se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcţiei de bază.[...] + Norme metodologice:
O activitate poate fi reconsiderată, potrivit criteriilor prevăzute la art. 7 alin.

(1)pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate dependentă, în cazul în care raportul juridic în baza căruia se desfăşoară activitatea nu reflectă conţinutul economic al acestuia.Activităţile desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii, care generează venituri din profesii libere, precum şi drepturile de autor şi drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente potrivit prevederilor art. 7 alin.

(1)pct. 2.1 şi 2.2 din Codul fiscal.------------Pct. 1 din Normele metodologice de aplicare a art. 7 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 1 al lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 791 din 2 august 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 3 august 2010. + Codul fiscal:[...]23. persoană fizică rezidentă - orice persoană fizică ce îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a)are domiciliul în România; ...
b)centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România; ...
c)este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat; ...
d)este cetăţean român care lucrează în străinătate, ca funcţionar sau angajat al României într-un stat străin.Prin excepţie de la prevederile lit. a)-d), nu este persoană fizică rezidentă un cetăţean străin cu statut diplomatic sau consular în România, un cetăţean străin care este funcţionar ori angajat al unui organism internaţional şi interguvernamental înregistrat în România, un cetăţean străin care este funcţionar sau angajat al unui stat străin în România şi nici membrii familiilor acestora; ... [...] + Norme metodologice: 1^1. Prin centrul intereselor vitale se înţelege statul cu care relaţiile personale şi economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate. Astfel, se va acorda atenţie familiei sale, soţului/soţiei, copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreţinerea persoanei fizice şi care sosesc în România împreună cu aceasta, relaţiilor sale economice şi relaţiilor sale sociale. Prin relaţii economice se poate înţelege: angajat al unui angajator român, implicarea într-o activitate de afaceri în România, conturi la bănci în România, carduri de credit/debit la bănci în România. Prin relaţii sociale se poate înţelege: membru într-o organizaţie caritabilă, religioasă, participări la activităţi culturale sau de altă natură.----------Pct. 1^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 7 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 1 al literei A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 50 din 25 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. + Codul fiscal: Definiţia sediului permanentArt. 8. -

(1)În înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.

(2)Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursală, birou, fabrică, magazin, atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau gaze, o carieră sau alte locuri de extracţie a resurselor naturale, precum şi locul în care continuă să se desfăşoare o activitate cu activele şi pasivele unei persoane juridice române care intră într-un proces de reorganizare prevăzut la art. 27^1. ...

(3)Un sediu permanent presupune un şantier de construcţii, un proiect de construcţie, ansamblu sau montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacă şantierul, proiectul sau activităţile durează mai mult de 6 luni. ...

(4)Prin derogare de la prevederile alin.

(1)-

(3), un sediu permanent nu presupune următoarele: ...

a)folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitării sau al expunerii produselor ori bunurilor ce aparţin nerezidentului; ...
b)menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse; ...
c)menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de către o altă persoană; ...
d)vânzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expoziţii sau târguri fără caracter permanent ori ocazionale, dacă produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lună după încheierea târgului sau a expoziţiei; ...
e)păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziţionării de produse sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru un nerezident; ...
f)păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar de către un nerezident; ...
g)păstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a activităţilor prevăzute la lit. a)-f), cu condiţia ca întreaga activitate desfăşurată în locul fix să fie de natură preparatorie sau auxiliară. ...

(5)Prin derogare de la prevederile alin.

(1)şi

(2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveşte activităţile pe care o persoană, alta decât un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana acţionează în România în numele nerezidentului şi dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii: ... a) persoana este autorizată şi exercită în România autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective sunt limitate la cele prevăzute la alin.

(4)lit. a)-f); ... b) persoana menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livrează produse sau bunuri în numele nerezidentului. ...

(6)Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România dacă doar desfăşoară activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care această activitate este activitatea obişnuită a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dacă activităţile unui astfel de agent sunt desfăşurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în relaţiile comerciale şi financiare dintre nerezident şi agent există condiţii diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se consideră ca fiind agent cu statut independent. ...

(7)Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România numai dacă acesta controlează sau este controlat de un rezident ori de o persoană ce desfăşoară o activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel. ... (7^1) Persoanele juridice române, persoanele fizice rezidente, precum şi sediile permanente din România aparţinând persoanelor juridice străine beneficiare ale unor prestări de servicii de natura activităţilor de lucrări de construcţii, montaj, supraveghere, consultanţă, asistenţă tehnică şi orice alte activităţi, executate de persoane juridice străine sau fizice nerezidente pe teritoriul României, au obligaţia să înregistreze contractele încheiate cu aceşti parteneri la organele fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Contractele încheiate pentru activităţi desfăşurate în afara teritoriului României nu fac obiectul înregistrării potrivit prezentelor dispoziţii. Pentru încadrarea ca sediu permanent a unui şantier de construcţii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau a activităţilor de supraveghere legate de acestea şi a altor activităţi similare, se va avea în vedere data de începere a activităţii din contractele încheiate sau orice alte informaţii ce probează începerea activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugă la perioada care s-a consumat la realizarea contractului de bază.-------------Alin. (7^1) al art. 8 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA nr. 30 din 31 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 627 din 2 septembrie 2011.

(8)În înţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se consideră a fi baza fixă. ... + Norme metodologice:

Sintagma loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea acoperă orice fel de clădiri, echipamente sau instalaţii utilizate pentru desfăşurarea activităţii nerezidentului, indiferent dacă acestea sunt ori nu utilizate exclusiv în acest scop. Un loc de activitate există şi acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare clădiri pentru desfăşurarea activităţii nerezidentului, ci dispune doar de un spaţiu. Nu este important dacă clădirile, echipamentele sau instalaţiile sunt deţinute în proprietate, sunt închiriate ori se găsesc în alt fel la dispoziţia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o tarabă în piaţă sau locul de activitate poate fi situat în clădirea unei alte societăţi, atunci când un nerezident are în permanenţă la dispoziţie anumite clădiri sau părţi ale acestora, deţinute în proprietate de altă societate.
Este suficient ca un nerezident să aibă la dispoziţia sa un spaţiu utilizat pentru activităţi economice pentru ca acesta să constituie un loc de activitate, nefiind necesar niciun drept legal de utilizare a respectivului spaţiu.
Deşi nu este necesar niciun drept legal oficial de utilizare a unui anumit spaţiu pentru ca locul respectiv să constituie sediu permanent, simpla prezenţă a unui nerezident într-o anumită locaţie nu înseamnă că locaţia respectivă se găseşte la dispoziţia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de următoarele situaţii în care reprezentanţi ai unui nerezident sunt prezenţi în spaţiile unei alte societăţi: a) Un vânzător care îşi vizitează cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi şi se întâlneşte cu directorul de achiziţii în biroul acestuia. În acest caz, clădirea clientului nu se află la dispoziţia societăţii pentru care lucrează vânzătorul şi nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfăşoară activităţile nerezidentului. Cu toate acestea, în funcţie de situaţia existentă, se poate aplica art. 8 alin.

(5)din Codul fiscal pentru a considera că există un sediu permanent. ... b) Un angajat al unei societăţi căruia i se permite, pe o perioadă lungă de timp, să utilizeze un birou în sediul unei alte societăţi pentru a asigura respectarea de către societatea din urmă a obligaţiilor asumate prin contractul încheiat cu prima societate. În acest caz, angajatul desfăşoară activităţi legate de obiectul primei societăţi, iar biroul ce se găseşte la dispoziţia sa în sediul celeilalte societăţi va constitui un sediu permanent al angajatorului său, dacă biroul este pus la dispoziţia sa pe o perioadă de timp suficient de lungă pentru a constitui un «loc de activitate» şi dacă activităţile efectuate acolo depăşesc activităţile precizate în art. 8 alin.

(4)din Codul fiscal. ...

c)O societate de transport rutier care foloseşte zilnic o perioadă scurtă de timp o platformă de livrare din depozitul clientului său, pentru a livra mărfuri achiziţionate de acel client. În acest caz, prezenţa societăţii de transport rutier la platforma de livrare este de scurtă durată şi societatea nu poate considera că acel loc se află la dispoziţia sa şi constituie un sediu permanent al societăţii. ...
d)Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe săptămână într-o clădire mare de birouri ce aparţine principalului lui client. În acest caz, prezenţa zugravului în acea clădire de birouri în care îşi desfăşoară activitatea, respectiv zugrăveşte, constituie un sediu permanent al zugravului. ... 5. Cuvintele «prin care» trebuie să se aplice în toate situaţiile în care activităţile economice sunt desfăşurate într-o anumită locaţie ce este la dispoziţia societăţii în acest scop. Astfel, se va considera că o societate angajată pentru pavarea unui drum îşi desfăşoară activitatea «prin» locaţia în care are loc activitatea.6. Locul de activitate trebuie să fie «fix», astfel încât să existe o legătură între locul de activitate şi un anumit punct geografic. Nu este importantă perioada de timp în care o societate a unui stat contractant operează în celălalt stat contractant dacă nu face acest lucru într-un loc distinct, dar nu înseamnă că echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie să fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul să rămână într-un anumit loc. Atunci când activităţile economice ale unei societăţi sunt deplasate între locaţii învecinate, pot exista dificultăţi în a stabili dacă există un singur «loc de activitate». Dacă există mai multe locuri de activitate şi dacă celelalte condiţii ale sediului permanent sunt îndeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea mai multe sedii permanente. Se consideră că există un singur loc de activitate atunci când o anumită locaţie, în interiorul căreia sunt deplasate activităţile, poate fi identificată ca formând un tot unitar din punct de vedere comercial şi geografic, în ceea ce priveşte activitatea respectivă. Acest principiu poate fi ilustrat prin exemple:
a)O mină constituie un singur loc de activitate, chiar dacă activităţile pot fi deplasate dintr-o locaţie în alta în interiorul acelei mine, deoarece mina respectivă constituie o singură unitate geografică şi comercială din punct de vedere al activităţii miniere. Un «hotel de birouri» în care o firmă de consultanţă închiriază în mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firmă, deoarece, în acest caz, clădirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanţă. O stradă pietonală, o piaţă deschisă sau un târg în care îşi fixează standul un comerciant reprezintă unicul loc de activitate al respectivului comerciant. ...
b)Faptul că activităţile pot fi desfăşurate într-o zonă geografică limitată nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci când un zugrav lucrează succesiv în cadrul unei serii de contracte fără legătură între ele pentru mai mulţi clienţi diferiţi, într-o clădire mare de birouri, fără să existe contract pentru un proiect complex de zugrăvire a clădirii, clădirea nu este considerată ca unic loc de activitate. Dacă însă un zugrav efectuează, în cadrul unui singur contract, lucrări în toată clădirea pentru un singur client, acest contract reprezintă un singur proiect şi clădirea în ansamblul său este un singur loc de activitate pentru lucrările de zugrăvit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial şi geografic. ...
c)O zonă în care activităţile sunt desfăşurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial şi care nu întruneşte aceleaşi condiţii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci când un consultant lucrează în diferite sucursale din locaţii diferite în cadrul unui singur proiect de instruire profesională a angajaţilor unei bănci, fiecare sucursală este considerată separat. Dacă însă respectivul consultant se deplasează dintr-un birou în altul în cadrul aceleiaşi sucursale, se va considera că el rămâne în acelaşi loc de activitate. Locaţia unică a sucursalei se încadrează în condiţia de tot unitar din punct de vedere geografic, situaţie care lipseşte în cazul în care consultantul se deplasează între sucursale aflate în locaţii diferite. ... 7. Deoarece locul de activitate trebuie să fie fix, se consideră sediu permanent dacă acel loc de activitate are un anumit grad de permanenţă. Se consideră astfel că există un sediu permanent atunci când locul de activitate a fost menţinut pe o perioadă mai lungă de 6 luni. Astfel, în cazul activităţilor a căror natură este repetitivă, fiecare perioadă în care este utilizat locul de activitate trebuie analizată în combinaţie cu numărul de ocazii în care s-a utilizat respectivul loc, care se pot întinde pe un număr de ani.Un loc de activitate poate totuşi să constituie un sediu permanent chiar dacă există doar pentru o perioadă scurtă de timp. Astfel:
a)Întreruperile temporare de activitate nu determină încetarea existenţei sediului permanent. Când un anumit loc de activitate este utilizat numai în intervale scurte de timp, dar aceste utilizări au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natură strict temporară. ...
b)De asemenea, în situaţiile în care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un număr de societăţi similare conduse de aceeaşi persoană sau de persoane asociate. În această situaţie se evită considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel decât în scopuri temporare de fiecare dintre societăţi. ...
c)Atunci când un loc de activitate care a fost la început conceput pentru a fi utilizat pe o perioadă de timp scurtă, încât nu constituia sediu permanent, dar este în realitate menţinut mai mult, devine un loc fix de activitate şi se transformă retroactiv în sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la înfiinţarea sa chiar dacă a existat, în practică, doar pe o perioadă scurtă de timp, dacă acesta a fost prematur lichidat datorită unor situaţii deosebite, cum ar fi eşecul investiţiei. ... 8. Pentru ca un loc de activitate să constituie sediu permanent, societatea ce îl utilizează trebuie să îşi desfăşoare integral sau parţial activităţile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie să fie permanentă în sensul că nu există întreruperi ale operaţiunilor, ci operaţiunile trebuie desfăşurate cu regularitate.9. Atunci când activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau ştiinţifice, clădirile, ori activele necorporale, precum brevetele, procedurile şi alte proprietăţi similare, sunt închiriate sau acordate în leasing unor terţi printr-un loc fix de activitate menţinut de o societate a unui stat contractant în celălalt stat, această activitate va conferi, în general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelaşi lucru este valabil şi atunci când printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Dacă o societate a unui stat închiriază sau acordă în leasing utilaje, echipamente, clădiri sau proprietăţi necorporale unei societăţi a celuilalt stat fără ca pentru această închiriere să menţină un loc fix de activitate în celălalt stat, atunci utilajele, echipamentele, clădirea sau proprietăţile necorporale închiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului, cu condiţia ca obiectul contractului să fie limitat la simpla închiriere a utilajelor sau echipamentelor. Acesta este şi cazul când locatorul furnizează personal, ulterior instalării, pentru a opera echipamentul, cu condiţia ca responsabilitatea acestuia să fie limitată la operarea şi întreţinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea şi controlul locatarului. Dacă personalul are responsabilităţi mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrările în care va fi utilizat echipamentul, sau dacă operează, asigură service, inspectează şi întreţine echipamentul sub responsabilitatea şi controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depăşi simpla închiriere a echipamentului şi poate constitui o activitate antreprenorială. În acest caz se consideră că există un sediu permanent dacă este îndeplinit criteriul permanenţei.10. Activitatea unei societăţi este desfăşurată în principal de către antreprenor sau de către personal aflat într-o relaţie de angajare retribuită cu societatea. Acest personal include angajaţi şi alte persoane care primesc instrucţiuni de la societate ca agenţi dependenţi. Prerogativele acestui personal în relaţiile sale cu terţii sunt irelevante. Nu are nicio importanţă dacă agentul dependent este autorizat sau nu să încheie contracte, dacă lucrează la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat şi dacă activitatea societăţii este desfăşurată în principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activităţile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea şi întreţinerea acestui echipament. Deci, maşinile cu câştiguri, automatele cu vânzare şi celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui stat în celălalt stat constituie un sediu permanent în funcţie de desfăşurarea de către societate şi a altor activităţi în afară de instalarea iniţială a maşinilor. Nu există un sediu permanent atunci când societatea doar instalează maşinile şi apoi le închiriază altor societăţi. Un sediu permanent există atunci când societatea care instalează maşinile se ocupă pe cont propriu şi de operarea acestora şi de întreţinerea lor. Acelaşi lucru este valabil şi atunci când maşinile sunt operate şi întreţinute de un agent dependent al societăţii.11. Un sediu permanent există imediat ce societatea începe să îşi desfăşoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci când societatea pregăteşte activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp în care locul fix de activitate este înfiinţat de către societate nu trebuie luată în calcul, cu condiţia ca această activitate să difere substanţial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va înceta să existe odată cu renunţarea la locul fix de activitate sau odată cu încetarea oricărei activităţi desfăşurate prin acesta, respectiv atunci când toate actele şi măsurile ce au legătură cu activităţile anterioare ale sediului permanent sunt încheiate, cum ar fi finalizarea tranzacţiilor curente, întreţinerea şi repararea utilajelor. O întrerupere temporară a operaţiunilor nu poate fi privită însă ca o încetare a activităţii. Dacă locul fix de activitate este închiriat unei alte societăţi, acesta va servi în mod normal numai activităţilor acelei societăţi, şi nu activităţilor locatorului; în general, sediul permanent al locatorului încetează să existe, cu excepţia situaţiilor în care acesta continuă să îşi desfăşoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.12. Deşi o locaţie în care echipamentul automat este operat de către o societate poate constitui un sediu permanent în ţara în care este situat, trebuie făcută o distincţie între un computer, ce poate fi instalat într-o locaţie astfel încât în anumite condiţii poate constitui sediu permanent, şi datele şi software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web internet, care reprezintă o combinaţie de software şi date electronice, nu constituie un activ corporal, nu are o locaţie care să poată constitui un «loc de activitate» şi nu există «un amplasament, cum ar fi clădiri sau, în unele cazuri, echipamente sau utilaje» în ceea ce priveşte software-ul şi datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web şi prin intermediul căruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locaţie fizică şi locaţia fizică poate constitui un «loc fix de activitate» al societăţii care operează serverul.13. Distincţia dintre site-ul web şi serverul pe care acesta este stocat şi utilizat este importantă, deoarece societatea care operează serverul poate fi diferită de societatea care desfăşoară activităţi prin site-ul web. Este frecventă situaţia ca un site web prin care o societate desfăşoară activităţi să fie găzduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Deşi onorariile plătite unui furnizor de servicii internet în cadrul acestui aranjament pot avea la bază dimensiunea spaţiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul şi datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul şi locaţia acestuia nu sunt la dispoziţia societăţii, chiar dacă respectiva societate a putut să stabilească că site-ul său web va fi găzduit pe un anumit server dintr-o anumită locaţie. În acest caz, societatea nu are nicio prezenţă fizică în locaţia respectivă, deoarece site-ul web nu este corporal. În aceste cazuri nu se poate considera că respectiva societate a dobândit un loc de activitate prin aranjamentul de găzduire a site-ului. În cazul în care societatea care desfăşoară activităţi printr-un site web are serverul la dispoziţia sa, aceasta deţine în proprietate sau închiriază serverul pe care este stocat şi utilizat site-ul web şi operează acest server, locul în care se află serverul constituie un sediu permanent al societăţii dacă sunt îndeplinite celelalte condiţii ale art. 8 din Codul fiscal.14. Computerul într-o anumită locaţie poate constitui un sediu permanent numai dacă îndeplineşte condiţia de a fi fix. În cazul unui server, nu este relevantă posibilitatea ca serverul să fie deplasat, ci dacă acesta este în realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server să constituie un loc de activitate fix, el trebuie să fie amplasat într-un anumit loc pe o perioadă de timp suficientă pentru a fi considerat fix.15. Pentru a se stabili dacă activitatea unei societăţi este desfăşurată integral sau parţial printr-un astfel de echipament trebuie să se analizeze de la caz la caz dacă datorită acestui echipament societatea are la dispoziţie facilităţi acolo unde sunt îndeplinite funcţiile de activitate ale societăţii.16. Atunci când o societate operează un computer într-o anumită locaţie, poate exista un sediu permanent chiar dacă nu este necesară prezenţa niciunui angajat al societăţii în locaţia respectivă pentru a opera computerul. Prezenţa personalului nu este necesară pentru a se considera că o societate îşi desfăşoară activităţile parţial sau total într-o locaţie, atunci când nu se impune prezenţa personalului pentru a desfăşura activităţi în acea locaţie. Această situaţie se aplică comerţului electronic în aceeaşi măsură în care se aplică şi altor activităţi în care echipamentul funcţionează automat, cum ar fi în cazul echipamentului automat de pompare utilizat în exploatarea resurselor naturale.17. Un alt aspect este cel legat de faptul că nu se poate considera că există un sediu permanent atunci când operaţiunile de comerţ electronic desfăşurate prin computer într-o anumită locaţie dintr-o ţară sunt limitate la activităţile pregătitoare sau auxiliare descrise în art. 8 alin.

(4)din Codul fiscal. Pentru a se stabili dacă anumite activităţi efectuate într-o astfel de locaţie intră sub incidenţa art. 8 alin.

(4)din Codul fiscal, ele trebuie analizate de la caz la caz, ţinând seama de diversele funcţii îndeplinite de societate prin respectivul echipament. Activităţile ce sunt în general privite ca fiind activităţi pregătitoare sau auxiliare includ în special:

a)furnizarea unei legături de comunicaţii - foarte asemănătoare cu o linie telefonică - între furnizori şi clienţi; ...
b)publicitatea pentru bunuri sau servicii; ...
c)transmiterea informaţiilor printr-un server-oglindă în scopuri de securitate şi eficienţă; ...
d)culegerea de date de piaţă pentru societate; ...
e)furnizarea de informaţii. ... 18. Există un sediu permanent când aceste funcţii constituie partea esenţială şi semnificativă a activităţii de afaceri a societăţii sau când alte funcţii centrale ale societăţii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societăţii, întrucât aceste funcţii depăşesc activităţile prevăzute la art. 8 alin.

(4)din Codul fiscal.19. Funcţiile centrale ale unei anumite societăţi depind de natura activităţii desfăşurate de respectiva societate. Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor în scopul găzduirii site-urilor web sau a altor aplicaţii pentru alte societăţi. Pentru aceşti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce oferă servicii clienţilor reprezintă o componentă a activităţii comerciale ce nu este considerată o activitate pregătitoare sau auxiliară.În cazul unei societăţi denumite «e-tailer» sau «e-comerciant» ce are ca activitate vânzarea de produse prin internet şi nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locaţie nu este suficientă pentru a concluziona că activităţile desfăşurate în acel loc sunt mai mult decât activităţi pregătitoare şi auxiliare. Într-o astfel de situaţie trebuie să se analizeze natura activităţilor desfăşurate din perspectiva activităţii derulate de societate. Dacă aceste activităţi sunt strict pregătitoare sau auxiliare faţă de activitatea de vânzare de produse pe internet şi locaţia este utilizată pentru a opera un server ce găzduieşte un site web care, aşa cum se întâmplă adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informaţii potenţialilor clienţi, se aplică art. 8 alin.

(4)din Codul fiscal şi locaţia nu va constitui un sediu permanent. Dacă funcţiile tipice aferente vânzării sunt realizate în acea locaţie, cum ar fi prin încheierea contractului cu clientul, procesarea plăţii şi livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat în acel loc, aceste activităţi nu pot fi considerate strict pregătitoare sau auxiliare.20. În ceea ce priveşte aplicarea art. 8 alin.

(5)din Codul fiscal, pentru a stabili dacă un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent, atunci când acesta oferă serviciul de a găzdui pe server site-urile web ale altor societăţi, se pune întrebarea dacă este aplicabil art. 8 alin.

(5)din Codul fiscal. Art. 8 alin.

(5)din Codul fiscal nu se aplică deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt consideraţi agenţi ai societăţilor cărora le aparţin site-urile web, deoarece aceştia nu au autoritatea de a încheia contracte în numele acestor societăţi şi nu încheie în mod obişnuit astfel de contracte sau deoarece ei sunt consideraţi agenţi cu statut independent ce acţionează conform activităţii lor obişnuite, lucru evidenţiat şi de faptul că ei găzduiesc site-uri web pentru societăţi diferite. Este de asemenea clar că întrucât site-ul web prin care o societate îşi desfăşoară activitatea nu este în sine o «persoană», conform definiţiei prevăzute la art. 7 alin.

(1)pct. 20 din Codul fiscal, art. 8 alin.

(5)din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera că există un sediu permanent, în virtutea faptului că site-ul web este un agent al societăţii, în sensul acelui alineat.

La definirea sediului permanent se au în vedere comentariile la art. 5 «Sediu permanent» din Modelul convenţiei de evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.21^
Prin sintagma orice alte activităţi din alin. (7^1) al art. 8 din Codul fiscal se înţelege serviciile prestate în România, care generează venituri impozabile.21^
Atunci când nu este încheiat contract în formă scrisă, se înregistrează documentele care justifică prestările efective de servicii pe teritoriul României: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, studii de piaţă sau orice alte documente corespunzătoare.-----------Normele metodologice de aplicare a Titlului I - pentru art. 8 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal - sunt reproduse astfel cum au fost modificate de lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.Alin.

(1)al pct. 21 din Normele metodologice de aplicare a art. 8 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 1 al lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.Pct. 21 din Normele metodologice de aplicare a art. 8 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de litera A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.620 din 29 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 31 decembrie 2009.Pct. 2-21 din Normele metodologice de aplicare a art. 8 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 2 al lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 791 din 2 august 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 3 august 2010.Pct. 21^1 şi 21^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 8 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 2 al literei A a art. I din din HOTĂRÂREA nr. 50 din 25 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. + Codul fiscal: Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscalArt. 11 -

(1)La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.(1^1) Autorităţile fiscale nu vor lua în considerare o tranzacţie efectuată de un contribuabil declarat inactiv prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu excepţia livrărilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită.(1^2) De asemenea, nu sunt luate în considerare de autorităţile fiscale tranzacţiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită. Procedura de declarare a contribuabililor inactivi va fi stabilită prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Ordinul şi lista contribuabililor declaraţi inactivi se comunică contribuabililor cărora le sunt destinate şi persoanelor interesate, prin afişarea pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(2)În cadrul unei tranzacţii între persoane române şi persoane nerezidente afiliate, precum şi între persoane române afiliate, autorităţile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricăreia dintre persoane, după cum este necesar, pentru a reflecta preţul de piaţă al bunurilor sau al serviciilor furnizate în cadrul tranzacţiei. La stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor între persoane afiliate se foloseşte cea mai adecvată dintre următoarele metode: ...

a)metoda comparării preţurilor, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţurilor plătite altor persoane care vând bunuri sau servicii comparabile către persoane independente; ...
b)metoda cost-plus, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzacţie, majorat cu marja de profit corespunzătoare; ...
c)metoda preţului de revânzare, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit; ...
d)orice altă metodă recunoscută în liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. ... --------------Alin. (1^1) şi (1^2) ale art. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 117 din 23 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 891 din 30 decembrie 2010. + Norme metodologice: 22. Reconsiderarea evidenţelor, realizată de autoritatea fiscală în scopul reflectării preţului de piaţă al bunurilor şi serviciilor, se efectuează şi la cealaltă persoană afiliată implicată.23. La estimarea preţului de piaţă al tranzacţiilor se poate utiliza una dintre următoarele metode:
a)metoda comparării preţurilor; ...
b)metoda cost-plus; ...
c)metoda preţului de revânzare; ...
d)orice altă metodă recunoscută în liniile directoare privind preţurile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. ... 24. În termeni generali, preţul de piaţă este determinat prin raportarea la tranzacţii comparabile necontrolate. O tranzacţie este necontrolată dacă se desfăşoară între persoane independente.25. Metoda comparării preţurilorDeterminarea preţului de piaţă are la bază comparaţia preţului tranzacţiei analizate cu preţurile practicate de alte entităţi independente de aceasta, atunci când sunt vândute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, mărfuri sau servicii între persoane afiliate, preţul de piaţă este acel preţ pe care l-ar fi convenit persoane independente, în condiţiile existente pe pieţe, comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri sau de mărfuri identice ori similare, în cantităţi comparabile, în acelaşi punct din lanţul de producţie şi de distribuţie şi în condiţii comparabile de livrare şi de plată. În acest sens, pentru stabilirea valorii de piaţă se poate recurge la:
a)compararea preţurilor convenite între persoane afiliate cu preţurile convenite în relaţiile cu persoane independente, pentru tranzacţii comparabile (compararea internă a preţurilor); ...
b)compararea preţurilor convenite între persoane independente, pentru tranzacţii comparabile (compararea externă a preţurilor). ... Pentru aplicarea metodei comparării preţurilor, preţul de piaţă al tranzacţiei este determinat prin compararea preţului de vânzare al mărfurilor şi serviciilor identice sau similare, vândute în cantităţi comparabile, cu preţul de vânzare al mărfurilor şi al serviciilor supuse evaluării. În cazul în care cantităţile nu sunt comparabile, se utilizează preţul de vânzare pentru mărfurile şi serviciile identice sau similare, vândute în cantităţi diferite. Pentru aceasta, preţul de vânzare se corectează cu diferenţele în plus sau în minus care ar putea fi determinate de diferenţa de cantitate.26. Metoda cost-plusPentru determinarea preţului pieţei, metoda se bazează pe majorarea costurilor principale cu o marjă de profit corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru această metodă, în cazul transferului de mărfuri sau de servicii între persoane afiliate, este reprezentat de costurile producătorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeaşi metodă de calcul pe care persoana care face transferul îşi bazează şi politica de stabilire a preţurilor faţă de persoane independente. Suma care se adaugă la costul astfel stabilit va avea în vedere o marjă de profit care este corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. În acest caz, preţul de piaţă al tranzacţiei controlate reprezintă rezultatul adăugării profitului la costurile de mai sus. În cazul în care mărfurile sau serviciile sunt transferate printr-un număr de persoane afiliate, această metodă urmează să fie aplicată separat pentru fiecare stadiu, luându-se în considerare rolul şi activităţile concrete ale fiecărei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului într-o tranzacţie controlată va fi stabilit în mod corespunzător prin referinţă la costul plus profitul aceluiaşi furnizor în comparaţie cu tranzacţiile necontrolate. În completare, metoda care poate fi folosită este costul plus profitul care a fost câştigat în tranzacţii comparabile de către o persoană independentă.27. Metoda preţului de revânzareÎn cazul acestei metode preţul pieţei este determinat pe baza preţului de revânzare al produselor şi serviciilor către entităţi independente, diminuat cu cheltuielile de vânzare, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit. Această metodă se aplică pornindu-se de la preţul la care un produs cumpărat de la o persoană afiliată este revândut unei persoane independente. Acest preţ (preţul de revânzare) este apoi redus cu o marjă brută corespunzătoare (marja preţului de revânzare), reprezentând valoarea din care ultimul vânzător din cadrul grupului încearcă să îşi acopere cheltuielile de vânzare şi alte cheltuieli de operare în funcţie de operaţiunile efectuate (luând în considerare activele utilizate şi riscul asumat) şi să realizeze un profit corespunzător. În acest caz, preţul de piaţă pentru transferul bunului între entităţi afiliate este preţul care rămâne după scăderea marjei brute şi după ajustarea cu alte costuri asociate achiziţionării produsului. Marja preţului de revânzare a ultimului vânzător într-o tranzacţie controlată poate fi determinată prin referinţă la marja profitului de revânzare, pe care acelaşi ultim vânzător o câştigă pentru bunurile procurate şi vândute în cadrul tranzacţiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza şi marja profitului ultimei vânzări realizate de o persoană independentă în cadrul unor tranzacţii necontrolate comparabile.La stabilirea valorii marjei preţului de revânzare trebuie să se aibă în vedere următoarele aspecte:
a)factorii referitori la perioada de timp dintre cumpărarea iniţială şi revânzare, inclusiv cei referitori la schimbările survenite pe piaţă în ceea ce priveşte cheltuielile, ratele de schimb şi inflaţia; ...
b)modificările survenite în starea şi gradul de uzură al bunurilor ce fac obiectul tranzacţiei, inclusiv modificările survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu; ...
c)dreptul exclusiv al revânzătorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenţa decizia asupra unei schimbări a marjei de preţ. ... De regulă, metoda preţului de revânzare este utilizată în cazul în care cel care revinde nu majorează substanţial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizată şi atunci când, înainte de revânzare, bunurile mai sunt prelucrate şi, în aceste circumstanţe, se poate stabili marja adecvată.28. În sensul art. 11 alin.

(2)lit.

d)din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute în liniile directoare privind preţurile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, se înţelege metoda marjei nete şi metoda împărţirii profitului.29. Metoda marjei neteMetoda marjei nete implică calcularea marjei nete a profitului, obţinută de o persoană în urma uneia sau a mai multor tranzacţii cu persoane afiliate, şi estimarea acestei marje pe baza nivelului obţinut de către aceeaşi persoană în tranzacţii cu persoane independente sau pe baza marjei obţinute în tranzacţii comparabile efectuate de persoane independente.Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparaţii între anumiţi indicatori financiari ai persoanelor afiliate şi aceiaşi indicatori ai persoanelor independente care activează în cadrul aceluiaşi domeniu de activitate.În utilizarea metodei marjei nete trebuie luate în considerare diferenţele dintre persoanele ale căror marje sunt comparabile. În acest sens vor fi avuţi în vedere următorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piaţă şi a bunurilor echivalente, eficienţa şi strategia de management, poziţia pe piaţă, diferenţa în structura costurilor şi nivelul experienţei în afaceri.30. Metoda împărţirii profituluiMetoda împărţirii profitului se foloseşte atunci când tranzacţiile efectuate între persoane afiliate sunt interdependente, astfel încât nu este posibilă identificarea unor tranzacţii comparabile. Această metodă presupune estimarea profitului obţinut de persoanele afiliate în urma uneia sau a mai multor tranzacţii şi împărţirea acestor profituri între persoanele afiliate proporţional cu profitul care ar fi fost obţinut de către persoane independente. Împărţirea profiturilor trebuie să se realizeze printr-o estimare adecvată a veniturilor realizate şi a costurilor suportate în urma uneia sau a mai multor tranzacţii de către fiecare persoană. Profiturile trebuie împărţite astfel încât să reflecte funcţiile efectuate, riscurile asumate şi activele folosite de către fiecare dintre părţi.31. În cazul comparării tranzacţiilor dintre persoane afiliate şi cele independente se au în vedere:
a)diferenţele determinate de particularităţile bunurilor materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzacţiilor comparabile, în măsura în care aceste particularităţi influenţează preţul de piaţă al obiectului respectivei tranzacţii; ...
b)funcţiile îndeplinite de persoane în tranzacţiile respective. ... La analiza funcţiilor persoanelor participante într-o tranzacţie vor fi avute în vedere: importanţa economică a funcţiilor îndeplinite de fiecare participant, împărţirea riscurilor şi a responsabilităţilor între părţile ce participă la tranzacţie, volumul resurselor angajate, al utilajelor şi echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.32. La stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor dintre persoane afiliate se foloseşte una dintre metodele prevăzute mai sus. În vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au în vedere următoarele elemente:
a)metoda care se apropie cel mai mult de împrejurările în care sunt stabilite preţurile supuse liberei concurenţe pe pieţe comparabile din punct de vedere comercial; ...
b)metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din funcţionarea efectivă a persoanelor afiliate implicate în tranzacţii supuse liberei concurenţe; ...
c)gradul de precizie cu care se pot face ajustări în vederea obţinerii comparabilităţii; ...
d)circumstanţele cazului individual; ...
e)activităţile desfăşurate efectiv de diferitele persoane afiliate; ...
f)metoda folosită trebuie să corespundă împrejurărilor date ale pieţei şi ale activităţii contribuabilului; ...
g)documentaţia care poate fi pusă la dispoziţie de către contribuabil. ... 33. Circumstanţele cazului individual care urmează să fie luat în considerare în examinarea preţului de piaţă sunt:
a)tipul, starea, calitatea, precum şi gradul de noutate al bunurilor, mărfurilor şi serviciilor transferate; ...
b)condiţiile pieţei pe care bunurile, mărfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vândute unor persoane independente; ...
c)activităţile desfăşurate şi stadiile din lanţul producţiei şi distribuţiei ale entităţilor implicate; ...
d)clauzele cuprinse în contractele de transfer privind: obligaţiile, termenele de plată, rabaturile, reducerile, garanţiile acordate, asumarea riscului; ...
e)în cazul unor relaţii de transfer pe termen lung, avantajele şi riscurile legate de acestea; ...
f)condiţiile speciale de concurenţă. ... 34. În aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin.

(2)din Codul fiscal se iau în considerare datele şi documentele înregistrate în momentul în care a fost încheiat contractul.În cazul contractelor pe termen lung este necesar să se aibă în vedere dacă terţe părţi independente ţin seama de riscurile asociate, încheind contractele corespunzătoare (de exemplu, clauze de actualizare a preţului).În situaţia în care în legătură cu transferul bunurilor şi al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (condiţii de plată sau facilităţi de credit pentru client diferite de practica comercială obişnuită), precum şi în cazul furnizării parţiale de materiale de către client sau servicii auxiliare, la determinarea preţului de piaţă trebuie să se ia în considerare şi aceşti factori.35. La aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin.

(2)din Codul fiscal nu se iau în considerare preţurile care au fost influenţate de situaţii competitive speciale, cum ar fi:

a)preţuri practicate pe pieţe speciale închise, unde aceste preţuri sunt stabilite diferit de condiţiile de pe piaţa din care se face transferul; ...
b)preţuri care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piaţă; ...
c)preţuri care sunt influenţate de reglementările autorităţilor publice. ... 36. Atunci când se stabileşte preţul de piaţă al serviciilor în cadrul tranzacţiilor dintre persoane afiliate, autorităţile fiscale examinează în primul rând dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi încheiat o asemenea tranzacţie în condiţiile stabilite de persoanele afiliate.În cazul furnizărilor de servicii se iau în considerare tarifele obişnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente în anumite domenii (transport, asigurare). În cazul în care nu există tarife comparabile se foloseşte metoda «cost-plus».37. În cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de către acele persoane afiliate care urmează să beneficieze de pe urma publicităţii făcute sau, dacă este necesar, sunt alocate proporţional cu beneficiul. În situaţia în care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mamă în numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlată.La calcularea profitului, autorităţile fiscale estimează cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proporţional cu beneficiile câştigate de aceste persoane din publicitate. Dacă un contribuabil efectuează cheltuieli cu publicitatea de care beneficiază şi o persoană afiliată, se presupune că prima persoană a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proporţional cu natura şi sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independentă.Pentru a stabili mai clar proporţiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoană cu publicitatea, de care beneficiază două sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate în considerare pieţele pe care s-a făcut publicitatea şi cota de piaţă a respectivelor persoane afiliate în vânzările de bunuri şi servicii cărora li s-a făcut reclama.38. Când un contribuabil acordă un împrumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci când acesta primeşte un astfel de împrumut (credit), indiferent de scopul şi destinaţia sa, preţul pieţei pentru asemenea serviciu este constituit din dobânda care ar fi fost agreată de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate în condiţii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv împrumutului.În cazul serviciilor de finanţare între persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizează:
a)dacă împrumutul dat este în interesul desfăşurării activităţii beneficiarului şi a fost utilizată în acest scop; ...
b)dacă a existat o schemă de distribuţie a profitului. ... Încadrarea împrumutului în schema de distribuţie a profitului va fi presupusă dacă la data acordării împrumutului nu se aşteaptă în mod cert o rambursare a împrumutului sau dacă contractul conţine clauze defavorabile pentru plătitor.Atunci când se examinează dobânda, trebuie luate în considerare: suma şi durata împrumutului, natura şi scopul împrumutului, garanţia implicată, valuta implicată, riscurile de schimb şi costurile măsurilor de asigurare a ratei de schimb, precum şi alte circumstanţe de acordare a împrumutului.Raportarea condiţiilor de împrumut are în vedere ratele dobânzii aplicate în împrejurări comparabile şi în aceeaşi zonă valutară de o persoană independentă. De asemenea, trebuie să se ţină seama de măsurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a împărţi riscul de schimb (de exemplu: clauze care menţin valoarea împrumutului în termeni reali, încheierea unui contract de devize pentru plată la termen pe cheltuiala împrumutătorului).39. În cazul dobânzilor aferente furnizorilor de bunuri şi de servicii este necesar să se examineze dacă costul dobânzii reprezintă o practică comercială obişnuită sau dacă părţile care fac tranzacţia cer dobândă acolo unde, în tranzacţii comparabile, bunurile şi serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiză se au în vedere şi la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobânzilor.40. Atunci când se stabileşte preţul de piaţă al drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul tranzacţiilor dintre persoane afiliate, autorităţile fiscale examinează în primul rând dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi încheiat o asemenea tranzacţie în condiţiile stabilite de persoane afiliate.În cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licenţelor, know-how şi altele de aceeaşi natură, costurile folosirii proprietăţii nu sunt deduse separat dacă drepturile sunt transferate în legătură cu furnizarea de bunuri sau de servicii şi dacă sunt incluse în preţul acestora.41. În cazul serviciilor de administrare şi conducere din interiorul grupului se au în vedere următoarele:
a)între persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanţă sau funcţii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societăţiimamă, în numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi cerută o remuneraţie pentru aceste activităţi, în măsura în care baza lor legală este relaţia juridică ce guvernează forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legăturile dintre entităţi. Cheltuielile de această natură pot fi deduse numai dacă astfel de entităţi furnizează în plus servicii persoanelor afiliate sau dacă în preţul bunurilor şi în valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau în considerare şi serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natură de către o filială care foloseşte aceste servicii luând în considerare relaţia juridică dintre ele, numai pentru propriile condiţii, ţinând seama că nu ar fi folosit aceste servicii dacă ar fi fost o persoană independentă; ...
b)serviciile trebuie să fie prestate în fapt. Simpla existenţă a serviciilor în cadrul unui grup nu este suficientă, deoarece, ca regulă generală, persoanele independente plătesc doar serviciile care au fost prestate în fapt. ... Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autorităţile fiscale vor lua în considerare şi Liniile directoare privind preţurile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică."-----------Normele metodologice de aplicare a Titlului I - pentru art. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal - sunt reproduse astfel cum au fost modificate de lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.Pct. 22-41 din Normele metodologice de aplicare a art. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 3 al lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 791 din 2 august 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 3 august 2010. + Codul fiscal: + Titlul II Impozitul pe profit + Capitolul I Dispozitii generaleContribuabiliArt. 13. - Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmatoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
a)persoanele juridice române; ... + Norme metodologice: 1. Fac parte din această categorie companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridica de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundatiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislaţiei române.2. În cazul persoanelor juridice române care deţin participatii în capitalul altor societăţi comerciale şi care intocmesc situaţii financiare consolidate, calculul şi plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecarei persoane juridice din grup. + Codul fiscal:
b)persoanele juridice straine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România; ... + Norme metodologice: 3. Persoanele juridice straine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociaţiile, organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi organizate în conformitate cu legislatia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci când îşi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, asa cum este definit acesta în Codul fiscal, de la inceputul activităţii sediului. + Codul fiscal: ScutiriArt. 15. -

(1)Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili: [...]

d)fundatiile române constituite ca urmare a unui legat; ... + Norme metodologice: 4. Fundatia constituita ca urmare a unui legat, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundatii, cu modificările şi completările ulterioare, este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent şi irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar. + Codul fiscal:
e)cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil; ... ---------------Lit.
e)a alin.

(1)al art. 15 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 106 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 18 octombrie

+ Norme metodologice:
Abrogat.------------Pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin.

(1), lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 1 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.Pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin.

(1), lit.

e)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 1 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007. + Codul fiscal:
f)cultele religioase, pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, venituri obţinute din chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. ...
g)instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare; ... + Norme metodologice: 6. Veniturile obţinute din activităţi economice de către contribuabilii prevăzuţi la art. 15 alin.

(1)lit. f),

g)şi
h)din Codul fiscal şi care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres menţionate la literele respective se supun impozitării cu cota prevăzută la art. 17 din Codul fiscal. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obţinute se scad cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri.---------------Pct. 6 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin.

(1), lit. e), f),

g)şi
h)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2, subpct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.Pct. 6 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin.

(1), lit. f),

g)şi
h)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007. + Codul fiscal:

(2)Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: [...] ... k) veniturile obtinute din reclama şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi functionare, din domeniul culturii, cercetării stiintifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comert şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale. ... + Norme metodologice: 7. Sunt venituri neimpozabile din reclama şi publicitate veniturile obtinute din închirieri de spatii publicitare pe: cladiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare etc. Nu se includ în veniturile descrise anterior veniturile obtinute din prestări de servicii de intermediere în reclama şi publicitate. + Codul fiscal:

(3)Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevăzute la alin.

(2). Organizaţiile prevăzute în prezentul alineat datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevăzute la alin.

(2)sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin.

(1)sau art. 18, după caz. ... + Norme metodologice: 8. Organizaţiile nonprofit care obtin venituri, altele decat cele menţionate la art. 15 alin.

(2)din Codul fiscal, şi depasesc limita prevăzută la alin.

(3)platesc impozit pentru profitul corespunzător acestora. Determinarea profitului impozabil se face în conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. În acest sens se vor avea în vedere urmatoarele: a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin.

(2)din Codul fiscal; ... b) determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin.

(3)din Codul fiscal, prin parcurgerea urmatorilor pasi: ... - calculul echivalentului în lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Naţionala a României pentru anul fiscal respectiv;- calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a);- stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin.

(3)din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform precizarilor anterioare;

c)stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit.
a)şi b); ...
d)determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c); ...
e)calculul profitului impozabil corespunzător veniturilor impozabile de la lit. d), avandu-se în vedere urmatoarele: ... (
i)stabilirea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesară utilizarea de către contribuabil a unor chei corespunzătoare de repartizare a cheltuielilor comune;(îi) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), luandu-se în considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal;(iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenţa între veniturile impozabile de la lit.
d)şi cheltuielile deductibile stabilite la pct. (îi);
f)calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin.

(1)sau la art. 18 din Codul fiscal, după caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e). ... 8^1. Veniturile realizate de organizaţiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.---------------Pct. 8^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin.

(2)şi alin.

(3)din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 1 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.8^2. Prevederile alin.

(2)şi alin.

(3)ale art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile şi persoanelor juridice care sunt constituite şi funcţionează potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu modificările şi completările ulterioare.------------Pct. 8^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin.

(2)şi alin.

(3)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 2 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.

(4)Prevederile alin.

(2)şi

(3)sunt aplicabile şi persoanelor juridice care sunt constituite şi funcţionează potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare. ... -------------Alin.

(4)al art. 15 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 76 din 6 mai 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 11 mai 2010, care completează art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 7 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 13 octombrie 2009, cu pct. 13^1. + Codul fiscal: Anul fiscalArt. 16. -

(1)Anul fiscal este anul calendaristic.

(2)Când un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. ... + Norme metodologice: 9. În cazul infiintarii unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabila începe:

a)de la data înregistrării acestuia la registrul comerţului, dacă are aceasta obligaţie; ...
b)de la data înregistrării în registrul tinut de instantele judecătorești competente, dacă are aceasta obligaţie; ...
c)de la data incheierii sau, după caz, a punerii în aplicare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice. ... 10. Perioada impozabilă se încheie, în cazul divizărilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor juridice prin dizolvare fără lichidare, la una dintre următoarele date:
a)la data înregistrării în registrul comerţului/registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente a noii societăţi sau a ultimei dintre ele, în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi; ...
b)la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea sau de la altă dată stabilită prin acordul părţilor în cazul în care se stipulează că operaţiunea va avea efect la o altă dată, potrivit legii; ...
c)la data înmatriculării persoanei juridice înfiinţate potrivit legislaţiei europene, în cazul în care prin fuziune se constituie asemenea persoane juridice; ...
d)la data stabilită potrivit legii, în alte cazuri decât cele menţionate la lit. a),
b)şi c). ... În cazul dizolvării urmată de lichidarea contribuabilului, perioada impozabilă încetează la data depunerii situaţiilor financiare la registrul unde a fost înregistrată, conform legii, înfiinţarea acestuia.------------Pct. 10 din Normele metodologice de aplicare a art. 16 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 1 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.620 din 29 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 31 decembrie 2009. + Codul fiscal: Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri şi pariuri sportiveArt. 18*). - Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi la care impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.-----------Art. 18 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.*) A se vedea art. 18, aşa cum figurează mai jos, modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 34 din 11 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 14 aprilie 2009. + Norme metodologice: 11. Intra sub incidenţa prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispoziţiilor legale în vigoare; acestia trebuie să organizeze şi sa conduca evidenţa contabilă pentru a se cunoaste veniturile şi cheltuielile corespunzătoare acestor activităţi. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activităţi. În cazul în care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activităţi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau în calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activităţilor respective, înregistrate în conformitate cu reglementarile contabile. + Codul fiscal: Impozit minimArt. 18. -

(1)Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

(2)Abrogat. ... -------------Alin.

(2)al art. 18 a fost abrogat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 29 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 30 septembrie 2010.

(3)Abrogat ... -------------Alin.

(3)al art. 18 a fost abrogat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 29 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 30 septembrie 2010.

(4)Abrogat. ... -------------Alin.

(4)al art. 18 a fost abrogat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 29 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 30 septembrie 2010.

(5)Abrogat. ... ------------Alin.

(5)al art. 18 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 22 din 24 martie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 201 din 30 martie 2010.Alin.

(5)al art. 18 a fost abrogat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 29 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 30 septembrie 2010.

(6)Abrogat. ... -------------Alin.

(6)al art. 18 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 22 din 24 martie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 201 din 30 martie 2010.Alin.

(6)al art. 18 a fost abrogat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 29 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 30 septembrie 2010.

(7)Abrogat. ... -------------Alin.

(7)al art. 18 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 76 din 6 mai 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 11 mai 2010, care completează art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 7 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 13 octombrie 2009, cu pct. 13^2.-------------Alin.

(7)al art. 18 a fost abrogat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 29 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 30 septembrie 2010.------------NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:*) RECTIFICAREA nr. 34 din 11 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 254 din 16 aprilie 2009 a modificat art. 40 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 34 din 11 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 14 aprilie 2009 dispunând:"În Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparţine Redacţiei "Monitorul Oficial, Partea I"):- la art. 40, în loc de: "Art. 40. - Prevederile art. 32 pct. 12 şi art. 33 intră în vigoare în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă." se va citi: "Art. 40. - Prevederile art. 32-34 intră în vigoare la data de 1 mai 2009."**) Conform art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 22 din 24 martie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 201 din 30 martie 2010, prin excepţie de la dispoziţiile art. 4 alin.

(2)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică pentru determinarea impozitului pe profit începând cu anul 2010. + Norme metodologice: 11^1. Contribuabilii menţionaţi la art. 18 alin.

(2)din Codul fiscal, la determinarea impozitului datorat, vor avea în vedere următoarele:

a)calculul impozitului pe profit aferent trimestrului/anului, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal; ...
b)încadrarea în tranşa de venituri totale anuale prevăzută la art. 18 alin.

(3)din Codul fiscal în funcţie de veniturile totale anuale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevăzute la art. 18 alin.

(4)din Codul fiscal; ...

c)stabilirea impozitului minim anual/trimestrial datorat corespunzător tranşei de venituri totale anuale, determinată potrivit lit. b); ...
d)compararea impozitului pe profit trimestrial/anual cu impozitul minim trimestrial/anual şi plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari. ... 11^2. În aplicarea prevederilor art. 18 alin.

(2)coroborat cu art. 34 alin.

(15)lit.

a)din Codul fiscal, pentru trimestrul II al anului 2009, la calculul impozitului datorat se vor avea în vedere următoarele:
a)calculul impozitului pe profit aferent trimestrului II, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal; ...
b)încadrarea în tranşa de venituri totale anuale prevăzută la art. 18 alin.

(3)din Codul fiscal în funcţie de veniturile totale anuale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevăzute la art. 18 alin.

(4)din Codul fiscal; ...

c)stabilirea impozitului minim corespunzător tranşei de venituri totale anuale, determinată potrivit lit. b), pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009; ...
d)compararea impozitului pe profit aferent trimestrului II cu impozitul minim calculat potrivit lit.
c)şi plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari. ... Exemplul IO societate comercială a determinat la sfârşitul trimestrului al II-lea impozit pe profit în sumă de 250 lei. Pentru încadrarea în prevederile art. 18 alin.

(2)contribuabilul ia în calcul veniturile totale înregistrate la 31 decembrie 2008, determinând un impozit minim în valoare de 2.200 lei, corespunzător tranşei de venituri totale anuale în sumă de 40.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.Având în vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este în sumă de 250 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeaşi perioadă este de 367 lei, contribuabilul are obligaţia de plată a impozitului minim în sumă de 367 lei.Exemplul IIO societate comercială a determinat la sfârşitul trimestrului al II-lea impozit pe profit în sumă de 500 lei. Pentru încadrarea în prevederile art. 18 alin.

(2)contribuabilul ia în calcul veniturile totale înregistrate la 31 decembrie 2008, determinând un impozit minim în valoare de 2.200 lei corespunzător tranşei de venituri totale anuale în sumă de 50.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.Având în vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este în sumă de 500 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeaşi perioadă este de 367 lei, contribuabilul are obligaţia de plată a impozitului pe profit în sumă de 500 lei.11^3. Pentru definitivarea impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea al anului 2009, din impozitul pe profit calculat cumulat de la începutul anului se scade impozitul pe profit aferent perioadei precedente, inclusiv impozitul minim datorat, după caz, până la nivelul impozitului minim datorat în cursul anului fiscal.Exemplul IIIO societate comercială înregistrează pierdere fiscală la sfârşitul trimestrului I şi al II-lea. Pentru încadrarea în prevederile art. 18 alin.

(2)contribuabilul ia în calcul veniturile totale înregistrate la 31 decembrie 2008, determinând un impozit minim în valoare de 6.500 lei, corespunzător tranşei de venituri totale anuale în sumă de 300.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (6.500/12) x 2 = 1.083 lei. Prin urmare, pentru trimestrul al II-lea societatea datorează impozitul minim în sumă de 1.083 lei.Impozitul pe profit cumulat de la începutul anului este în sumă de 6.000 lei. Pentru determinarea impozitului datorat pentru trimestrul al III-lea se efectuează următorul calcul: 6.000 - 1.083 = 4.917 lei.Se compară impozitul pe profit aferent trimestrului al III-lea, în sumă de 4.917 lei, cu impozitul minim aferent acestei perioade: (6.500/12) x 3 = 1.625 lei şi se datorează impozitul pe profit.La închiderea exerciţiului financiar 2009, contribuabilul înregistrează pierdere fiscală. Prin urmare, pentru trimestrul al IV-lea datorează impozit minim în sumă de 1.625 lei. În acest caz, impozitul pe profit de recuperat reprezintă impozitul datorat în cursul anului respectiv mai puţin impozitul minim.11^4. Impozitul pe profit aferent trimestrului/anului se calculează potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal, inclusiv cele referitoare la recuperarea pierderii fiscale prevăzute la art. 26 din titlul II «Impozitul pe profit».Exemplul IVO societate comercială înregistrează la sfârşitul anului 2008 pierdere fiscală în sumă de 700 lei. În cursul anului 2009 societatea înregistrează în trimestrul I pierdere fiscală, iar în trimestrul al II-lea înregistrează un profit impozabil în sumă de 13.200 lei.Impozit pe profit aferent trimestrului al II-lea = (13.200-700) x 16% = 2.000 leiPentru încadrarea în prevederile art. 18 alin.

(2)contribuabilul ia în calcul veniturile totale înregistrate la 31 decembrie 2008, determinând un impozit minim în valoare de 2.200 lei, corespunzător tranşei de venituri totale anuale în sumă de 35.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.Având în vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este în sumă de 2.000 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeaşi perioadă este de 367 lei, contribuabilul are obligaţia de plată a impozitului pe profit în sumă de 2.000 lei.11^5. Prevederile art. 18 alin.

(2)din Codul fiscal nu se aplică contribuabililor aflaţi în inactivitate temporară sau care au declarat pe propria răspundere că nu desfăşoară activităţi la sediul social/sediile secundare, situaţii înscrise, potrivit prevederilor legale, în registrul comerţului sau în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, după caz. În cazul în care contribuabilii solicită înscrierea, în cursul anului, a situaţiilor menţionate, prevederile art. 18 alin.

(2)din Codul fiscal se aplică pentru perioada cuprinsă între începutul anului şi data când contribuabilul înregistrează la oficiul registrului comerţului/registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente cererea de înscriere de menţiuni. Dacă perioada de inactivitate temporară/nedesfăşurare a activităţii încetează în cursul anului, contribuabilii aplică prevederile art. 18 alin.

(2)din Codul fiscal pentru perioada rămasă din anul respectiv.--------------Pct. 11^5 din Normele metodologice de aplicare a art. 18 alin.

(2)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 1 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 791 din 2 august 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 3 august 2010.11^6. Contribuabilii înfiinţaţi în cursul anului nu intră sub incidenţa prevederilor art. 18 alin.

(2)pentru anul în care se înregistrează la oficiul registrului comerţului, însă aceştia sunt obligaţi la determinarea impozitului pe profit potrivit prevederilor titlului II "Impozitul pe profit" din Codul fiscal. Nu intră sub incidenţa impozitului minim societăţile care la data de 1 mai 2009 se aflau în inactivitate temporară şi aceasta încetează în cursul anului 2009, pentru perioada aferentă de la încetarea inactivităţii până la 31 decembrie 2009.11^7. Contribuabilii care se înfiinţează în cursul anului ca urmare a operaţiunilor de reorganizare (fuziune, divizare etc.) aplică prevederile art. 18 alin.

(2)de la data înregistrării la oficiul registrului comerţului. În cazul în care contribuabilii se înfiinţează prin fuziunea a două sau mai multe societăţi, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale sunt veniturile însumate ale societăţilor participante, înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent. În cazul în care contribuabilii se înfiinţează prin divizarea unei societăţi, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale se determină proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate de către persoana juridică cedentă, conform proiectului întocmit potrivit legii, care stabileşte şi criteriul de repartiţie a activelor şi pasivelor transferate. În cazul fuziunilor prin absorbţie sau în cazul divizărilor prin care activele şi pasivele se transferă către una sau mai multe societăţi existente, pentru determinarea impozitului minim datorat de către societăţile beneficiare, la veniturile totale anuale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, se iau în calcul şi veniturile totale anuale ale societăţilor cedente, proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate.-----------Pct. 11^1-11^7 din Normele metodologice de aplicare a art. 18 din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de pct. 1 al literei A de la articolul unic din HOTĂRÂREA nr. 488 din 28 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 286 din 30 aprilie 2009. + Codul fiscal: Impozit minimArt. 18. [...]

(5)Contribuabilii prevăzuţi la art. 34 alin.

(1)lit. b) efectuează pentru trimestrele I-III comparaţia impozitului pe profit trimestrial cu impozitul minim prevăzut la alin.

(3), recalculat în mod corespunzător pentru trimestrul respectiv, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 şi înmulţirea cu numărul de luni aferente trimestrului respectiv. În situaţia în care perioada impozabilă începe sau se încheie în cursul unui trimestru, impozitul minim prevăzut la alin.

(3)se recalculează corespunzător numărului de zile aferente trimestrului respectiv. Pentru definitivarea impozitului pe profit datorat se efectuează comparaţia impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual prevăzut la alin.

(3). ... -----------Alin.

(5)al art. 18 a fost abrogat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 29 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 30 septembrie

+ Norme metodologice: 11^
Exemplu de calculUn contribuabil înregistrează la data de 31 decembrie 2009 venituri totale anuale în sumă de 250.000 lei, cărora le corespunde, în conformitate cu prevederile art. 18 alin.

(3)din Codul fiscal, un impozit minim anual de 6.500 lei, respectiv 1.625 lei trimestrial.În trimestrul I 2010, contribuabilul determină un impozit pe profit de 1.800 lei. În urma efectuării comparaţiei impozitului pe profit aferent trimestrului I cu impozitul minim trimestrial rezultă impozit pe profit datorat de 1.800 lei.În trimestrul II 2010, impozitul pe profit cumulat de la începutul anului este 3.300 lei. Impozitul pe profit pentru trimestrul II este 1.500 lei (3.300 - 1.800) determinat ca diferenţă între impozitul pe profit cumulat de la începutul anului şi impozitul pe profit datorat în trimestrul I. În urma efectuării comparaţiei impozitului pe profit aferent trimestrului II cu impozitul minim trimestrial rezultă impozit minim datorat în sumă de 1.625 lei.În trimestrul III 2010, impozitul pe profit cumulat de la începutul anului este 6.925 lei. Impozitul pe profit pentru trimestrul III este 3.500 lei (6.925 - 1.800 - 1.625) determinat ca diferenţă între impozitul pe profit cumulat de la începutul anului şi impozitul datorat în trimestrele I şi II. În urma efectuării comparaţiei impozitului pe profit aferent trimestrului III cu impozitul minim trimestrial rezultă impozit pe profit datorat de 3.500 lei.La sfârşitul anului 2010, contribuabilul înregistrează impozit pe profit anual în sumă de 5.000 lei.În cazul în care contribuabilul efectuează definitivarea exerciţiului financiar 2010 până la data de 25 februarie 2011, în urma efectuării comparaţiei impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual de 6.500 lei rezultă impozit pe profit datorat pentru anul 2010 la nivelul impozitului minim în sumă de 6.500 lei. Astfel, având în vedere faptul că impozitul pe profit declarat în cursul anului a fost de 6.925 lei, la finele anului contribuabilul înregistrează un impozit pe profit de recuperat final în sumă de 425 lei (6.925 - 6.500) lei.În cazul în care contribuabilul efectuează definitivarea exerciţiului financiar 2010 până la data de 25 aprilie 2011, declară şi plăteşte pentru trimestrul IV al anului 2010 impozit pe profit în sumă egală cu impozitul pe profit calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal, adică suma de 3.500 lei. În urma efectuării comparaţiei impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual de 6.500 lei rezultă impozit pe profit datorat pentru anul 2010 la nivelul impozitului minim în sumă de 6.500 lei. În acest caz, având în vedere faptul că impozitul pe profit declarat în cursul anului a fost de 10.425 lei, la finele anului contribuabilul înregistrează un impozit pe profit de recuperat final în sumă de 3.925 lei (10.425 - 6.500) lei.--------------Pct. 11^8 din Normele metodologice de aplicare a art. 18 alin.

(5)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 2 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 791 din 2 august 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 3 august 2010. + Codul fiscal: + Capitolul II Calculul profitului impozabilReguli generaleArt. 19. -

(1)Profitul impozabil se calculeaza ca diferenţa între veniturile realizate din orice sursa şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. + Norme metodologice: 12. Veniturile şi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglementarilor contabile date în baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.Exemple de elemente similare veniturilor:- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin.

(5)şi alin. (5^1) din Codul fiscal;- câştigurile legate de vânzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobândite/răscumpărate.------------Liniuţa a doua a paragrafului II de la pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 a fost modificată de pct. 3 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.Liniuţa a doua a paragrafului II de la pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 a fost modificată de pct. 2 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.620 din 29 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 31 decembrie 2009.Liniuţa a treia a paragrafului II de la pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 a fost introdusă de pct. 3 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.620 din 29 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 31 decembrie 2009.Exemple de elemente similare cheltuielilor:- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. În acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar, baracamentelor şi amenajarilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratarii situaţiilor financiare anuale.- diferenţele nefavorabile dintre preţul de vânzare al titlurilor de participare proprii şi valoarea lor de dobândire/răscumpărare, înregistrate la data vânzării titlurilor respective.Veniturile şi cheltuielile generate de evaluarea ulterioară şi executarea instrumentelor financiare derivate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile, sunt luate în calcul la stabilirea profitului impozabil.------------Ultimul alineat al pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 3 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.Ultimul paragraf al pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 3 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.Liniuţa a doua a paragrafului III de la pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 a fost introdusă de pct. 4 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.620 din 29 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 31 decembrie 2009.13. Veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corectează prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi aparţin şi depunerea unei declaraţii rectificative în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.------------Pct. 13 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 5 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.620 din 29 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 31 decembrie 2009.14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislatia în vigoare se aplică trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, după caz, astfel încât la finele anului acestea să se incadreze în prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plati impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislatia în vigoare se aplică anual.------------Pct. 14 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 4 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.14^

Veniturile şi cheltuielile rezultate din evaluarea titlurilor de participare, efectuată potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil. În valoarea fiscală a titlurilor de participare se includ şi evaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile aplicabile. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenţă a stocurilor.14^
Veniturile şi cheltuielile reprezentând dobânzile/ penalităţile/daunele-interese contractuale anulate prin acte adiţionale la contractele economice încheiate sunt venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile, în condiţiile în care dobânzile/penalităţile/daunele-interese stabilite în cadrul contractelor economice iniţiale au reprezentat cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile, pe măsura înregistrării lor. În acest caz, se ajustează profitul impozabil al perioadei fiscale în care au fost înregistrate iniţial veniturile şi cheltuielile respective.----------Pct. 14^1 şi 14^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.

(1)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 1 al literei B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 50 din 25 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012.15. Pentru determinarea profitului imp

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.