DECIZIE 798 17/11/2015 - Portal Legislativ
DECIZIE 798 17/11/2015 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului CURTEA,CURTEA,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea Reveniti in topul paginii Forma printabilă DECIZIE nr. 798 din 17 noiembrie 2015referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin.
- La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
- Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.387-1.393D/2015, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, invocată de Sindicatul Liber din Învăţământ Satu Mare, în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat, în dosarele nr. 3.137/83/2014, 18/83/2015, 235/83/2015, 2.990/83/2014, 8/83/2015, 212/83/2015 şi 238/83/2015 ale Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă.
- La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
- Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.386-1.393D/2015, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
- Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
- Curtea, în temeiul art. 53 alin.
- Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 169 din 19 martie
- CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
- Prin încheierile din 7 septembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 3.122/83/2014, 3.137/83/2014, 18/83/2015 şi 235/83/2015, şi încheierile din 15 septembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 2.990/83/2014, 8/83/2015, 212/83/2015 şi 238/83/2015, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin.
- Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, câtă vreme exercitarea dreptului de acces la justiţie poate fi supusă unor condiţionări legale, cum sunt termenele stabilite pentru introducerea cererilor, menite să asigure restabilirea în termen rezonabil a drepturilor încălcate, precum şi stabilirea raporturilor juridice.
- În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.
- Avocatul Poporului, invocând cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 169 din 19 martie 2015, arată că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
- Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
- Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.
- a)în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă; ...
- b)în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care sa comunicat decizia de sancţionare disciplinară; ...
- c)în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum şi în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor faţă de angajator; ...
- d)pe toată durata existenţei contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulităţii unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia; ...
- e)în termen de 6 luni de la data naşterii dreptului la acţiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia. ...
- În acest sens, prin Decizia nr. 169 din 19 martie 2015, paragraful 15, a reţinut că, potrivit jurisprudenţei sale, dreptul la salariu se bucură, în egală măsură, de protecţia acordată dreptului la muncă, fiind o componentă a acestuia, dar şi de protecţia acordată dreptului de proprietate, întrucât reprezintă un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acelaşi context, Curtea a amintit Decizia nr. 859 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 29 iulie 2009, prin care a reţinut că, deşi "drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanţă, în privinţa apărării lor, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului acestea sunt asimilate cu bunuri, statuându-se că noţiunile de «bun» şi «proprietate» au un sens care «nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde şi alte drepturi şi interese patrimoniale» Cauza Beyeler împotriva Italiei, 2000)."
- Prin Decizia nr. 210 din 31 martie 2015, paragraful 14, Curtea a reţinut că reglementarea supusă controlului de constituţionalitate, prin care se instituie un termen de prescripţie de 3 ani în materia conflictelor de muncă având ca obiect plata drepturilor salariale neacordate, are ca justificare asigurarea securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice şi necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a conflictului de muncă izvorât din neplata acestor drepturi, în interesul legitim al fiecăreia dintre părţile litigante. Prin prescripţie se stinge doar dreptul la acţiune în sens material, deci posibilitatea titularului dreptului de creanţă de a obţine, pe calea silită, îndeplinirea obligaţiei subiectului pasiv. Aşadar, prescripţia nu stinge dreptul subiectiv în substanţa lui, drept care continuă să subziste, şi nici obligaţia corelativă, care va putea fi executată de bunăvoie. De asemenea, în această materie sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil referitoare la suspendarea sau întreruperea curgerii termenului de prescripţie. În consecinţă, critica de neconstituţionalitate raportată la art. 44 alin.
- Tot în Decizia nr. 210 din 31 martie 2015, paragraful 15, Curtea a arătat că dispoziţiile de lege criticate nu reglementează măsura exproprierii, ci instituie un termen de prescripţie de 3 ani pentru acţiunile privind soluţionarea unui conflict de muncă având ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate, ceea ce constituie o sancţiune a pasivităţii în apărarea dreptului subiectiv.
- Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
- Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.