Decizie 4 20/03/2017
Cuprins (14)
- Articolul 378
- Articolul 35
- Articolul 38
- Articolul 305
- Articolul 41
- Articolul 33
- Articolul 513
- Articolul 514
- Articolul 515 Inadmisibilitatea renunţării la întreţinereNimeni nu poate renunţa pen
- Articolul 516
- Articolul 523
- Articolul 524
- Articolul 525
- Articolul 530
DECIZIE 4 20/03/2017 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa.
Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) Cod penalÎNALTA CURTE,1. Problema de drept care a generat practica neunitară ... 2. Examenul jurisprudenţial ... 3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti3.1. Într-o opinie majoritară^1 s-a apreciat că, în situaţia neplăţii, cu rea-credinţă, timp de trei luni, a pensiei de întreţinere datorată mai multor persoane şi stabilită printr-o singură hotărâre judecătorească, sunt întrunite elementele de tipicitate ale unei infracţiuni unice, continue, de abandon de familie, prevăzută de art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, avându-se în vedere, în principal, valoarea socială lezată prin săvârşirea acesteia, respectiv relaţiile de convieţuire socială din cadrul familiei, dar şi poziţia subiectivă unitară a făptuitorului, care prevede şi urmăreşte/acceptă încălcarea obligaţiei de întreţinere stabilită în sarcina sa pe cale judecătorească, indiferent de numărul creditorilor îndreptăţiţi la pensia de întreţinere, fără să existe un act de voinţă separat în cazul fiecăruia dintre aceştia. ... 3.2.
Alte instanţe^3 au considerat că, în situaţia în care debitorul nu plăteşte, cu rea-credinţă, timp de trei luni, pensia de întreţinere la care a fost obligat printr-o singură hotărâre judecătorească în favoarea mai multor persoane, în sarcina acestuia trebuie reţinută o pluralitate de infracţiuni de abandon de familie, sub forma concursului real sau formal, punctele de vedere sub acest din urmă aspect nefiind unitare la nivelul jurisdicţiilor inferioare. ... 3.3. Jurisprudenţa relevantă a instanţei supreme3.3.1. Decizia penală nr. 1.369 din 1 iunie 1982, pronunţată de Tribunalul Suprem - Secţia penală în Dosarul nr. 983/1982, prin care a fost admis recursul extraordinar declarat de procurorul general împotriva Sentinţei penale nr. 1.597 din 13 octombrie 1981 a Judecătoriei Târgu Mureş şi a Deciziei penale nr. 25 din 14 ianuarie 1982 a Tribunalului Judeţean Mureş, a dispus casarea acestora sub aspectul aplicării prevederilor art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) din Codul penal anterior, care au fost înlăturate, şi a constatat că inculpatul C.I. a săvârşit o singură infracţiune prevăzută de art. 305 lit. c) din Codul penal din 1969. ... 3.3.2.
Decizia penală nr. 26 din 6 ianuarie 1977 a Tribunalului Suprem - Secţia penală, în cuprinsul căreia instanţa, analizând incidenţa, în speţă, a Decretului de graţiere nr. 222/1976, a arătat că infracţiunea de abandon de familie, constând în neplata, cu rea-credinţă, timp de două luni, a pensiei de întreţinere [art. 305 alin. 1 lit. c) din Codul penal anterior] este o infracţiune continuă omisivă, care se consumă cu începere de la împlinirea termenului de două luni şi durează tot timpul cât persoana îndreptăţită la pensie de întreţinere este lipsită, cu rea-credinţă, de acest drept. Dacă făptuitorul nu a pus capăt el însuşi acestei situaţii, prin îndeplinirea obligaţiei, activitatea infracţională ia sfârşit odată cu pronunţarea hotărârii de condamnare. ... 3.3.3.
Decizia penală nr. 337 din 10 februarie 1982 a Tribunalului Suprem - Secţia penală, prin care a fost admis recursul extraordinar declarat de procurorul general şi s-a constatat că, în cazul infracţiunii de abandon de familie, care este o infracţiune continuă omisivă, dispoziţiile privind graţierea pedepsei nu sunt aplicabile dacă săvârşirea faptei nu a încetat înainte de adoptarea decretului de graţiere, inculpatul continuând, în speţă, să nu plătească pensia de întreţinere şi după această dată, până la pronunţarea hotărârii primei instanţe. ... 3.3.4. Decizia penală nr. 2.022 din 15 aprilie 2004, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, prin care s-a admis recursul în anulare promovat de procurorul general împotriva Sentinţei penale nr. 401 din 11 decembrie 2002 a Judecătoriei Blaj şi a Deciziei penale nr. 180 din 24 aprilie 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia, prin care inculpata A.L. a fost condamnată la o pedeapsă cu închisoarea pentru comiterea infracţiunii de abandon de familie, prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c) din Codul penal anterior, şi s-a constatat graţierea acesteia, instanţa supremă reţinând că, în mod greşit, s-a considerat de către jurisdicţiile inferioare că sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 543/2002 privind graţierea unor persoane şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. ... 3.3.5.
Decizia nr. 20 din 11 octombrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 17 noiembrie 2016, prin care s-a stabilit că, „în cazul în care infracţiunea de proxenetism, în varianta înlesnirii practicării prostituţiei, se săvârşeşte asupra a două sau mai multe persoane vătămate majore şi minore, în «aceeaşi împrejurare», se va reţine o singură infracţiune de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal, în formă simplă“. ... ... ... 4. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este în sensul orientării majoritare a jurisprudenţei. ... 5.
Raportul asupra recursului în interesul legii ... 6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:6.1. Admisibilitatea sesizării ... 6.2. Cadrul legal ... 6.3. Chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIEVICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIEILIE IULIAN DRAGOMIRMagistrat-asistent,Silvia Sanda Iancu Reveniti in topul paginii Forma printabilă DECIZIA nr. 4 din 20 martie 2017referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) Cod penalEMITENT ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 360 din 16 mai 2017 Dosar nr. 25/2006Ilie Iulian Dragomir
Astfel, trebuie avut în vedere caracterul obligaţiei de întreţinere a cărei încălcare, în modalitatea prevăzută de art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, constituie latura obiectivă (tipicitatea obiectivă) a infracţiunii, în raport cu care se configurează vinovăţia autorului (rezoluţia infracţională).Din această perspectivă, reprezentantul procurorului general a relevat că infracţiunea prevăzută de art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal are ca situaţie premisă existenţa unei obligaţii de întreţinere stabilită printr-o hotărâre judecătorească, pensia de întreţinere fiind modalitatea de executare a respectivei obligaţii în ipoteza în care aceasta nu se execută în natură.Obligaţia de întreţinere este o obligaţie unică, dar complexă, cu pluralitate de subiecţi pasivi (în cazul de faţă creditorii pensiei de întreţinere), dar cu un singur debitor (persoana obligată la pensie de întreţinere).Conform art. 523 din Codul civil, obligaţia de întreţinere este divizibilă în cazul pluralităţii de creditori (subiecţi pasivi ai infracţiunii), astfel că fiecare dintre aceştia nu poate solicita şi urmări decât partea sa de creanţă de la debitorul comun.
Autorul infracţiunii de abandon de familie încalcă obligaţia de întreţinere, iar nu modalitatea de executare a acesteia, divizibilitatea vizând urmărirea şi executarea creanţei, fără a afecta caracterul unic al obligaţiei de întreţinere.Încălcarea unei obligaţii unice de întreţinere configurează o rezoluţie infracţională unică, ce caracterizează latura subiectivă a infracţiunii, autorul luând o singură hotărâre, aceea de a nu executa obligaţia de întreţinere, indiferent dacă aceasta vizează una sau mai multe persoane.Chiar dacă, în cazul unei obligaţii unice complexe şi divizibile, coexistă două sau mai multe raporturi obligaţionale independente, ceea ce le uneşte este izvorul lor comun, respectiv hotărârea judecătorească prin care se stabileşte pensia de întreţinere în favoarea mai multor persoane, iar rezoluţia infracţională este unică, întrucât se configurează prin raportare la acest izvor unic al obligaţiei de întreţinere.A mai susţinut că un criteriu ce trebuie, de asemenea, avut în vedere pentru determinarea existenţei unei unităţi sau pluralităţi de infracţiuni în cazul analizat este şi obiectul juridic principal al infracţiunii de abandon de familie, reprezentat de relaţiile ce privesc convieţuirea socială, iar nu persoana.
Din această perspectivă, persoanele îndreptăţite la pensie de întreţinere sunt subiecţi pasivi secundari, subiect pasiv principal fiind societatea/statul.În acest context a arătat că pluralitatea subiecţilor pasivi secundari nu atrage existenţa unei pluralităţi de infracţiuni, sub forma concursului, ci a unei infracţiuni unice, continue, de abandon de familie.Ca atare, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat, în temeiul art. 474 din Codul de procedură penală, admiterea recursului în interesul legii şi pronunţarea unei decizii prin care să se dea o interpretare unitară problemei de drept ce formează obiectul învestirii instanţei, apreciind că soluţia corectă corespunde orientării majoritare conturată în jurisprudenţa naţională.Preşedintele completului, domnul judecător Ilie Iulian Dragomir, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constatând că nu mai sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra recursului în interesul legii.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:1. Problema de drept care a generat practica neunitarăPrin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sa arătat că, în practica judiciară naţională, nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, în ipoteza săvârşirii infracţiunii de abandon de familie prin neplata, cu rea-credinţă, timp de trei luni, a pensiei de întreţinere datorată mai multor persoane şi stabilită printr-o singură hotărâre judecătorească. ... 2. Examenul jurisprudenţialProcurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a învederat că, în urma verificării jurisprudenţei la nivel naţional referitoare la modul de soluţionare a cauzelor penale având ca obiect infracţiunea de abandon de familie în ipoteza particulară a neplăţii, cu rea-credinţă, timp de trei luni, a pensiei de întreţinere, instituită printr-o singură hotărâre judecătorească în favoarea mai multor persoane, s-au evidenţiat două orientări, conturându-se, astfel, caracterul neunitar al practicii judiciare sub acest aspect. ... 3.
Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti3.1. Într-o opinie majoritară^1 s-a apreciat că, în situaţia neplăţii, cu rea-credinţă, timp de trei luni, a pensiei de întreţinere datorată mai multor persoane şi stabilită printr-o singură hotărâre judecătorească, sunt întrunite elementele de tipicitate ale unei infracţiuni unice, continue, de abandon de familie, prevăzută de art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, avându-se în vedere, în principal, valoarea socială lezată prin săvârşirea acesteia, respectiv relaţiile de convieţuire socială din cadrul familiei, dar şi poziţia subiectivă unitară a făptuitorului, care prevede şi urmăreşte/acceptă încălcarea obligaţiei de întreţinere stabilită în sarcina sa pe cale judecătorească, indiferent de numărul creditorilor îndreptăţiţi la pensia de întreţinere, fără să existe un act de voinţă separat în cazul fiecăruia dintre aceştia.
Notă ... ^1 Anexele 1-107 la cererea de recurs în interesul legii formulată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.În argumentarea aceleiaşi concluzii referitoare la existenţa, în situaţia analizată, a unei unităţi naturale de infracţiune s-a mai menţionat, cu trimitere la doctrina penală^2 şi practica instanţelor judecătoreşti în materie, că numai în cazul infracţiunilor contra persoanei, cu excepţia celor contra vieţii, pluralitatea de persoane vătămate atrage pluralitatea de infracţiuni, or, în situaţia infracţiunii de abandon de familie, la fel ca în ipoteza infracţiunilor contra patrimoniului (cu excepţia tâlhăriei şi pirateriei), valoarea socială ocrotită fiind unică - familia, existenţa mai multor subiecţi pasivi îndreptăţiţi la întreţinere, lipsiţi de ajutorul material al făptuitorului, printr-o singură activitate infracţională, nu determină o pluralitate de infracţiuni, ci o infracţiune unică.
Notă ... ^2 George Antoniu, Constantin Bulai şi colaboratorii, Practică judiciară penală, vol. II, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1990, pag. 213-214.În plus, s-a mai arătat că existenţa unor obligaţii de plată distincte ale debitorului în raport cu fiecare creditor, decurgând din caracterul personal al dreptului la pensia de întreţinere şi absenţa caracterului „in solidum“ al obligaţiei corelative, nu determină, sub aspect penal, calificarea atitudinii de pasivitate a făptuitorului ca reprezentând o pluralitate de infracţiuni de abandon de familie, aflate în concurs. ... 3.2. Alte instanţe^3 au considerat că, în situaţia în care debitorul nu plăteşte, cu rea-credinţă, timp de trei luni, pensia de întreţinere la care a fost obligat printr-o singură hotărâre judecătorească în favoarea mai multor persoane, în sarcina acestuia trebuie reţinută o pluralitate de infracţiuni de abandon de familie, sub forma concursului real sau formal, punctele de vedere sub acest din urmă aspect nefiind unitare la nivelul jurisdicţiilor inferioare.
Notă ... ^3 Anexele 108-148 la cererea de recurs în interesul legii.În susţinerea acestei opinii a fost invocată, în principal, pluralitatea de subiecţi pasivi lezaţi prin neplata de către făptuitor a pensiei de întreţinere, dar au fost aduse şi alte argumente, care ţin de modul de redactare a textului art. 378 alin. (1) din Codul penal, ce foloseşte sintagma „cel îndreptăţit la întreţinere“, precum şi de caracterul personal al obligaţiei de întreţinere, aspect ce atrage existenţa unei îndatoriri de plată distincte faţă de fiecare creditor în parte. ... 3.3. Jurisprudenţa relevantă a instanţei supreme3.3.1. Decizia penală nr. 1.369 din 1 iunie 1982, pronunţată de Tribunalul Suprem - Secţia penală în Dosarul nr. 983/1982, prin care a fost admis recursul extraordinar declarat de procurorul general împotriva Sentinţei penale nr. 1.597 din 13 octombrie 1981 a Judecătoriei Târgu Mureş şi a Deciziei penale nr. 25 din 14 ianuarie 1982 a Tribunalului Judeţean Mureş, a dispus casarea acestora sub aspectul aplicării prevederilor art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) din Codul penal anterior, care au fost înlăturate, şi a constatat că inculpatul C.I. a săvârşit o singură infracţiune prevăzută de art. 305 lit. c) din Codul penal din 1969.Pentru a decide astfel, Tribunal Suprem a constatat că, prin hotărârile anterior menţionate, pronunţate de instanţele de fond, inculpatul C.I. a fost condamnat pentru săvârşirea a două infracţiuni de abandon de familie, prevăzute de art. 305 lit. c) din Codul penal anterior, reţinându-se, în fapt, că acesta nu a plătit, cu rea-credinţă, pensia de întreţinere de câte 450 lei lunar, la care fusese obligat prin aceeaşi sentinţă civilă în favoarea celor doi minori ai săi rezultaţi din raporturi de concubinaj.Examinând recursul extraordinar cu soluţionarea căruia a fost învestită, instanţa supremă a considerat că, în mod greşit, în sarcina inculpatului, a fost reţinută de jurisdicţiile inferioare o pluralitate de infracţiuni de abandon de familie sub forma concursului, fapta acestuia constituind o infracţiune unică, prevăzută de art. 305 lit. c) din Codul penal din 1969, chiar dacă, prin aceeaşi hotărâre judecătorească, s-a fixat pensia de întreţinere faţă de mai multe persoane.Astfel, pornind de la conţinutul normei de incriminare şi de la obiectul juridic special al infracţiunii de abandon de familie (reprezentat de relaţiile de familie care impun respectarea obligaţiilor legale de întreţinere stabilite pe cale judecătorească), Tribunalul Suprem a subliniat că, în cazul respectivei infracţiuni, poziţia subiectivă a făptuitorului trebuie examinată în raport cu neexecutarea obligaţiei de întreţinere determinată prin hotărârea judecătorească, motiv pentru care aceasta are un caracter unitar, indiferent dacă obligaţia priveşte una sau mai multe persoane.
Ca atare, s-a arătat că „neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere, în condiţiile în care se realizează conţinutul infracţiunii de abandon de familie, presupune o singură rezoluţie infracţională (hotărârea de a nu executa obligaţia sau obligaţiile stabilite prin sentinţa civilă respectivă) şi nu o pluralitate de rezoluţii în funcţie de numărul persoanelor aflate în nevoie“.În consecinţă, instanţa supremă a apreciat că, în speţa dedusă judecăţii, „poziţia subiectivă a inculpatului care, cu rea-credinţă, nu a plătit pensia de întreţinere, de câte 450 lei lunar, stabilită prin Sentinţa civilă nr. 4.988/1978, pentru cei doi copii minori ai săi, are un caracter unitar, chiar dacă această obligaţie priveşte doi copii şi presupune, deci, o singură rezoluţie infracţională - hotărârea de a nu executa obligaţia stabilită prin sentinţa civilă menţionată - şi nu o pluralitate de rezoluţii, în funcţie de beneficiarii pensiei de întreţinere“. ... 3.3.2.
Decizia penală nr. 26 din 6 ianuarie 1977 a Tribunalului Suprem - Secţia penală, în cuprinsul căreia instanţa, analizând incidenţa, în speţă, a Decretului de graţiere nr. 222/1976, a arătat că infracţiunea de abandon de familie, constând în neplata, cu rea-credinţă, timp de două luni, a pensiei de întreţinere [art. 305 alin. 1 lit. c) din Codul penal anterior] este o infracţiune continuă omisivă, care se consumă cu începere de la împlinirea termenului de două luni şi durează tot timpul cât persoana îndreptăţită la pensie de întreţinere este lipsită, cu rea-credinţă, de acest drept. Dacă făptuitorul nu a pus capăt el însuşi acestei situaţii, prin îndeplinirea obligaţiei, activitatea infracţională ia sfârşit odată cu pronunţarea hotărârii de condamnare. ... 3.3.3.
Decizia penală nr. 337 din 10 februarie 1982 a Tribunalului Suprem - Secţia penală, prin care a fost admis recursul extraordinar declarat de procurorul general şi s-a constatat că, în cazul infracţiunii de abandon de familie, care este o infracţiune continuă omisivă, dispoziţiile privind graţierea pedepsei nu sunt aplicabile dacă săvârşirea faptei nu a încetat înainte de adoptarea decretului de graţiere, inculpatul continuând, în speţă, să nu plătească pensia de întreţinere şi după această dată, până la pronunţarea hotărârii primei instanţe. ... 3.3.4. Decizia penală nr. 2.022 din 15 aprilie 2004, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, prin care s-a admis recursul în anulare promovat de procurorul general împotriva Sentinţei penale nr. 401 din 11 decembrie 2002 a Judecătoriei Blaj şi a Deciziei penale nr. 180 din 24 aprilie 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia, prin care inculpata A.L. a fost condamnată la o pedeapsă cu închisoarea pentru comiterea infracţiunii de abandon de familie, prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c) din Codul penal anterior, şi s-a constatat graţierea acesteia, instanţa supremă reţinând că, în mod greşit, s-a considerat de către jurisdicţiile inferioare că sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 543/2002 privind graţierea unor persoane şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni.S-a arătat, sub acest aspect, că infracţiunea de abandon de familie, în varianta prevăzută de art. 305 alin. 1 lit. c) din Codul penal din 1969, este o infracţiune continuă, deoarece activitatea infracţională nu se sfârşeşte la expirarea termenului pentru plata pensiei, ci continuă până la momentul efectuării plăţii sau până când intervine o condamnare, iar, în raport cu această dată, a epuizării infracţiunii continue, se produc şi consecinţele juridice referitoare la actul de graţiere.
Or, în cauză, momentul epuizării infracţiunii fiind ulterior datei de 4 octombrie 2002, dispoziţiile actului de clemenţă nu erau aplicabile inculpatei. ... 3.3.5. Decizia nr. 20 din 11 octombrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 17 noiembrie 2016, prin care s-a stabilit că, „în cazul în care infracţiunea de proxenetism, în varianta înlesnirii practicării prostituţiei, se săvârşeşte asupra a două sau mai multe persoane vătămate majore şi minore, în «aceeaşi împrejurare», se va reţine o singură infracţiune de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin.
Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este în sensul orientării majoritare a jurisprudenţei.Astfel, făcând referire la conţinutul normativ al infracţiunii de abandon de familie atât în vechea reglementare, cât şi în codificarea penală actuală, precum şi la doctrina şi jurisprudenţa cristalizate anterior datei de 1 februarie 2014 cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general a subliniat că opinia majoritară îmbrăţişată atât de teoreticieni, cât şi de practica judiciară înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal a fost în sensul existenţei unei infracţiuni unice, continuă, de abandon de familie în cazul în care inculpatul nu a plătit pensia de întreţinere stabilită pentru mai mulţi copii prin aceeaşi hotărâre judecătorească.În ceea ce priveşte abordarea ulterioară datei de 1 februarie 2014, când aceeaşi activitate a fost calificată ca reprezentând un concurs de infracţiuni, pe considerentul existenţei unei pluralităţi de subiecţi pasivi, s-a apreciat că acest criteriu nu poate fi valorificat în mod singular, urmând a fi avut în vedere, pentru determinarea unităţii sau pluralităţii de infracţiuni în situaţia analizată, şi caracterul obligaţiei de întreţinere a cărei încălcare, în modalitatea prevăzută de art. 378 alin.
O astfel de obligaţie este divizibilă în cazul pluralităţii de creditori (subiecţi pasivi ai infracţiunii), conform art. 523 din Codul civil, fiecare dintre aceştia neputând solicita şi urmări decât partea sa de creanţă de la debitorul comun. Aşadar, reţinând că ceea ce încalcă autorul infracţiunii este obligaţia de întreţinere, iar nu modalitatea de executare a acesteia, s-a apreciat că divizibilitatea vizează urmărirea şi executarea creanţei şi nu afectează caracterul unic al obligaţiei de întreţinere.Ca atare, s-a considerat că încălcarea unei obligaţii unice de întreţinere configurează o rezoluţie infracţională/poziţie subiectivă unică, indiferent dacă vizează una sau mai multe persoane, întrucât autorul ia o singură hotărâre, aceea de a încălca obligaţia.
Chiar dacă, în cazul unei obligaţii unice complexe şi divizibile, coexistă două sau mai multe raporturi obligaţionale independente, ceea ce le uneşte este izvorul lor comun, respectiv hotărârea judecătorească prin care se stabileşte pensia de întreţinere pentru mai multe persoane, situaţie în care rezoluţia infracţională trebuie raportată la acest izvor unic al obligaţiei, fiind, pentru acest motiv, unică.Un alt criteriu la care procurorul general a făcut referire, apreciindu-l ca fiind relevant pentru determinarea existenţei unei unităţi sau pluralităţi de infracţiuni, este acela al obiectului juridic principal al infracţiunii de abandon de familie, constând în relaţiile privind convieţuirea socială, iar nu persoana.
S-a arătat că, din această perspectivă, persoanele îndreptăţite la pensie de întreţinere sunt subiecţi pasivi secundari, iar subiect pasiv principal este societatea/statul, context în care pluralitatea subiecţilor pasivi secundari nu poate atrage o pluralitate de infracţiuni. Astfel, chiar dacă infracţiunea de abandon de familie, în modalitatea prevăzută de art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, ar fi caracterizată drept o infracţiune continuată, iar nu continuă, condiţia unităţii de subiect pasiv, impusă de art. 35 alin. (1) din acelaşi cod, ar fi îndeplinită, întrucât, deşi infracţiunea aduce atingere unor subiecţi pasivi diferiţi, subiectul pasiv principal este unic [art. 238 lit. b) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal].În consecinţă, pentru toate aceste motive, s-a conchis că, în ipoteza obligării făptuitorului, printr-o singură hotărâre judecătorească, la plata pensiei de întreţinere pentru mai multe persoane, neplata cu rea-credinţă a acesteia cel puţin 3 luni constituie o unică infracţiune de abandon de familie, reţinânduse ca argument contextual şi faptul că, dacă s-ar constata existenţa unui concurs de infracţiuni şi s-ar aplica un tratament sancţionator mai sever decât în cazul unităţii infracţionale, nu s-ar mai realiza scopul normei de incriminare, întrucât pedeapsa stabilită trebuie să fie de natură să îl stimuleze pe inculpat să reia executarea obligaţiei, iar nu să creeze o dificultate suplimentară în acest sens. ... 5.
Raportul asupra recursului în interesul legiiPrin raportul întocmit în cauză, judecătorul-raportor a apreciat ca fiind admisibilă sesizarea referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, în ipoteza săvârşirii infracţiunii de abandon de familie prin neplata, cu rea-credinţă, timp de trei luni, a pensiei de întreţinere datorată mai multor persoane şi stabilită printr-o singură hotărâre judecătorească, întrucât jurisprudenţa ataşată actului de sesizare relevă soluţionarea în mod diferit, prin hotărâri judecătoreşti definitive, a problemei de drept care face obiectul judecăţii. Sub acelaşi aspect a constatat că promovarea recursului în interesul legii s-a realizat de unul dintre titularii prevăzuţi în mod expres de art. 471 alin.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:6.1. Admisibilitatea sesizăriiÎn virtutea rolului său constituţional conferit de art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti prin cele două mecanisme instituite de Codul de procedură penală, respectiv recursul în interesul legii şi procedura pronunţării hotărârilor prealabile.Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 471 şi art. 472 din Codul de procedură penală, aplicabile în materia recursului în interesul legii, rezultă că pentru a se apela la un asemenea mecanism de unificare a practicii judiciare trebuie îndeplinite mai multe condiţii de admisibilitate.În primul rând, promovarea recursului în interesul legii se realizează de unul dintre titularii prevăzuţi în mod expres de art. 471 alin.
Cadrul legalUrmătoarele dispoziţii legale au fost apreciate ca având incidenţă în soluţionarea prezentului recurs în interesul legii:6.2.1. Codul penal +
Articolul 378
Abandonul de familie(1) Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte:(...)c) neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă +
Articolul 35
Unitatea infracţiunii continuate şi a celei complexe(1) Infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni +
Articolul 38
Concursul de infracţiuni(1) Există concurs real de infracţiuni când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi persoană, prin acţiuni sau inacţiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Există concurs real de infracţiuni şi atunci când una dintre infracţiuni a fost comisă pentru săvârşirea sau ascunderea altei infracţiuni.(2) Există concurs formal de infracţiuni când o acţiune sau o inacţiune săvârşită de o persoană, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează conţinutul mai multor infracţiuni. ... 6.2.2. Codul penal din 1969 +
Articolul 305
Abandonul de familie(1) Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte:(...)c) neplata, cu rea-credinţă, timp de două luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească, se pedepseşte (...) cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă +
Articolul 41
Unitatea infracţiunii continuate şi a celei complexe(...)(2) Infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni +
Articolul 33
Concursul de infracţiuniConcurs de infracţiuni există:a) când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Există concurs chiar dacă una dintre infracţiuni a fost comisă pentru săvârşirea sau ascunderea altei infracţiuni; ... b) când o acţiune sau inacţiune, săvârşită de aceeaşi persoană, datorită împrejurărilor în care a avut loc şi a urmărilor pe care le-a produs, întruneşte elementele mai multor infracţiuni. ... ... 6.2.3. Codul civil +
Articolul 513
Caracterul legal al obligaţiei de întreţinereObligaţia de întreţinere există numai între persoanele prevăzute de lege. Ea se datorează numai dacă sunt întrunite condiţiile cerute de lege +
Articolul 514
Caracterul personal al obligaţiei de întreţinere(1) Obligaţia de întreţinere are caracter personal.(2) Ea se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului obligaţiei de întreţinere, dacă prin lege nu se prevede altfel.(3) Dreptul la întreţinere nu poate fi cedat şi nu poate fi urmărit decât în condiţiile prevăzute de lege +
Articolul 515Inadmisibilitatea renunţării la întreţinereNimeni nu poate renunţa pentru viitor la dreptul său la întreţinere
+
Articolul 516
Subiectele obligaţiei de întreţinere(1) Obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie, rudele în linie dreaptă, între fraţi şi surori, precum şi între celelalte persoane anume prevăzute de lege +
Articolul 523
Divizibilitatea întreţineriiCând cel obligat nu poate presta, în acelaşi timp, întreţinere tuturor celor îndreptăţiţi să o ceară, instanţa de tutelă, ţinând seama de nevoile fiecăreia dintre aceste persoane, poate hotărî fie ca întreţinerea să se plătească numai uneia dintre ele, fie ca întreţinerea să se împartă între mai multe sau toate persoanele îndreptăţite să o ceară. În acest caz, instanţa hotărăşte, totodată, modul în care se împarte întreţinerea între persoanele care urmează a o primi +
Articolul 524Creditorul întreţineriiAre drept la întreţinere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreţine din munca sau din bunurile sale
+
Articolul 525
Dreptul la întreţinere al minorului(1) Minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri +
Articolul 530
Modalităţile de executare(1) Obligaţia de întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională.(2) Dacă obligaţia de întreţinere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanţa de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani. ... ... 6.3. Chestiunea de drept ce formează obiectul sesizăriiIncriminând faptele care aduc atingere relaţiilor sociale privitoare la convieţuirea socială, în mod particular a celor de familie, a căror existenţă şi desfăşurare sunt condiţionate de respectarea reglementărilor ce au ca obiect îndeplinirea îndatoririlor de ajutor material şi moral între membrii acesteia, legiuitorul a prevăzut în art. 378 alin
Notă ... ^4 A se vedea Vintilă Dongoroz, Siegfried Kahane şi colaboratorii, Explicaţii teoretice ale Codului penal român, Partea specială, ediţia a II-a, vol. IV, Editura Academiei Române şi Editura All Beck, Bucureşti, 2003, pag. 512; Florin Streteanu, „Întreruperea rezoluţiei infracţionale unice. Criterii de determinare“ în Revista de Drept penal, Anul V, nr. 4, Bucureşti, 1998, pag. 71-84.Chiar dacă legiuitorul, în noul Cod penal, a adoptat o altă viziune în reglementarea unităţii legale de infracţiune, excluzând din sfera acesteia ipoteza pluralităţii de subiecţi pasivi, se constată că actuala filosofie nu are consecinţe juridice sub aspectul calificării faptei debitorului care nu îşi îndeplineşte obligaţia stabilită prin aceeaşi hotărâre judecătorească de a plăti pensie de întreţinere în favoarea mai multor creditori, întrucât, aşa cum s-a arătat, o asemenea activitate infracţională realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii continue de abandon de familie, prevăzută de art. 378 alin.
Ulterior, însă, prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, s-a acceptat compatibilitatea limitată, în cazul anumitor categorii de infracţiuni, susceptibile de comitere în mod continuat, condiţia unităţii subiectului pasiv considerându-se îndeplinită şi atunci când „bunurile ce constituie obiectul infracţiunii se află în coproprietatea mai multor persoane“ sau „infracţiunea a adus atingere unor subiecţi pasivi secundari diferiţi, iar subiectul pasiv principal este unic“ (art. 238 din Legea de punere în aplicare a noului Cod penal).Deci schimbarea de optică a legiuitorului penal cu privire la unitatea şi pluralitatea de infracţiuni, în raport cu vechea codificare, afectează doar îndeplinirea condiţiilor de existenţă ale infracţiunii continuate, singura pentru care s-a introdus o cerinţă suplimentară, fără ca aceasta să influenţeze regimul juridic al celorlalte forme de unitate legală, precum şi de unitate naturală, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunea continuă, de esenţa căreia nu este unitatea de subiect pasiv, ci prelungirea, în mod natural, a acţiunii sau inacţiunii ce formează elementul material al laturii obiective, după momentul consumării.În acelaşi context este de menţionat că, din modul de redactare a normei de incriminare cuprinse în art. 378 alin.
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIEÎn numele legiiDECIDE:Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă:În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) Cod penal stabileşte că:Infracţiunea de abandon de familie săvârşită prin neplata, cu rea-credinţă, timp de trei luni, a pensiei de întreţinere, instituită printr-o singură hotărâre judecătorească în favoarea mai multor persoane, constituie o infracţiune unică continuă.Obligatorie, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 martie 2017.
VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE ILIE IULIAN DRAGOMIR Magistrat-asistent, Silvia Sanda Iancu----- Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.
Copyright © 2026 - Ministerul Justiției. Toate drepturile rezervate. - Termeni și Condiții | Acasă | Despre Proiect | Facilități Oferite | Legături Utile ×Inchide Versiune Beta A fost lansata versiunea Beta a Portalului Legislativ Fiind o versiune Beta, este posibil ca unele facilitati sa nu functioneze in mod corect.
Inchide mesajul de atentionare ×Inchide Datorita faptului ca folositi o versiune de Internet Explorer (Internet Explorer 8) foarte veche este posibil ca unele functionalitati sa fie dezactivate sau sa nu functioneze corect!
Ce browser sa aleg?
Google Chrome Descarca Browser Mozilla Firefox Descarca Browser Descarca Browser Apple Safari Descarca Browser De ce sa actualizez browserul?
Browserele invechite, cum ar fi Internet Explorer 8 (lansat în 2001) nu respecta standardele web, nu ofera unele facilitati noi browser-ului, cum ar fi de navigatie sau descarcare, managerul de tab-uri, si au probleme de securitate.
Aceasta afecteaza, de asemenea, calitatea de redare site-uri web.
Inchide mesajul de atentionare