ANEXA 14/03/2018 - Portal Legislativ

ANEXA 14/03/2018 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului pentru completarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE UROLOGIE ROMANIAN ASSOCIATION OF UROLOGY ASSOCIATION ROUMAINE D’UROLOGIE Reveniti in topul paginii Forma printabilă ANEXE din 14 martie 2018 pentru completarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală EMITENT MINISTERUL SĂNĂTĂŢIIMINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE Publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 297 bis din 3 aprilie 2018 ANEXA Nr. 1 LISTA curriculumurilor de pregătire în rezidenţiat pentru specialităţile cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală a căror durată de pregătire a fost majorată Nr. Crt. Denumirea specialităţii Durata de pregătire con orm Ordinului MS nr. 905/03.08.2017 DOMENIUL MEDICINĂ Specialităţi clinice – Grupa specialităţilor medicale 1 Alergologie şi imunologie clinică 5 ani 2 Boli infecţioase 5 ani 3 Dermatovenerologie 5 ani 4 Expertiza medicală a capacităţii de muncă* 4 ani 5 Medicină fizică şi de reabilitare 5 ani 6 Neonatologie 5 ani Specialităţi clinice – Grupa specialităţilor chirurgicale 7 Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă 6 ani 8 Otorinolaringologie 5 ani Specialităţi paraclinice 9 Epidemiologie 4 ani 10 Igienă 4 ani MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ Definiţia specialității: Specialitatea de Alergologie şi Imunologie Clinică se ocupă prioritar cu studiul afecțiunilor alergice, precum și al unor afecțiuni disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare şi imunodeficienţe. Alergologia se ocupă cu depistarea şi diagnosticarea, profilaxia şi tratamentul (medicamentos şi/sau imunoterapie), monitorizarea pacienţilor cu boli alergice (afecţiuni de hipersensibilitate iniţiate prin mecanisme imunologice). Imunologia clinică se ocupă cu implicații clinice ale disfuncţiilor sistemului imunitar, precum şi cu aspecte imunologice ale afecţiunilor în care este implicat sistemul imunitar, iar asistenţa de imunologie clinică se realizează în cadrul asistenţei medicale multidisciplinare/interdisciplinare şi poate include tratamente imunologice pentru pacienţi cu afecțiuni şi sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale şi neradioterapeutice, după caz. Denumirea specialităţii acceptată la nivel european de UEMS este Alergologie şi Imunologie Clinică.

ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.
Durata programului și prezentarea modulelor NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ANI NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 14 MODULE: MODULUL 1 (INIȚIAL) ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ (iniţiere în specialitate) NUMĂRUL TOTAL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI 6 LUNI ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 90/24 MODULUL 2 MEDICINĂ INTERNĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 10 LUNI ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 170/40 MODULUL 3 PEDIATRIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 LUNI ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 100/24 MODULUL 4 MEDICINA DE URGENȚĂ sau TERAPIE INTENSIVĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 16/4 MODULUL 5 MEDICINA MUNCII NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 16/4 MODULUL 6 IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 26/4 MODULUL 7 BIOETICĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 SĂPTĂMÂNI ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 18/2 MODULUL 8 OTORINOLARINGOLOGIE (O.R.L.) NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 48/12 MODULUL 9 OFTALMOLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 SĂPTĂMÂNI ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 16/2 MODULUL 10 DERMATOVENEROLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 48/12 MODULUL 11 PNEUMOLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 48/12 MODULUL 12 BOLI INFECŢIOASE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 16/4 MODULUL 13 REUMATOLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 28/8 MODULUL 14 (FINAL) ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ (desăvârșire în specialitate) NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 22 LUNI ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 360/88 Total ore pregătire teoretică 1000 ore, reprezentând 200 de ore didactice pe an de studiu universitar; în afara cărora sunt prevăzute și ore de studiu individual; în cazul cuantificării pregătirii pe bază de credite formare universitară, un credit reprezintă 25 ore de instruire Total ore pregătire practică activități de pregătire practică conform contractului de muncă individual, reprezentând 70-80% din timpul alocat pregătirii (activitatea didactică acoperă restul de 20-30%) 1.
Activități și module Etapa iniţială cuprinde angajarea și luarea în evidenţă, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital şi clinica repartizată, fixarea planului de activitate, în primele 2 săptămâni. Modulele de pregătire, prezentate secvențial mai jos și în tabelul următor, includ activități de pregătire teoretică și practică. În modulele de pregătire de alergologie și imunologie clinică, activitățile de pregătire teoretică includ activități didactice de curs reprezentate de lecţii conferinţă, cursuri cu prezentări electronice, inclusiv serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuţii bazate pe cazuri sau exerciţii/scenarii clinice, iar pregătirea practică include activități centrate pe pacient, manevre și proceduri clinice, teste/provocări in vivo, în clinica de alergologie și imunologie clinică, și activități orientate laborator imunologie, cu prezentări și discuții legate de principii, indicaţii, metodologie şi tehnici de laborator imunologie, cu asistare sau simulare educaţională şi/sau efectuare, teste de alergologie și imunologie in vivo și in vitro, observaţie directă a aptitudinilor procedurale, interpretare în context clinic și laborator, supravegherea pacientului, demonstrarea abilităţilor de comunicare prin prezentări de cazuri sau referate. După caz, pot fi incluse și activități de cercetare și educaţie medicală continuă. Monitorizarea activității de pregătire, cu utilizarea adecvată a caietului stagiu (log-book), se face cu evaluări periodice de etapă, lucrări/teste evaluare la finalizare modul.  Primii 2 ani: module de dobândire a abilităţilor generale în specialitate și trunchi comun de medicină internă, specialităţi medicale, pediatrie: - Alergologie şi Imunologie Clinică (iniţiere în specialitate: curs, practică) - 6 luni - Medicină internă (curs, practică) - 10 luni - Pediatrie (curs, practică) - 6 luni - Medicina de urgență sau (urgențe medicale: curs, practică) - opțional Terapie intensivă (curs, practică) 1 lună - Medicina muncii (curs, practică) - 1 lună  Ultimii 3 ani: module specialități complementare, imunologie laborator şi desăvârşire în specialitate: - Imunologie fundamentală (curs, laborator) - 1 lună - Bioetică (curs, seminarii) - 2 săptămâni - Otorinolaringologie (curs, practică) - 3 luni - Oftalmologie (curs, practică) - 2 săptămâni - Dermatovenerologie (curs, practică) - 3 luni - Pneumologie (curs, practică) - 3 luni - Boli infecţioase (curs, practică) - 1 lună - Reumatologie (curs, practică) - 2 luni - Alergologie şi Imunologie Clinică (curs, practică: stagiu clinic, laborator) - 22 luni  Conform recomandărilor UEMS (Union of European Medical Specialists), durata programului de pregătire în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică este de 5 ani. În primii doi ani de trunchi comun sunt incluse 6 luni de Pediatrie. Programul cuprinde 18 luni de pregătire în Medicină internă și specialități medicale. În ultimii trei ani se desfășoară perioade de pregătire de câte 3 luni în specialitățile complementare de Otorinolaringologie, Pneumologie și Dermatologie. Imunologia orientată spre activitatea de laborator de specialitate Imunologie Clinică este obligatorie în programul de pregătire, iar durata pregătirii în modulele de Alergologie și Imunologie Clinică este de 28 de luni, în conformitate cu cerințele de formare în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică ale UEMS. AN ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANULV MODUL 1 2 2 3 4 5 6 7 8 10 11 12 13 14 14 STRUCTURA PROGRAMULUI Modulul 1, anul I și modulul 14, anii IV și V: Alergologie și Imunologie Clinică Nr. ore curs/lecții conferință: 450 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1.Tematică Principii de bază şi epidemiologie în alergologie şi imunologie clinică (25%)  Principii de bază ale răspunsurilor imunitare. Noţiuni de imunologie clinică (10%)
Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecţii (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.
Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică.
Celule prezentatoare de antigen şi limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie şi imunoterapie.
Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie şi imunoterapie.
Imunoglobuline, izotipuri și funcţii, IgE şi receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie şi imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.
Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie şi imunoterapie.
Componentele şi patologia sistemului complement.
Toleranţa imunologică şi autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.
Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.
Reacţii de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită şi clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularităţi ale răspunsurilor imune de organ.  Imunogenetică și epidemiologie (5%)
Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.
Genetica astmului şi alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.
Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluţia naturală a afecțiunilor atopice şi alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.
Imunogenetica imunodeficienţelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficienelor primare.
Imunogenetica hipersensibilităţilor medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.  Alergene (10%)
Alergene şi haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice şi biologice. Identificarea şi cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.
Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentraţii prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influenţează alergenicitatea.
Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucişată). panalergene, caracteristici, relevanță clinică.
Polenuri de arbori, graminee şi buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.
Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) şi fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior.
Alergene din veninuri şi salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.
Alergene alimentare (cu importanţă clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.
Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaţionale.
Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.
Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic şi imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenţei alergenice. Alergologie (60%)  Afecţiuni alergice și de hipersensibilitate (40%)
Rinite alergice intermitente şi persistente. Sindromul rinită alergică şi astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.
Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică / vegetaţii adenoide.
Astmul alergic la adult şi copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienţi (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.
Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiţi.
Astmul alergic ocupaţional și alte alergii respiratorii ocupaționale.
Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.
Pneumonia eozinofilică acută şi cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.
Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.
Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).
Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.
Conjunctivite alergice intermitente şi persistente. Keratoconjunctivita vernală.
Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.
Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.
Urticaria spontană acută şi cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.
Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).
Urticaria pigmentosa ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Boala serului şi sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.
Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.
Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic şi bradikininergic.
Dermatita / eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.
Dermatita / eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial şi tratament.
Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, răşini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.
Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică şi fototoxică.
Dermatita de contact alergică ocupaţională.
Alergia alimentară IgE- mediată şi non-IgE- mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală / sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.
Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.
Reacţii de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranţe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenţi chimici vasoactivi. Sindroame controversate.
Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.
Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.
Anafilaxia indusă de înţepături de himenoptere (albine, viespi).
Anafilaxia asociată cu factori fizici şi anafilaxia idiopatică. Alergia la latex şi la lichid seminal.
Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.
Alergii medicamentoase mediate IgE şi non-IgE-mediate, reacţii adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noţiuni de farmacovigilenţă.
Hipersensibilitatea la beta-lactamine şi alte antibiotice sau chimioterapice. Reacţii de hipersensibilitate la vaccinuri.
Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene şi analgezice.
Hipersensibilitatea la anestezice şi miorelaxante, la plasmă şi substituenţi plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.
Hipersensibilitatea la substanţe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacţii de hipersensibilitate asociate dializei.
Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenţi fibrinolitici şi anticoagulante.
Hipersensibilitatea la anticonvulsivante şi medicamente de uz psihiatric.
Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.  Teste imunoalergologice de diagnostic in vivo şi in vitro (10%)
Teste cutanate prick şi i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.
Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene dn seria de referință europeană şi serii speciale, test patch pentru atopie).
Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.
Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.
Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.
Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.
Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.
Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
Teste de activare a bazofilelor şi de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.  Tratamente în alergologie (10%)
Profilaxia bolilor alergice şi atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic şi cu reacţii de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.
Tratamentul urgenţelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.
Imunoterapia alergenică administrată injectabil.
Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.
Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.
Antihistaminice în alergologie.
Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.
Glucocorticosteroizi topici intranazali şi inhalatori.
Bronhodilatatoare beta2-adre, anticolinergice, teofiline.
Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată. Imunologie clinică (15%)  Imunodeficiențe primare și secundare
Imunodeficienţe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott- Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficienţe primare combinate ale celulelor T şi B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA şi alte imunodeficienţe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Angioedemul ereditar şi alte imunodeficienţe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Imunodeficienţe secundare neasociate infecţiei HIV; sindromul de imunodeficienţă dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucţie imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.  Colagenoze și vasculite, granulomatoze
Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Sindrom Sjögren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare
Scleroza sistemică, polimiozita şi dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare
Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/ multidisciplinare
Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.  Afecțiuni autoimune organ-specifice
Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis şi sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré şi neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Afecţiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn şi colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Glomerulonefrite cu mecanism autoimun şi prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstiţiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.  Tratamente imunologice
Glucocorticosteroizi sistemici şi alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina şi micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice şi metode imunosupresive.
Terapia de substituţie în imunodeficienţele primare. Imunoterapia cu citokine şi anti-citokine, alţi agenţi imunomodulatori.
Obiective educaţionale Dobândirea cunoștințelor medicale și aptitudinilor practice necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie imunoalergică, anamnezei detaliate, inclusiv evaluarea alergenelor/factorilor trigger/agravanți sau de risc, coroborată cu evaluarea condiţiilor particulare ale pacientului, investigațiile paraclinice, cu abordare particulară a activităților de laborator imunologie clinică, pentru stabilirea diagnosticului, aplicarea planului de tratament (profilactic, farmacoterapie, imunoterapie) adecvat pacientului cu patologii imunoalergice multiple, complexe sau cu complicații ale bolii de bază, precum și măsuri educaționale și monitorizare adecvată.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri, lecţii conferinţă, serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuţii bazate pe cazuri sau exerciţii/scenarii clinice (modul 1 și 14), și a participat efectiv la manevre, proceduri și activităţi practice în clinica de alergologie şi imunologie clinică şi activități de laborator imunologie clinică, orientate în mod particular pe principii, indicaţii, metodologie şi tehnici, sensibilitate, specificitate şi valoare predictivă, participarea fiind ca observator/asistare pasivă, simulare educaţională sau efectuare cu supraveghere atentă, după caz (modul 1) şi efectuare ca operator cu supraveghere în grade diferite, după caz (modul 14), întotdeauna cu interpretare (modul 1 și 14), cu observaţia directă a aptitudinilor procedurale, a modului de implicare/efectuare/monitorizare a manevrelor și procedurilor de teste/provocări imunoalergologice, a recoltării de probe imunobiologice și aplicării planului farmacoterapeutic și/sau imunoterapeutic stabilit pentru pacient, cu obiective și mijloace bine definite, cu demonstrarea abilităţilor de comunicare prin prezentări de cazuri și referate (modul 1 și 14). Baremul de proceduri/manevre, tehnici/metode şi activităţi practice:
Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 1800
Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare: 1400
Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 1200
Teste cutanate alergologice patch: 800
Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 400
Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor şi plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică: 120
Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene: 10
Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie: 400
Probe funcţionale ventilatorii (spirometrie): 500
Probe funcţionale ventilatorii post-bronhodilatator: 400
Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice: 40
Teste de provocare alimentară şi medicamentoasă: 400
Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenţi fizici: 220
Teste alergologice cu alergene ocupaţionale: 80
Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri: 120
Utilizarea farmacoterapiei de urgenţă în alergologie: 220
Monitorizarea saturaţiei oxigenului, a echilibrului acido-bazic: 220
Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 300
Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro: 120
Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro: 60
Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici: 120
Determinarea componentelor sistemului complement, inclusiv C1-INH: 320
Teste screening de laborator pentru imunodeficienţe primare umorale şi celulare: 300
Teste de laborator pentru investigarea imunodeficienţelor primare şi teste screening de laborator pentru imunodeficienţele dobândite: 300
Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300
Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 300
Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare: 20
Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 200
Determinări imunologice de markeri serologici virali: 450
Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 200
Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 80
Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma: 120
Deteminări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamaţiei: 200
Hemoleucograme la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 1200
Investigaţii biochimice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 1200
Exsudate faringiene şi nazale, analiza sputei: 500
Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 500
Explorări imagistice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 300
Examene citologice în produse biologice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 60
Examene anatomopatologice şi imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 20 Modulul 2, anul I și anul II: Medicină internă Nr. ore curs/lecții conferință: 170 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică
Bronşita acută şi cronică, emfizemul pulmonar
Principii de diagnostic în medicina internă: diagnostic clinic, diagnostic de laborator și imagistic
Principii de farmacologie clinică în medicina internă, principiile antibioterapiei
Bronhopneumopatia obstructivă cronică
Astmul. Exacerbările severe ale astmului
Pneumoniile
Abcesul pulmonarâ
Fibrozele pulmonare
Cancerul bronhopulmonar
Sindromul de compresie mediastinală
Pleureziile
Valvulopatii
Endocardite infecţioase
Tulburările de ritm şi de conducere ale inimii
Pericarditele
Miocarditele şi cardiomiopatiile
Boala cardiacă ischemică
Sincopa
Şocul cardiogen și alte forme netraumatice de șoc
Bolile arterelor periferice
Bolile venelor
Edemul pulmonar acut cardiogen şi necardiogen
Cordul pulmonar cronic
Insuficienţa cardiacă congestivă
Tromboembolismul pulmonar
Hipertensiunea arterială
Glomerulonefritele
Sindromul nefrotic
Nefropatii interstiţială
Insuficienţa renală acută
Insuficienţa renală cronică
Pacientul hemodializat și transplantul renal
Boala de reflux gastroesofagian. Esofagite
Gastritele acute şi cronice. Ulcerul gastric şi duodenal
Sindrom de malabsorbţie
Parazitoze intestinale
Enteropatia glutenică
Boala Crohn
Rectocolita hemoragică
Intestinul iritabil
Pancreatitele acute şi cronice
Sindromul icteric
Colecistitele şi litiaza biliară
Hepatitele cronice virale. Patologia hepatică indusă de alcool
Hepatite medicamentoase şi autoimune
Cirozele hepatice. Afecţiuni hepatice cu determinare genetică
Tumorile benigne şi maligne ale ficatului şi căilor biliare, chistul hidatic hepatic
Sindroame de malabsorbţie
Abdomenul acut în practica de medicină internă
Anemiile
Leucemiile acute
Sindroame mielodisplazice, sindroame mieloproliferative cronice
Sindroame limfoproliferative cronice
Gamapatii monoclonale
Sindroamele hemoragipare
Sindroamele trombotice
Vasculite în practica de medicină internă
Colagenoze în practica de medicină internă
Diabetul zaharat
Dislipidemiile. Obezitatea
Urgenţele metabolice
Diagnosticul pozitiv şi diferential al comelor
Accidentele vasculare cerebrale
Diagnosticul imagistic în practica de medicină internă
Principii generale de ultrasonografie, radiodiagnostic, RMN
Abordarea pacientului cu febră în medicina internă
Abordarea pacientului cu limfadenopatie, splenomegalie în medicina internă
Abordarea pacientului cu reacții adverse medicamentoase în medicina internă
Obiective educaţionale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului adult cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri de adulți/referate, şi activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:
Interpretări ECG: 160
Explorări radiologice (interpretare): 80
Explorări funcţionale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie), determinarea saturaţiei arteriale a oxigenului: 120
Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 160
Examinări ultrasonografice (asistare, interpretare): 80
Endoscopii digestive (asistare, interpretare): 20
Investigaţii funcţionale gastroenterologice (asistare, interpretare): 5
Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 160
Interpretări de buletine de analize biochimice şi imunologice: 160
Puncţii venoase la adult, toracocenteze, paracenteze (efectuare supravegheată): 10 Modulul 3, anul II: Pediatrie Nr. ore curs/lecții conferință: 100 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică
Alimentaţia sugarului şi copilului mic, alimentaţia copilului sănătos şi alergic, nutriţia enterală şi parenterală, formule de lapte adaptate și dietetice, abordare interdisciplinară a tulburărilor de creştere.
Malnutriţia protein-energetică şi proteică, deficienţele vitaminice la copil.
Stabilirea suspiciunii de boală genetică, principiile, indicaţiile diagnosticului prenatal, screening-ul nou născutului pentru boli genetice, asistenţa multidisciplinară de durată.
Vaccinările în neonatologie şi pediatrie.
Abordarea copilului cu reacții adverse de hipersensibilitate la medicamentoase.
Boala hemolitică neonatală.
Infecţiile tractului respirator superior, otita medie, mastoidita.
Bronşiolita acută, pneumonii acute bacteriene, bronhopneumonia, pleurezii, pneumotorax.
Corpi străini în căile respiratorii, pneumonii de inhalaţie, pneumoniile cronice, bronşiectazii.
Rinite alergice și nealergice, wheezing recurent, astm la copil.
Pneumonite de hipersensibilitate la copil
Fibroza chistică.
Hemosideroze, fibroze pulmonare la copil
Malformaţii congenitale de cord necianogene și cianogene.
Miocardite, cardiomiopatii, pericardite, endocardite.
Tulburări de ritm şi conducere.
Hipertensiune arterială la copil.
Durerea toracică la copil şi adolescent.
Alergii alimentare la copil, anafilaxia la copil.
Stomatite, glosite şi cheilite la copil.
Dureri abdominale recurente şi alte sindroame dureroase recurente la copil.
Diaree acut și cronică, sindroame de malabsorbţie la copil.
Boala inflamatorie cronică intestinală la copil, intoleranţa la lactoză şi la gluten.
Hepatite în pediatrie, sindrom Reye.
Sindroame de hipertensiune portală.
Parazitoze intestinale la copil.
Infecţii ale tractului urinar la copil.
Anemii carenţiale, sindroame thalasemice, anemii hemolitice (de cauze imunologice şi neimunologice) și alte anemii la copil
Neutropenii, defectele funcţionale ale granulocitelor la copii
Sindroame hemoragice, purpure vasculare, trombocitopenii, trombocitopatii, tulburări de coagulare.
Sindrom hemolitic-uremic, purpura trombocitopenică trombotică.
Manifestări clinice ale cancerului la copil, principii și efecte adverse ale tratament antineoplazic.
Leucemiile şi limfoamele la copil.
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil.
Hematuriile şi proteinuriile copilului.
Glomerulonefritele şi sindroamele nefrotice în pediatrie.
Insuficienţa renală cronică, dializa la copil.
Reumatismul articular acut.
Artritele cronice juvenile.
Colagenoze: lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.
Sindromul febril prelungit şi febra de etiologie neprecizată. Sindroame autoinflamatoare.
Vasculite sistemice cu mecanism imunologic în pediatrie.
Imunodeficienţele primare la copil.
Imunodeficienţele dobândite în pediatrie.
Urticaria si angioedemul la copil.
Dermatita atopică şi tipuri de prurigo în practica pediatrică.
Insuficienţa suprarenaliană. Hipocalcemiile şi hipercalcemiile.
Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil.
Urgenţe pediatrice majore, stopul cardiorespirator, resuscitarea cardiorespiratorie,
Înțepături/muşcături de insecte/artropode, intoxicaţii acute (inclusiv medicamentoase), şocul și insuficienţa respiratorie acută, convulsiile, stările comatoase la copil.
Obiective educaţionale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a copilului cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri de copii/referate, şi activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:
Anamneza pediatrică la copilul cu suspiciune de patologie imunoalergică: 50
Puncţii venoase, determinarea saturaţiei arteriale a oxigenului și a echilibrului acido-bazic și manevre de resuscitare a funcţiilor vitale: 50
Interpretări electrocardiograme la copil: 70
Explorări radiologice și ultrasonografice la copil (interpretare): 50
Endoscopii digestive, probe de digestie (interpretare): 24
Explorări funcţionale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie; asistare/efectuare, interpretare): 50
Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 50
Interpretări de buletine de analize biochimice şi imunologice la copil: 50
Provocări alimentare în pediatrie, recomandări de preparate de lapte utilizate in alimentaţie: 50
Particularităţi ale farmacoterapiei la copilul cu patologie imunoalergică: 25 Modulul 4, anul II: Medicină de urgență sau Terapie Intensivă Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică
Resuscitarea cardio-pulmonară în UPU/ATI, suportul vital de bază şi avansat.
Tulburări de ritm, cardioversie electrică şi chimică, urgențe metabolice și endocrine în UPU/ATI.
Anafilaxia severă, șocul şi complicaţiile sale, resuscitarea volemică în UPU/ATI.
Angioedemul cu localizare de gravitate, afecțiunile dermatologice severe în UPU/ATI.
Insuficienţa respiratorie, tehnici de menţinere a permeabilităţii căilor respiratorii în UPU/ATI.
Astmul acut sever, oxigenoterapia, tehnici de suport ventilator în UPU/ATI.
Anestezia la pacientul astmatici, pacientul cu alergii / hipersensibilităţi medicamentoase în UPU/ATI.
Urgențe pediatrice, hematooncologice, la pacientul cu imunodeficiență sau transplantat în UPU/ATI
Obiective educaţionale. Evaluarea pacientului în urgență medicală sau critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.
Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire). Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (asistare / training pe manechin, participare, după caz)
Abordarea pacientului cu boli alergice, respiratorii, cardiovasculare, dermatologice în UPU/ATI: 20
Intubaţia orotraheală, resuscitarea cardiopulmonară, defibrilare, cardioversie: 16
Instalarea de linii venoase periferice/centrale, traheostomie deschisă şi percutană: 8
Investigații clinice si paraclinice, oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie la pacient în UPU/ATI: 20
Management al căilor respiratorii, acces venos periferic și central, diferențiere între pacientul stabil și instabil în UPU/ATI: 40 Modulul 5, anul II: Medicina muncii Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică
Bolile profesionale: definiţie, elemente fundamentale privind etiologia, diagnosticul, tratamentul şi profilaxia bolilor profesionale
Agenţi etiologici în bolile profesionale produse prin mecanisme de hipersensibilitate
Expunerea ocupaţională la alergene
Patologia ocupaţională a aparatului respirator. Rinita şi astmul profesional.
Alveolita alergică extrinsecă ocupaţională. Bisinoza, plamanul fermierului, al crescatorilor de pasari si alte pneumonite de hipersensibilitate profesionale.
Boli dermatologice profesionale
Bolile infecţioase şi parazitare ocupaţionale
Noţiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserţie şi reorientare profesională, noţiuni de legislaţie naţională şi europeană în medicina muncii.
Obiective educaţionale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/ profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, metode, teste diagnostice, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri de pacienți cu context profesional/referate, şi activitate de informare medicală șisau cercetare, după caz):
Anamneza de boală profesională, profesiograma: 20
Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la aeroalergene: 10
Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la alergene de contact: 10
Asistarea şi/sau efectuarea testelor diagnostice etiologice in vivo cu agenţi profesionali: 5
Explorări funcţionale respiratorii în practica medicinii muncii: 5 Modulul 6, anul III: Imunologie fundamentală Nr. ore curs/lecții conferință: 26 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică
Organizarea sistemului limfoid. Organele limfoide primare şi secundare: anatomie şi funcţie. Sisteme limfoide asociate mucoaselor şi pielii.
Imunitatea mucoaselor, nonimunologică şi imunologică. Traficul limfocitar şi procesul de homing.
Mecanisme imunologice de apărare nespecifică (bariere/umorale/celulare). Mecanisme imunologice de apărare specifică (umorale/celulare).
Antigene: structură, epitopi, procesare şi prezentare. Complexul major histocompatibilitate: structura moleculară şi funcţie.
Imunoglobuline: structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori, legare antigen. Imunogenetică. Celule implicate în răspunsurile imune: limfocite T şi B, celule prezentatoare de antigen, celule efectoare. Mastocite, bazofile, eozinofile.
Imunitatea mediată prin celule T. Mecanisme de activare, interacţiuni receptor-ligand, transducţia semnalului, funcţii efectoare. Imunitatea mediată prin celule B. Mecanisme de activare, interacţiuni receptor-ligand, transducţia semnalului, funcţii efectoare.
Citokine, chemokine şi alte molecule imunomodulatoare: origine, structură, efecte, mecanisme de acţiune, metabolism şi reglare. Mediatori inflamatori: origine, structură, efecte, mecanisme de acţiune, metabolism şi reglare.
Mecanisme de hipersensibilitate mediate IgE (reacţii de fază precoce şi tardivă), prin alţi anticorpi (opsonizare, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă) sau prin complexe imune (proprietăţi fizicochimice şi clearance).
Mecanisme de hipersensibilitate mediate celular (celule implicate, mecanisme efectoare) şi altele (celule natural killer, celule killer activate de limfokine, bazofile activate). Imunoreglare: mecanisme de imunotoleranţă, interacţiuni celulare, reţele idiotip.
Mecanisme în imunodeficiențe primare și secundare. Tehnici și metode de laborator avansate în diagnostic și monitorizare a imunodeficiențelor, noțiuni referitoare la registre de imunodeficiențe.
Mecanismele autoimunităţii. Evaluarea imunologică de laborator în afecțiuni autoimune. Mecanisme în colagenoze și vasculite
Imunologia tumorală: antigene tumorale, oncogene, mecanisme în imunologia cancerului. Noţiuni de imunotoxicologie şi imunoterapie. Noţiuni de imunogenetică.
Imunologia transplantului: histocompatibilitate, alorecunoaştere, rolul compatibilității sistemului HLA privind rejetul de grefă, mecanisme şi tipuri de rejet ale grefei, rolul evaluării imunologice în terapia imunosupresoare la pacientul transplantat. Noțiuni de activitate a laboratoarelor de histocompatibilitate, noțiuni referitoare la registre de transplant.
Obiective educaţionale Dobândirea cunoștințelor medicale de imunologie fundamentală necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie particulară legată de imunogenetică, imunodeficiențe, imunologia tumorală și cea a transplantului, stabilirii diagnosticului și evaluării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple complexe.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate şi valoare predictivă, demonstrarea abilităţilor de comunicare cu prezentări de referat şi implicare în activitate de cercetare, după caz):
Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescenţă, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.
Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulaţii celulare, a producţiei de citokine, pentru evaluarea funcţiei/activării celulelor implicate în reacţiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producţiei de mediatori.
Teste de histocompatibilitate şi citotoxicitate în imunologia transplantului.
Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR. Modulul 7, anul III: Bioetică Nr. ore curs/lecții conferință: 18 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică
Introducere în Bioetică: Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariţiei bioeticii, Definirea bioeticii, Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, Teorii şi metode în bioetică.
Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii: Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă, Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii, Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie etc).
Relaţia medic-pacient: Valori ale relaţiei medic-pacient, Paternalism versus autonomie, Modele ale relaţiei medic-pacient, Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate, Consimţămîntul informat pentru teste cu risc asumat în alergologie, Confidenţialitatea în relaţia medic- pacient, Relaţia medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient.
Greşeli şi erori în practica medicală: Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.
Probleme etice la începutul vieţii: Liberertatea procreaţiei. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă.
Probleme etice la finalul vieţii: Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină, Probleme etice în stările terminale, Tratamente inutile în practica medicală, Suicidul asistat, Îngrijirile paliative.
Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane și imunologia transplantului: Donarea de organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant.
Probleme etice în genetică şi genomică: Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală. Statutul moral și cercetarea embrionului uman. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
Etica cercetării pe subiecţi umani: Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
Obiective educaţionale Dobândirea cunoștințelor de bioetică necesare practicii mediate.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și noțiunile de la seminar, acestea din urmă fiind prezentate în continuare:
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică: Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice: Valoarea consimţămîntului informat în practica alergologică și imunologică. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri: Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale.
Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis: Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.
Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concrete.
Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete.
Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete.
Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete. Modulul 8, anul III: Otorinolaringologie Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică
Anatomia, fiziologia şi fiziopatologia rino-sinusală, a faringelui, laringelui și urechii.
Metode de explorare rino-sinusală.
Rinosinuzitele acute. Rinosinuzita cronică. Alergia rinosinusală. Complicaţiile infecţiilor rinosinusale.
Tumori benigne rinosinusale. Tumori maligne rinosinusale.
Sindromul de apnee nocturnă.
Algiile craniocervicofaciale.
Metode de explorare a cavităţii bucale şi a faringelui.
Patologia inflamatorie faringiană.
Patologia tumorală faringiană. Tumorile parafaringiene.
Tulburările senzitive şi motorii ale faringelui.
Patologia inflamatorie a glandelor salivare.
Patologia tumorală a glandelor salivare.
Patologia inflamatorie şi tumorală a cavităţii bucale.
Metode de explorare laringiană.
Laringitele acute şi cronice. Insuficienţa respiratorie acută de cauza laringiană.
Tumorile benigne laringiene. Tumorile maligne laringiene.
Sindroame paralitice laringiene şi asociate. Adenopatia cervicală.
Metode de explorare traheo-bronşice.
Corpi străini traheo-bronşici. Patologia tumorală traheală.
Metode de explorare a funcţiei auditive. Metode de explorare a funcţiei vestibulare.
Afecţiunile urechii externe. Disfuncţia tubară. Otitele medii acute. Otomastoidita acută. Mastoidita acută a nou-născutului şi copilului. Otitele medii cronice. Otomastoidita cronică.
Infecţii specifice ale urechii. Otoscleroza. Sindroame vestibulare. Paralizia facială periferică. Tumorile urechii externe şi urechii medii.
Manifestări ale imunodeficiențelor primare și secindare în ORL.
Urgenţe în ORL. Farmacoterapia locală în ORL
Obiective educaţionale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ORL, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, şi activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):
Rinoscopia anterioară şi posterioară; Endoscopia; Microscopia; Rinomanometrie: 96
Examene radiologice uzuale şi CT în ORL: 48
Examene RMN, scintigrafice și angiografice în ORL: 24
Teste nazale de provocare, citologie nazală: 12
Laringoscopie indirectă, laringoscopie de contact, laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil Traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil: 24
Laringoscopie directă, microlaringoscopie, traheoscopie rigidă, bronhoscopie (rigidă, flexibilă): 12
Examenul de laborator al secreţiei nazale, Teste olfactometrice. Testarea funcţionalităţii ciliare: 12
Bucofaringoscopie, Nasofaringoscopia Hipofaringoscopie Esofagoscopie: 48
Evaluare endoscopică a cavităţii orale, faringelui şi esofagului: 48
Teste de salivaţie. Teste funcţionale pentru disfagie. Evaluarea sindromului de apnee în somn: 6
Otoscopie, Teste de audiometrie: 12
Farmacoterapia locală în ORL: 24 Modulul 9, anul III: Oftalmologie Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică
Patologia pleoapelor şi aparatului lacrimal
Conjunctivitele
Keratitele
Patologia inflamatorie a sclerei şi uveei
Cataracte. Glaucoame
Ochiul roşu şi dureros
Bolile imunologice de sistem cu complicaţii oculare
Farmacoterapia locală oculară
Obiective educaţionale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie oftalmologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, şi activitate de informare medicală):
Examenul polului anterior al ochiului: 10
Examenul pleopelor şi conjunctivei: 10
Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 10
Examenul câmpului vizual. Examenul polului anterior al ochiului. Examenul biomicroscopic: 3
Fundul de ochi şi biomicroscopia fundului de ochi: 2
Examenul tensiunii intraoculare, Gonioscopia. Exoftalmometrie: 3 Modulul 10, anul III: Dermatovenerologie Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică
Structura şi imunologia pielii
Infecţii cutanate virale, bacteriene, fungice
Afecțiuni cutanate induse de ectoparaziți și alte artropode
Urticaria
Eczeme/dermatite
Prurigo
Vasculite cutanate
Reacţii cutanate postmedicamentoase
Eritrodermii. Eritem polimorf. Eritem nodos
Purpure în dermatologie
Bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)
Afecţiuni cutanate buloase
Limfoame si pseudo-limfoame cutanate
Sarcomul Kaposi. Angiologie dermatologică
Mastocitoze. Sarcoidoza
Psoriazis. Parapsoriazis
Lichen şi reacţii lichenoide
Dermatoze prin agenti fizici
Sindrom seboreic. Rozaceea
Nevi melanocitari. Melanom malign. Carcinom bazocelular. Dermatoze paraneoplazice
Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, diabet zaharat)
Manifestări cutaneo-mucoase în sifilis. Serodiagnosticul sifilisului
Manifestări cutaneo-mucoase în infecţia cu HIV și imunodeficiențe primare
Medicaţia antiinflamatorie şi imunomodulatorie în patologia cutanată
Obiective educaţionale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie dermatologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, şi activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):
Teste pentru diagnosticul in vivo al dermatitelor, PUVA-terapie, tratamente topice cutanate: 48
Tehnica imunofluorescenţei în dermatologie: 12
Citodiagnosticul Tzanck: 12
Examenul micologic în dermatologie: 10
Dermatoscopie, date semiologice dermatoscopice 12
Asistare efectuare biopsie cutanată: 6
Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de lupus cutanat: 2
Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de dermatită herpetiformă: 2
Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de psoriazis și lichen plan: 4
Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de pemfigus: 2
Interpretarea frotiurilor din secreţia uretrală şi vaginală: 12
Teste serologice pentru diagnosticul sifilisului: 12 Modulul 11, anul III: Pneumologie Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică
Anatomia, fiziologia şi răspunsurile imunitare ale aparatului respirator.
Insuficienţa respiratorie acută şi cronică.
Astmul nealergic, Astmul sever, Astmul eozinofilic.
Astmul nealergic ocupaţional.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică.
Tabacologie, boli legate de fumat, consiliere și tratament pentru renunţarea la fumat.
Pneumoconioza şi boala legată de azbest.
Pneumonite de hipersensibilitate în pneumologie.
Pneumopatii interstiţiale, fibroze pulmonare difuze.
Sarcoidoza.
Pneumopatii cu eozinofilie.
Infecţii respiratorii acute.
Bronşiectazii.
Patologia micotică pulmonară.
Parazitoze cu determinare pulmonară.
Tuberculoza şi infecția HIV/SIDA în pneumologie.
Patologia respiratorie în imunodeficienţe.
Tumori pulmonare, pleurale și mediastinale.
Patologia mediastinală.
Hipertensiunea arterială pulmonară.
Edeme pulmonare. Patologia tromboembolică pulmonară.
Sindromul apneei în somn.
Patologia pleurală. Determinări pulmonare în colagenoze.
Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară. Deficienţa de alfa1-antitripsină
Obiective educaţionale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie penumologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, şi activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):
Peak-flow-metrie: 120
Spirometrie: 100
Pletismografie: 20
Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară: 10
Evaluarea gazelor sanguine și oximetria: 10
Teste de provocare bronşică (nespecifică, specifică): 20
Sputa indusă: 10
Lavajul bronho-alveolar: 10
Investigaţia imagistică în pneumologie: 48
Testul tuberculinic: 5
Terapii inhalatorii, oxigenoterapia, suport ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP): 10
Resuscitarea cardiopulmonară, intervenții/terapii endobronşice: 10 Modulul 12, anul III: Boli infecțioase Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică
Infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare.
Infecţii virale, bacteriene, fungice şi parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase.
Gastroenterite şi enterocolite. Diareea infecţioasă. Particularităţi ale unor infecţii în pediatrie şi medicina de călătorie.
Hepatite virale acute şi cronice.
Infecţii ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.
Infecţia cu HIV, infecţii la pacienţi cu imunodeiciență/imunosupresați.
Particularităţi ale tratamentului antimicrobian la pacienţii cu afecţiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie.
Principii în terapia cu antibiotice şi chimioterapice, antivirale, antifungice. Profilaxia cu antibiotice şi chimioterapice. Reacţii adverse la tratamentul antimicrobian.
Obiective educaţionale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie infecțioasă, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, şi activitate de informare medicală):
Recoltarea produse patologice (spută, secreţii, sânge etc): 10
Hemocultura: 4
Urocultura, coprocultura: 10
Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice şi chimioterapice: 30
Examen coproparazitologic, examen parazitologic cutanat: 15
Exsudat faringian, examen de spută: 10
Markeri imunologici serologici virali, bacterieni şi parazitari: 30
Interpretarea de radiografii pulmonare în patologia infecţioasă: 20 Modulul 13, anul IV: Reumatologie Nr. ore curs/lecții conferință: 28 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică
Poliartrita reumatoidă a adultului
Artrita juvenila idiopatica şi boala Still
Spondiloartropatiile seronegative
Lupusul eritematos sistemic
Sclerodermia sistemică
Fenomenul Raynaud
Miopatiile inflamatoare
Boala mixtă a ţesutului conjunctiv şi alte colagenoze intricate
Fasciita enzinoficilică difuză şi sindromul mialgie-eozinofilie
Sindromul Sjögren
Vasculitele sistemice
Sindromul Behçet
Reumatismul articular acut
Boala artrozică periferică
Boala degenerativă a coloanei vertebrale
Forme de reumatism abarticular
Guta şi alte atrite microcristaline
Artrita psoriazică
Artritele infecţioase şi reactive
Bolile ereditare ale tesutului conjunctiv
Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale
Osteoporoza şi osteonecroza aseptică
Manifestări reumatologice din boli endocrine
Tratamentul antiinflamator nesteroidian în bolile reumatice. Profil de siguranță.
Tratamentul cu glucocorticosteroizi în bolile reumatice. Profil de siguranță.
Terapia biologică în bolile reumatice. Profil de siguranță.
Medicamente modificatoare de boală (DMARDs) nonbiologice utilizate în Reumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina. Profil de siguranță.
Allte DMARDs: ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida. Profil siguranță.
Obiective educaţionale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie reumatologică și colagenoze sau vasculite, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, şi activitate de informare medicală):
Teste biologice de inflamaţie şi de alterare a răspunsurilor imunitare în reumatologie: 40
Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 32
Examene radiologice în reumatologie: 40
Scintigrafii osoase: 8
Osteodensitometrii: 8
Interpretarea biopsiei sinoviale şi a lichidului sinovial: 6 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE Scopul instruirii în specialitatea de Alergologie şi Imunologie Clinică este de a asigura rezidentului însuşirea cunoştinţelor teoretice adecvate şi a procedurilor/manevrelor, tehnicilor/metodelor şi activităţilor practice esenţiale pentru practicarea specialităţii. Rezidentul va beneficia de instruire, atât la adult, cât şi la copil sau adolescent, şi trebuie să parcurgă module clinice/stagii clinice, atât pentru pacienţii internaţi, cât şi pentru cei din ambulatoriul integrat, precum și activitate orientată de laborator Imunologie Clinică în cadrul modulului de Alergologie și Imunologie Clinică și în cadrul modulului de imunologie fundamentală. La finalizarea programului de instruire în Alergologie şi Imunologie Clinică și promovarea examenului de specialitate, medicul specialist poate profesa cu roluri şi competenţe de expert medical, factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susţinător al stării de sănătate, atât educaţional, cât şi profesional. Medicul specialist în Alergologie şi Imunologie Clinică va avea de atins obiectivele educaţionale generale care îl fac apt pentru asigurarea unui diagnostic bazat pe evidenţe, de calitate şi asistenţă pentru pacienţi cu afecțiuni alergice şi pentru anumite afecțiuni cu componentă disimunitară, deseori în echipă terapeutică multidisciplinară, pentru consilierea pacienţilor şi a comunităţii pentru prevenirea şi reabilitarea bolilor alergice, comunicarea eficientă, cu înţelegere pentru pacienţi şi familiile acestora, comunicare constructivă şi eficientă cu alţi medici, inclusiv cu medicii de familie și alt personal medical, funcţionarea ca membru în echipa de asistenţă medicală şi coordonarea corespunzătoare a acesteia, după caz, contribuţia la educaţia pacienţilor şi familiilor acestora, realizarea aptitudinilor tehnice specifice necesare asistenţei pacienţilor cu afecțiuni alergice, indicaţiilor medicale complete şi corecte, capabilitatea de a întreprinde propria evaluare, de a dezvolta o strategie personală de educaţie continuă și evaluarea critică a literaturii de specialitate, precum și aprecierea pertinentă a informaţiilor în interesul pacientului. Pe durata programei de instruire în Alergologie şi Imunologie Clinică, rezidentul trebuie să întreprindă o gamă largă de experienţe în practica clinică din domeniul manifestărilor acute şi cronice ale boli din domeniul specialităţii. Această experienţă dobândită va viza inclusiv prevenirea bolilor şi reabilitarea pacienţilor. Rezidenţii vor fi implicaţi în activităţile şi programele educaţionale ale serviciilor în care se instruiesc, precum şi în activităţile curente și de cercetara ale acestora pentru a-şi însuşi aptitudinile pentru o viitoare activitate în acest domeniu. Rezidentul trebuie să-şi asume responsabilităţi asistate şi asigurate de către formator pe durata pregătirii în specialitate şi să fie capabil să elaboreze decizii clinice independente la absolvire. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE Scopul și obiectivele specifice detaliază cunoştinţele, deprinderile şi aptitudinile esenţiale în instruirea medicului cu pregătire în alergologie și imunologie clinică în timpul rezidenţiatului, pentru ca, după formarea în specialitate, să poată fi implicat ca profesionist, pentru suportul stării de sănătate, ca expert medical elaborator de decizii clinice, colaborator, comunicator, cu aptitudini de management și în educație profesională. Din punct de vedere profesional, rezidentul va înţelege şi îndeplini obligaţiile profesionale şi legale, va înţelege şi aplica principiile fundamentale ale eticii medicale, incluzând consimţământul informat, directive avansate, etica activității de cercetare, autonomia şi drepturile pacienţilor și va înţelege natura relaţiilor interpersonale profesionale şi a conexiunilor dintre pacienţi, colaboratori şi studenţi. Din punct de vedere al suportului stării de sănătate, va fi capabil să identifice factorii determinanţi ai sănătăţii: biologici, psiho-sociali, de mediu şi economici, să utilizeze aceste informaţii în planul de asistenţă medicală şi profilaxie şi să se asigure că pacientul are acces la serviciile corespunzătoare de asistenţă medicală şi socială în managementul individual al pacienţilor, va fi capabil să identifice grupurile de pacienţi cu risc de boli alergice şi de complicaţii ale acestora şi să aplice cunoştinţele corespunzătoare legate de profilaxie, va fi apt să identifice problemele şi oportunităţile pentru contribuţia la îmbunătăţirea stării de sănătate a pacienţilor alergici în cadrul comunităţii. Din punctul de de vedere al expertului medical, elaborator de decizii clinice, medicul reprezintă un expert în aspectele diagnosticării şi asistării bolilor alergice, este capabil să practice medicina bazată pe evidenţe şi cost-eficienţă şi să evite investigaţiile cu risc crescut neasumat sau care nu sunt necesare pentru asistenţă. El va avea aptitudini tehnice specifice pentru diagnostic şi terapie, și trebuie să demonstreze cunoştinţe corespunzătoare, deprinderi şi atitudini corespunzătoare. Ca și colaborator, medicul alergolog și imunolog clinician lucrează în echipă cu alte categorii de personal medical implicate în asistenţa pacienţilor şi este esenţial să colaboreze eficient cu echipa multidisciplinară, cu abordare interdisciplinară. El va demonstra capacitatea de a consulta alţi medici sau alte categorii de personal medical şi înţelege rolurile şi contribuţiile acestora în asistenţa in echipa medicală multidisciplinară, contribuind eficient şi constructiv la activităţile interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, pentru asigurarea celei mai bune asistenţe medicale, medicul trebuie să stabilească relaţii de comunicare eficiente cu pacienţii, familiile, alţi medici şi alte categorii de personal medical. Deprinderile de comunicare sunt esenţiale pentru a obţine anamneza detaliată şi să transmită informaţii pacientului şi familiei, stabilind o relaţie bazată pe încredere, înţelegere şi compasiune. Rezidentul va demonstra capacitatea de a asculta cu atenţie, a obţine şi sintetiza istoricul relevant de la pacienţii şi familiile acestora, de a demonstra empatie, înţelegere şi confidenţialitate, de a prezenta informaţii relevante concise, precise, clare, în scris şi verbal, de a educa pacientul şi familia cu privire la afecţiunea pacientului, factorii de risc şi profilaxia și de a înţelege impactul unor factori, cum ar fi vârsta, genul, incapacitatea fizică şi intelectuală, contextul etno-cultural şi socio-economic al pacientului şi de a evalua nivelul de complianţă faţă de programul de profilaxie şi terapeutic propus. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, rezidentul va demonstra aptitudini practice şi de organizare a timpului, incluzând punctualitate, organizare-planificare, evaluarea priorităţilor şi aptitudinilor de triere, înţelegerea particularităților asistenţei medicale într-o gamă variată de locaţii, incluzând spitale, ambulatorii de specialitate, cabinete medicale sau asistenţă la domiciliu. înţelegerea costului şi a raportului cost-eficienţă a programelor terapeutice şi profilactice şi abilitatea de a lua deciziile corespunzătoare bazate pe evidenţă a beneficiilor pacientului şi populaţiei tratate, înţelegerea programelor de management al calităţii şi abilitatea dezvoltării programelor adecvate în ariile lor de responsabilitate și abilitatea utilizării tehnologiei informaţiei ca instrument important în managementul optim al pacientului. Din punct de vedere al educației profesionale, medicul va întreprinde o permanentă monitorizare a calităţii profesionale în Alergologie şi Imunologie Clinică şi are responsabilitate pentru a se perfecţiona prin programe de educaţie medicală continuă, efectuate individual sau în cadru organizat. Rezidentul va fi capabil să dezvolte şi să utilizeze o strategie educaţională continuă autodirecţionată, să fie cunoscător şi capabil să aplice principiile evaluării critice ale surselor de informare medicală, cunoscător şi apt să aplice standardele bazate pe evidenţă ale asistenţei bolilor alergice, să fie apt să înţeleagă importanţa programelor învăţământ și de cercetare în domeniul specialității. REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAl CURENT) la finalizarea pregătirii Este de așteptat ca la finalizarea pregătirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică, din punct de vedere profesional, medicul să ofere asistenţă medicală de cea mai bună calitate cu integritate, onestitate şi compasiune, să manifeste comportament profesional corespunzător în relaţiile personale şi interpersonale, să practice medicina, pe bază de evidențe, în mod etic, în concordanţă cu deontologia profesională, având rol cheie ca profesionist dedicat îmbunătăţirii sănătăţii pacienţilor alergici şi cu anumite afecțiuni cu disfuncţie imunitară, fiind angajat la înalte standarde de calitate în practica clinică şi conduita etică. Din punctul de vedere al suportului stării de sănătate, la finalul pregătirii medicul va avea un rol esențial în identificarea factorilor determinanţi importanţi pentru bolnavi, contribuţia eficientă la îmbunătăţirea stării de sănătate a pacienţilor şi comunităţii lor, recunoaşterea şi capacitatea de a răspunde la acele probleme unde suportul este necesar și susţinerea promovării sănătăţii, exercitată individual sau prin organizaţii profesionale. Ca expert medical, elaborator de decizii clinice, medicul care a parcurs pregătirea în specialitate va demonstra abilităţi de diagnostic şi terapeutice pentru asistarea etică şi eficientă a pacientului, va accesa şi aplica informaţiile relevante pentru practica clinică, cu asigurarea asistenţei medicale de calitate a pacientului, educaţiei şi a opiniilor legale. Ca și colaborator, se va consulta eficient cu alţi medici şi personal medical, aducând contribuţie eficientă la alte activităţi interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, va trebui să asculte activ, să stabilească comunicare eficientă cu pacienţi şi familiile acestora, să obţină şi să sintetizeze istoricul relevant de la pacienţi, familiile şi comunităţile acestora și să aducă informaţii adecvate pacienţilor familiilor acestora şi echipei de asistenţă medicală. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, va utiliza eficient resursele, punând în balanţă asistenţa medicală a pacientului, nevoia de educație şi resursele externe, va aloca cu discernământ resursele asistenţei medicale, va lucra eficient şi efectiv în organizarea asistenţei medicale și va utiliza tehnologia informaţiei pentru a optimiza asistenţa medicală. La finalul pregătirii, se va comportă managerial în procesul de luare a deciziilor, care implică colaboratori, resurse şi atitudinile practice, va trebui să evalueze priorităţile şi să execute sarcinile, să conlucreze eficient cu colegii şi să ia decizii corespunzătoare în legătură cu direcţionarea resurselor asistenţei medicale. Din punct de vedere educațional, va fi capabil de implementarea şi monitorizarea unei strategii educaţionale personale continue, accesarea şi evaluarea critică a surselor de informare medicală, facilitarea educaţiei pacienţilor, a personalului medical şi a altor categorii profesionale sanitare, cu diverse nivele de competenţă și de dezvoltarea cunoştinţelor în domeniu. EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea Alegologie și Imunologie Clinică: I. Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire în modulele de Alergologie și Imunologie Clinică II. Proba clinică - 1 caz clinic din tematica probei scrise III. Proba practică - din baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice din modulele de Alergologie și Imunologie Clinică TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ PROBA SCRISĂ:
Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecţii (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.
Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică.
Celule prezentatoare de antigen şi limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie şi imunoterapie.
Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie şi imunoterapie.
Imunoglobuline, izotipuri și funcţii, IgE şi receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie şi imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.
Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie şi imunoterapie.
Componentele şi patologia sistemului complement.
Toleranţa imunologică şi autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.
Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.
Reacţii de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită şi clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularităţi ale răspunsurilor imune de organ.
Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.
Genetica astmului şi alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.
Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluţia naturală a afecțiunilor atopice şi alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.
Imunogenetica imunodeficienţelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficienelor primare.
Imunogenetica hipersensibilităţilor medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.
Alergene şi haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice şi biologice. Identificarea şi cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.
Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentraţii prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influenţează alergenicitatea.
Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucişată). panalergene, caracteristici, relevanță clinică.
Polenuri de arbori, graminee şi buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.
Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) şi fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior.
Alergene din veninuri şi salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.
Alergene alimentare (cu importanţă clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.
Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaţionale.
Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.
Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic şi imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenţei alergenice.
Rinite alergice intermitente şi persistente. Sindromul rinită alergică şi astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.
Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică / vegetaţii adenoide.
Astmul alergic la adult şi copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienţi (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.
Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiţi.
Astmul alergic ocupaţional și alte alergii respiratorii ocupaționale.
Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.
Pneumonia eozinofilică acută şi cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.
Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.
Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).
Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.
Conjunctivite alergice intermitente şi persistente. Keratoconjunctivita vernală.
Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.
Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.
Urticaria spontană acută şi cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.
Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).
Urticaria pigmentosa ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Boala serului şi sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.
Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.
Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic şi bradikininergic.
Dermatita / eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.
Dermatita / eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial şi tratament.
Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, răşini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.
Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică şi fototoxică.
Dermatita de contact alergică ocupaţională.
Alergia alimentară IgE- mediată şi non-IgE- mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală / sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.
Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.
Reacţii de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranţe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenţi chimici vasoactivi. Sindroame controversate.
Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.
Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.
Anafilaxia indusă de înţepături de himenoptere (albine, viespi).
Anafilaxia asociată cu factori fizici şi anafilaxia idiopatică. Alergia la latex şi la lichid seminal.
Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.
Alergii medicamentoase mediate IgE şi non-IgE-mediate, reacţii adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noţiuni de farmacovigilenţă.
Hipersensibilitatea la beta-lactamine şi alte antibiotice sau chimioterapice. Reacţii de hipersensibilitate la vaccinuri.
Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene şi analgezice.
Hipersensibilitatea la anestezice şi miorelaxante, la plasmă şi substituenţi plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.
Hipersensibilitatea la substanţe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacţii de hipersensibilitate asociate dializei.
Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenţi fibrinolitici şi anticoagulante.
Hipersensibilitatea la anticonvulsivante şi medicamente de uz psihiatric.
Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.
Teste cutanate prick şi i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.
Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene dn seria de referință europeană şi serii speciale, test patch pentru atopie).
Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.
Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.
Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.
Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.
Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.
Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
Teste de activare a bazofilelor şi de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.
Profilaxia bolilor alergice şi atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic şi cu reacţii de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.
Tratamentul urgenţelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.
Imunoterapia alergenică administrată injectabil.
Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.
Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.
Antihistaminice în alergologie.
Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.
Glucocorticosteroizi topici intranazali şi inhalatori.
Bronhodilatatoare beta2-adre, anticolinergice, teofiline.
Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată.
Imunodeficienţe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott- Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficienţe primare combinate ale celulelor T şi B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA şi alte imunodeficienţe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Angioedemul ereditar şi alte imunodeficienţe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Imunodeficienţe secundare neasociate infecţiei HIV; sindromul de imunodeficienţă dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucţie imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Sindrom Sjögren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare
Scleroza sistemică, polimiozita şi dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare
Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/ multidisciplinare
Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis şi sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré şi neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Afecţiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn şi colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Glomerulonefrite cu mecanism autoimun şi prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstiţiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
Glucocorticosteroizi sistemici şi alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina şi micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice şi metode imunosupresive.
Terapia de substituţie în imunodeficienţele primare. Imunoterapia cu citokine şi anti-citokine, alţi agenţi imunomodulatori. PROBA CLINICĂ: un caz clinic din tematica probei scrise PROBA PRACTICĂ: din baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice BAREMUL DE PROCEDURI/MANEVRE, TEHNICI/METODE ŞI ACTIVITĂŢI PRACTICE:
Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu
Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare
Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog)
Teste cutanate alergologice patch
Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente
Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor şi plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică
Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene
Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie
Probe funcţionale ventilatorii (spirometrie)
Probe funcţionale ventilatorii post-bronhodilatator
Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice
Teste de provocare alimentară şi medicamentoasă
Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenţi fizici
Teste alergologice cu alergene ocupaţionale
Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri
Utilizarea farmacoterapiei de urgenţă în alergologie
Monitorizarea saturaţiei oxigenului, a echilibrului acido-bazic
Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative
Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro
Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro
Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici
Determinarea componentelor sistemului complement
Teste screening de laborator pentru imunodeficienţe primare umorale şi celulare
Teste de laborator pentru investigarea imunodeficienţelor primare şi teste screening de laborator pentru imunodeficienţele dobândite
Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor
Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor
Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare
Determinări imunologice de markeri serologici tumorali
Determinări imunologice de markeri serologici virali
Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni
Determinări imunologice de markeri serologici parazitari
Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma
Deteminări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamaţiei: 200
Hemoleucograme la pacienţi cu patologie imuno-alergică
Investigaţii biochimice la pacienţi cu patologie imuno-alergică
Exsudate faringiene şi nazale, analiza sputei
Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienţi cu patologie imuno-alergică
Explorări imagistice la pacienţi cu patologie imuno-alergică
Examene citologice în produse biologice la pacienţi cu patologie imuno-alergică
Examene anatomopatologice şi imunohistochimice în patologia imuno-alergică
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ 2.
Competenţa profesională intrinsecă specialităţii Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, are dobândite competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire. Medicul specialist are cunoştinţe teoretice adecvate şi deține aptitudini pentru proceduri/manevre, tehnici/metode şi activităţi practice esenţiale pentru practicarea specialităţii. Medicul specialist reprezintă un factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susţinător al stării de sănătate, atât educaţional, cât şi profesional. Medicul specialist Alergologie și Imunologie Clinică profesează cu rol de expert medical prioritar în domeniul afecțiunilor alergice, conform competențelor care intră în standardul profesional, iar asistenţa de imunologie clinică se realizează întotdeauna în cadrul asistenţei medicale multidisciplinare/interdisciplinare. 2.
Obligaţii Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și Ministerul Sănătății. PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, Nume, prenume: Onițiu-Gherman Nadia Semnătura: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECŢIOASE Toate drepturile privind publicarea şi di uzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii DURATA: 5 ani STRUCTURA STAGIILOR I. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE: 35 luni A. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ŞI PRACTICĂ: 32 luni B. ACTIVITATE DE CERCETARE : 3 luni (din care l lună biostatistică) Total = 600 ore curs II. STAGII COMPLEMENTARE (25 luni): A. STAGII CLINICE MEDICALE: 19 luni Medicină internă 8.5 luni - din care: - Medicină internă-3,5 luni - Gastroenterologie-1 lună - Nefrologie-1 lună - Diabet şi boli de nutriţie- 1 lună - Medicină de urgenţă- 2 lună Bioetică- 0,5 luni Neurologie- 2 luni Hematologie clinică -1 lună Pediatrie- 3 luni Dermatologie- 1 lună ATI - 2 luni Pneumologie- 1 lună B. LABORATOR CLINIC SI EPIDEMIOLOGIE: 6 luni a. microbiologie medicală- 3 luni b. epidemiologie-3 luni, din care  Controlul infecţiilor: 2 lună  Vaccinări: 1 lună
ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.
Durata programului - 5 ani NUMARUL TOTAL DE ANI 5 NUMARUL TOTAL DE MODULE 15 MODULUL 1 Boli infecţioase NUMARUL DE LUNI/MODUL 6 luni ORE DE CURS/MODUL 120 ore curs MODULUL 2 Bioetica NUMARUL DE LUNI/MODUL 0,5 luni ORE DE CURS/MODUL 10 ore curs MODULUL 3 Medicină internă 3,5 luni (56 ore) si Medicină de urgenţă 2 luni (32 ore), Diabet si boli de nutriţie 1 luna (20 ore), Gastroenterologie-1 luna (20 ore), nefrologie-1 luna) (20 ore), NUMARUL DE LUNI/MODUL 8,5 luni ORE DE CURS/MODUL 148 ore MODULUL 4 Pediatrie NUMARUL DE LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/MODUL 60 ore MODULUL 5 Neurologie NUMARUL DE LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/MODUL 32 ore MODULUL 6 Boli infecţioase -5 luni Boli infectioase: Cercetare clinica si biostatistica- 3 luni NUMARUL DE LUNI/MODUL 8 luni ORE DE CURS/MODUL 128 ore curs MODULUL 7 ATI (infectii) NUMARUL DE LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/MODUL 40 ore MODULUL 8 Hematologie clinică- oncologică NUMARUL DE LUNI/MODUL 1 luna ORE DE CURS/MODUL 20 ore MODULUL 9 Microbiologie medicală NUMARUL DE LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/MODUL 84 ore MODULUL 10 Boli infecţioase NUMARUL DE LUNI/MODUL 8 luni ORE DE CURS/MODUL 128 ore MODULUL 11 Boli infecţioase NUMARUL DE LUNI/MODUL 4 luni ORE DE CURS/MODUL 80 ore MODULUL 12 Epidemiologie Controlul infecţiilor:2 luni; Vaccinari:1 luna NUMARUL DE LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/MODUL 72 ore MODULUL 13 Dermatologie NUMARUL DE LUNI/MODUL 1 luna ORE DE CURS/MODUL 20 ore MODULUL 14 Pneumologie NUMARUL DE LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/MODUL 20 ore MODUL 15 Boli infecţioase NUMARUL DE LUNI/ MODUL 9 luni ORE DE CURS 144 ore Total ore pregătire teoretică 600 ore didactice, la care se adauga 60-70 ore studiu individual/an,reprezentând 20-30% din activitate Total ore pregătire practică 70-80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual Obiective generale
Să obţină cunoştinţe şi aptitudinile necesare diagnosticului, îngrijirii şi prevenţieişi să se poată orienta rapid asupra diagnosticului şi atitudinii de urgenţă la pacienţii care se prezintă cu infecţii severe.
Să poată elabora un plan de conduită pentru pacientul "ca un întreg" şi să fie capabil să-l aplice
Sa realizeze diagnosticul diferenţial al afecţiunilor infecţioase
Să fie capabil să coopereze în cadrul unei echipe multidisciplinare, atunci când este necesar, inclusiv la pacienţii critici, aflaţi în terapie intensivă
Să elaboreze şi să aplice intervenţii pentru ocrotirea/prezervarea sănătăţii publice
Să obţină aptitudini adecvate de comunicare cu colegii şi cu pacienţii
Să fie capabil să participe şi să iniţieze activităţi de cercetare
Să fie capabil să se menţină la curent cu actualităţile din Bolile infecţioase
Să fie capabil să-şi managerieze timpul şi resursele în beneficiul pacienţilor şi colegilor.
Să obţină abilităţi de leader Obiective speci ice specialităţii de Boli In ecţioase
Să obţină competenţe clinice la nivel de practică independentă în evaluarea, investigarea, controlul, diagnosticul şi managementul infecţiilor comunitare şi a celor asociate îngrijirilor medicale
Să obţină competenţe clinice la nivel de practică independentă în managementul pacienţilor imunodeprimaţi, inclusiv a celor cu HIV/ şi al celorcuneutropenie severă
Să obţină competenţe clinice în diagnosticul, investigarea şi managementul infecţiilor de import şi să fie capabil să ofere relaţii şi recomandări referitoare la medicina călătorului
Să obţină competenţe clinice în diagnosticul, investigarea şi managementul infecţiilor cronice: ex. hepatite virale B şi C , tuberculoza, etc.
Să înţeleagă tehnicile microbiologice şi să intrepreteze corect rezultatele în cadrul activităţii lor.
Să devină competent în privinţa tuturor aspectelor legate de utilizarea antibioticelor
Să obţină o înţelegere a procesului de transmitere a infecţiei atât în comunitate cât şi în instituţiile medicale
Să fie capabil să aplice suficiente cunoştinţe şi aptitudini pentru diagnostic şi management în vederea asigurării unei practici sigure şi independente in Bolile infecţioase
Să poată realiza activitate educaţională medicală în domeniul patologiei infecţioase cu studenţii şi cu medicii din diverse specialităţi Să poată propune/decide asupra modalităţilor de a îmbunătăţi modul de derulare al activităţii în domeniul bolilor infecţioase la locul său de muncă STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE (5 module) Tematica lecţiilor conferinţa (600 ore) I. Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale si a lucrărilor ştiinţifice.
Secţia de spital pentru boli infecţioase: structura, cladire, echipament, organizare, funcţionare, conceptii moderne (spital de zi), legislatie sanitara.
Etiologia bolilor infecţioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziti.
Dinamica si patogeneza bolilor infecţioase.
Diagnosticul bolilor infecţioase:
1.Diagnostic pozitiv 5.
Date epidemiologice
Date clinice
Date de laborator 5.
Diagnostic diferenţial (în funcţie de patologie).
Tratamentul antimicrobian: 6.
Antibiotice si chimioterapice: clasificarea si descrierea principalelor antibiotice si chimioterapice; mecanisme de actiune ale substantelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor si chimioterapicelor-, rezistenta microbiana la antibiotice.
Antibioticoterapia: reguli de baza in terapia cu antibiotice, principii de alegere şi de modificare a tratamentului antibiotic, asocieri de antibiotice, parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare); monitorizarea evoluţiei în timpul tratamentului, metode de control clinic si de laborator in conducerea terapiei antiinfecţioase; cauze de insucces în terapia antimicrobiana.
Probleme speciale in antibioticoterapie: indicaţiile antibioticelor si chimioterapicelor la gravide, particularitati ale antibioticoterapiei la sugari si copii; antibioticoterapia in insuficienţa renala, hepatica, la vârstnicul cu comorbiditati; patrunderea ăn LCR si SNC.
Profilaxia cu antibiotice si chimioterapice.
Reacţii adverse la antibiotice si chimioterapice.
Modalităţi de prevenire si management al rezistenţei la agenţii anti-infecţiosi.
Tratamentul antiviral:
Clasificare.
Mecanisme de acţiune
Chimioterapice antivirale.
Practica terapiei.
Terapia antifungica: 8.1 Clasificare.
Mecanisme de actiune.
Chimioterapice antifungice.
Practica terapiei.
Terapia antiparazitara:
Clasificare 9.
Mecanisme de actiune 9.
Chimioterapice antiparazitare. 9.
Practica terapiei.
Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline. -Vaccinuri ; clasificare; program naţional de recuperare; indicaţii; contraindicaţii
Tratament nespecific: repaus, dieta, simptomatic.
Tratament patogenic: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare.
Diagnosticul si tratamentul: sepsis, şocul infecţios, insuficienţa organică sistemică multiplă.
Febra de origine necunoscută, sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.
Delimitarea între infecţiile acute comunitare, infecţiile asociate ingrijirilor medicale - modul de abordare terapeutic specific si nespecific.
Infecţii ale căilor respiratorii superioare: Guturaiul Angine Epiglotita Laringita acută Laringo-traheobronşita acuta Otita externă si medie Sinuzite Infecţii ale cavitaţii orale, gâtului si capului
Infecţii ale căilor respiratorii inferioare: Bronşite acute, bronşite cronice acutizate Bronşiolita Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.) Abcesul pulmonar Pleurezii
Infecţii cardio-vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite Infecţii intravasculare (tromboflebite septice, endarterite)
I n f e c ţ i i a l e s i s t emu l u i n e r v o s : Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene) Encefalite infecţioase, postinfecţioase, postvaccinale Mielite, nevrite Abces cerebral Empiem sub - şi epidural, tromboflebita intracraniana supurativă Infecţii de shunt LCR
Infecţii cutanate si de părţi moi : Celulite si infecţii ale ţesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc. Miozite, fasceite Infecţiile plagilor, arsurilor
Infecţii ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată si generalizată Limfangite
Diarei acute infecţioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziţi), patogeneza, diagnostic, tratament. Diarei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor Diarei invazive (inflamatorii) Diarei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile Toxiinfecţii alimentare Boala Whipple
Infecţii intraabdominale Peritonite Supuraţii intraabdominale localizate Abcese parenchimatoase Infecţii ale căilor biliare: colecistite, angiocolite
Hepatite virale acute si cronice. - Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E. - Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, D,
Infecţii ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.
Infecţii osteo -articulare: Infecţii ale articulaţiilor native Infecţii asociate protezelor osoase si articulare Osteomielita, Spondilodiscita
Infecţii cu transmitere sexuala (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoza benigna, trichomoniaza, vaginite, vaginoze etc.).
Infecţii streptococice (angina, scarlatina, erizipel, celulite, fasciite necrozante, sindrom de soc toxic streptococic etc ) si complicaţiile acestora.
Infecţii stafilococice.
Infecţii pneumococice.
Infecţii cu BGN.
Infecţii meningococice.
Infecţii cu anaerobi.
Infecţii fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza.
Boli eruptive virale: Rujeola Rubeola Infecţii cu virusul varicelo -zosterian Roseola infantum Megaleritemul epidemic
Infectii cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infectioasa, HHV (6, 7, 8).
Gripa.
Infecţia urliana.
Difteria.
Tusea convulsiva.
Infecţii cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.
Febra tifoida si paratifoida.
Dizenteria bacteriană.
Holera.
Trichmeloza.
Botulism.
Antrax.
Tetanos.
Gangrena gazoasă.
Bruceloza.
Listerioza. Toxoplasmoza
Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.
Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.
Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasa, febra Q).
Erizipeloid Rosenbach.
Boala ghearelor de pisică.
Febra muşcaturii de şobolan.
Boli tropicale. a. Amibiaza b. Leishmanioze c. Malaria d. Schistosomiaze e. Filarioze f. Tripanosomiaza g. Pesta h. Febre hemoragice, febra Denga, febra galbenă, arboviroze
Infecţia cu HIV.
Infecţii la gazde imunocompromise: - pacienţi cu boli maligne, febrili neutropenici - pacienţi consumatori de droguri i. v. - pacienţi cu transplant de maduvă osoasă sau de organ solid - pacienţi cu intervenţii neurochirurgicale - pacienţi asplenici (splenectomie, disfuncţii splenice) - vârstnici - protezati (biofilme)
Infecţii în sarcina si lehuzie
Particularitati ale principalelor infecţii la pacientul pediatric.
Infecţii asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare: - Respirator, urinar, digestive, cutanat şi prin dispozitive intravasculare percutanate - Infecţii transmise prin sânge/produse de sânge si grefe de organe
Medicina de calatorie.
Boli infecţioase emergente: SARS Gripa aviara etc.
Noţiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoaşterea precoce, epidemiologie, managementul si controlul infectiilor cu agenti patogeni raspândiţi deliberat in comunitate: variola, antrax, pesta, botulism, tularemie) Baremul activitatilor practice
Interpretarea leucogramei: 150,
Recoltarea diverselor produse patologice (sputa, secreţii purulente etc): 50,
Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,
Urocultura (interpretare, atitudine terapeutica): 100,
Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
Examen sputa (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
Puncţia rahidiană: 10,
Interpretarea rezultatelor examinarilor din LCR: 100,
Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice si chimioterapice: 500,
Interpretarea următoarelor probe: hepatice, biochimice, serologice, factori de coagulare renale

(200), 12. Interpretarea valorilor biomarkerilor utilizaţi pentru evaluarea sindromului biologic de inflamaţie

(200),

Interpretarea radiografiilor pulmonare: 100,
Însusirea manevrelor de resuscitare a funcţiilor vitale: 10, 1.2.Structura programului MODUL I ANUL 1 - BOLI INFECŢIOASE - (6 luni) Nr.ore curs = 120 ore Nr.ore practică = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice Boli in ecţioase: Terapia etiologică; utilizarea corectă (judicioasă) a antibioticelor.
Tratamentul antiinfecţios a. importanţa tratamentului antiinfecţios; b. modalităţi terapeutice medicale: antimicrobiene, seruri specifice şi alte alternative de tratament antiinfecţios în curs de evaluare; c. modalităţi terapeutice invazive: asanarea focarelor septice, îndepărtarea corpilor străinii infectaţi (medicali sau nu)
Tratamentul antibacterian - clasificarea si descrierea principalelor antibiotice: a. mecanisme de acţiune; b. spectrul de activitate şi indicaţii clinice actuale; c. efecte adverse; d. noţiuni de farmacocinetică şi de farmacodinamie
Terapia antibiotică: Indicaţiile şi principiile utilizării de antibiotice; principalele situaţii de utilizare excesivă a. administrarea de antibiotic în tratamentul infecţiilor; infecţii şi alte situaţii în care antibioticele se prescriu/utilizează nejustificat b. principii de alegere şi de modificare ale tratamentului antibiotic; c. parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare); d. monitorizarea evoluţiei în timpul tratamentului.
Efecte nedorite ale administrării de antibiotice a. Toxicitatea medicamentoasă şi monitorizarea acesteia b. Selectarea rezistenţei bacteriene şi generarea de dismicrobisme cu patologie postantibiotică (candidoze, infecţii cu Clostridium difficile)
Rezistenţa la antibiotice. Principalele bacterii implicate în patologia umană, rezistenţa lor la antibiotice şi alternative terapeutice. a. testarea sensibilităţii bacteriene la antibiotice - valoare clinică; antibiograma selectivă b. Bacterii multirezistente la antibiotice (MDR): definiţii; mecanisme de rezistenţă importante clinic şi/sau epidemiologic. c. coci Gram pozitivi; MRSA, VRE d. bacili Gram-negativi: Enterobacteriaceae producătoare de ESBL şi/sau carbapenemaze; nonfermentativi e. coci Gram negativi (gonococ, meningococ) f. anaerobi
Problema rezistenţei bacteriene la antibiotice - ameninţare globală majoră la adresa sănătăţii publice. Cauzele ale acestui fenomen: - utilizare excesivă a antibioticelor (prescriere, autoadministrare, eliberare nejustificată) - transmitere a germenilor rezistenţi la antibiotice interuman sau de la animale la om.
Modalităţi de limitare a rezistenţei microbiene. a. Programe de utilizare judicioasă a antibioticelor în unităţi medicale: obiective, echipa de lucru, strategii (restricţionare şi audit prospectiv). Importanţa elaborării şi actualizării recomandărilor terapeutice şi a listei de antibiotice in dispensabile; b. consulturile interdisciplinare pentru diagnosticul şi tratamentul unei posibile infecţii - componentă importantă a programului de utilizare judicioasă a antibioticelor; c. Creşterea complianţei pacienţilor la tratamentul antibiotic.
Utilizare profilactică a antiinfecţioaselor. a. Profilaxia antibiotică perioperatorie; indicaţii, obiective, modalităţi de realizare. b. Alte situaţii
Tratamentul antiviral: a. Clasificare, mecanisme de acţiune. b. Indicaţii de administrare - situaţii particulare. Problema rezistenţei la antivirale.
Tratamentul antifungic: antifungice topice şi antifungice sistemice. a. Principalii fungi implicaţi în infecţii sistemice la om, clasele de antifungice şi principii ale administrării antifungicelor. b. Evoluţii legate de rezistenţa la antifungice.
Tratamentul antiparazitar: clasificare; mecanisme de actiune.Principalele indicaţii clinice.
Alte măsuri utilizate în tratamentul infecţiilor: tratamentul simptomatic şi tratamentul patogenic. II. Teme activităţi practice Interpretare antibiograme

(100)Elaborare de planuri terapeutice (scheme de antibioterapie)

(100)III. Obiective speci ice La finele acestui modul, medicul rezident va cunoaşte:  indicaţiile, eficienţa scontată şi riscurile utilizării antibioticelor (profilactic şi terapeutic);  antibioticele, antiviralele, antifungicele, antiparazitarele importante în practica medicală, cu spectrul lor de activitate şi indicaţiile clinice actuale;  principiile de alegere a tratamentului antibiotic iniţial, monitorizarea tratamentului şi criteriile pentru modificarea/întreruperea acestuia;  importanţa problemei rezistenţei bacteriene la antibiotice şi soluţii posibile pentru limitarea acesteia;  speciile bacteriene cu risc de multirezistenţă bacteriană şi alternative terapeutice pentru infecţiile cauzate de acestea;  conţinutul programelor de utilizare judicioasă a antibioticelor. MODULUL 2 ANUL 1 BIOETICA -0,5 luni Nr. ore curs = 10 ore Nr.ore lucrări practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual I. Tematica cursurilor adaptate obiectivelor speci ice (10 ore)

Drepturile şi obligaţiile medicului şi pacientului.
Valori ale relaţiei medic-pacient.
Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
Consimţământul informat.
Confidenţialitatea în relatia medic-patient.
Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.
Greşeli şi erori în practica medicală: definirea noţiunilor de greşeală şi eroare, culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice, managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală II. Teme activităţi practice
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică.
Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice.
Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice.
Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete.
Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete.
Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete.
Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete.
Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concret. III. Obiective speci ic La sfârşitul modulului de bioetică medicul rezident de boli infecţioase va fi capabil să:  înţeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile şi credinţa pacientului şi familiei sale;  înţeleagă şi să aplice principiile universale ale eticii medicale;  deprindă standarde etice profesionale personale în concordanţă cu codul de etică medicală;  cunoască şi să poată lua o decizie adecvată când lucrează cu subiecţi aparţinândgrupurilor vulnerabile;  să aplice în practică permanent principiile confidenţialităţii, nediscriminării  prescrie medicaţia conform regulilor eticii medicale MODUL 3 ANUL 1 MEDICINĂ INTERNĂ- 3,5 luni (56 ore) si MEDICINĂ DE URGENŢĂ 2 luni (32 ore) MEDICINĂ INTERNĂ- 3,5 luni Nr. ore curs = 56 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor speci ice (32 ore)
Cardiopatia ischemică.
Infarctul miocardic acut.
Tulburările de conducere ale inimii.
Tulburările de ritm ale inimii.
Pericardite neinfecţioase.
Edemul pulmonar acut cardiogen şi noncardiogen.
Cordul pulmonar cronic.
Insuficienţa cardiacă congestivă.
Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară.
Tromboflebite.
Dislipidemiile.
Reumatismul articular acut.
Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoida, spondilartrite seronegative, colagenoze(lupus eritematos, sclerodemii, dermatomiozite).
Dislipidemiile.
Artrite reactive.
Terapia biologică in bolile reumatismale. II. Teme activităţi practice
Interpretarea examenului radiologic în

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.