GHID 20/02/2020 - Portal Legislativ

(1)coroborat cu art. 12 alin.

(10)din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, luând în considerare art. 75 lit. g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul: art. 57 alin.

(1)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare; art. 1 alin.

(5)și al art. 13 alin.

(4)din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ministrul mediului, apelor și pădurilor emite următorul ordin: Art. 1. —

(1)Se aprobă ghidul general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, ghidul pentru evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră și alte ghiduri specifice pentru diferite domenii și categorii de proiecte, denumite în continuare ghiduri. Ghidul general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului este prevăzut în anexa nr.

1. Ghidul referitor la evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, care reprezintă adaptarea la cerințele legislației naționale a ghidului pentru implementarea art. 7 din Directiva EIA elaborat de JASPERS în 2013, este prevăzut în anexa nr.
2. Adaptarea ghidului sectorial pentru incinerarea deșeurilor municipale elaborat de JASPERS

(2013)la cerințele legislației naționale și armonizarea ghidului sectorial pentru incinerarea deșeurilor municipale cu legislația UE în domeniu este prevăzută în anexa nr. 3. Ghidul privind cariere, exploatații miniere de suprafață, inclusiv instalații industriale de suprafață pentru extracție, este prevăzut în anexa nr. 4. Ghidul privind instalații pentru creșterea intensivă a animalelor de fermă, inclusiv a păsărilor de carne, păsărilor ouătoare, porcilor și scroafelor, este prevăzut în anexa nr. 5. Ghidul privind proiectele de realizare a instalațiilor pentru producerea energiei hidroelectrice este prevăzut în anexa nr. 6. Ghidul privind împădurirea terenurilor pe care nu a existat anterior vegetație forestieră sau defrișare în scopul schimbării destinației terenului este prevăzut în anexa nr. 7. Art. 2. — Anexele nr. 1—7 fac parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 30 ianuarie 2003. Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe București, 20 februarie 2020. Nr. 269. *) Ordinul nr. 269/2020 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 16 martie 2020 și este reprodus și în acest număr bis. Anexa 1 la Ordinul MMAP nr. 269/20.02.2020 GHID GENERAL APLICABIL ETAPELOR PROCEDURII DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI CUPRINS Introducere Procesul de evaluare a impactului asupra mediului în context european EIM: concept și etape Principalele modificări aduse Directivei EIM Ghid metodologic privind etapa de încadrare aferentă procesului de evaluare a impactului asupra mediului Etapa de Evaluare inițială Etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului Derularea etapei de încadrare Luarea deciziei etapei de încadrare Liste de control pentru etapa de încadrare Alte considerente privind etapa de încadrare Ghid metodologic pentru Etapa de definire a domeniului evaluării și de realizare a raportului prvind impactul asupra mediului Definirea domeniului evaluării Inițierea etapei de definire a domeniului evaluării Definirea “experților competenți” Derularea etapei de definire a domeniului evaluării Aspecte practice privind întocmirea îndrumarului Liste de control pentru stabilirea semnificației efectelor în etapa de definire a domeniului evaluării Etapa de Întocmire a Raportului privind impactul asupra mediului (RIM) Cerințe legislative pentru întocmirea RIM Cerințe privind conținutul RIM Ghid metodologic pentru Etapa de analiză a calității raportului privind impactul asupra mediului Aspecte procedurale Analiza efectivă a calității RIM Competențe în analiza calității RIM Liste de control pentru verificarea calității RIM Liste de control pentru verificarea calității studiului EA Anexe Lista tabelelor Tabelul 1. Principalele modificări aduse Directivei EIM prin amendamentele din 2014 Tabelul 2 Interpretarea criteriilor de selecție din Anexa 3 pentru stabilirea necesității efectuării evaluării impactului asupra mediului Tabelul 3 Listă de control în vederea încadrării proiectelor la evaluare adecvată Tabelul 4 Lista de control pentru etapa de încadrare Tabelul 5 Lista de control pentru evaluarea semnificației impactului asupra mediului Tabelul 6 Lista de control pentru etapa de încadrare – exemplu proiect de parc eolian Tabelul 7 Listă de control în vederea încadrării proiectelor la evaluare adecvată – exemplu de completare Tabelul 8 Exemplu de alegere a echipei de experți pentru realizarea unui RIM Tabelul 9 Caracterizarea magnitudinii unui impact Tabelul 10 Stabilirea senzitivității receptorului Tabelul 11 Stabilirea semnificației impactului în funcție de magnitudine și senzitivitatea receptorului Tabelul 12 Descrierea impactelor în funcție de semnificația acestora Tabelul 13 Lista de control pentru etapa de definire a domeniului evaluării - Întrebări privind caracteristicile proiectului Tabelul 14 Lista de control pentru etapa de definire a domeniului – caracteristicile mediului Tabelul 15 Tipuri de măsuri de atenuare Tabelul 16 Liste de control pentru verificarea calității RIM Tabelul 17 Listă de control pentru verificarea calității studiului de evaluare adecvată Lista figurilor Figura 1 Etape și pași în procesul de evaluare a impactului asupra mediului Figura 2 Schema etapei de evaluare inițială Figura 3 Schema etapei de incadrare Figura 4 Schema logică a etapei de evaluare inițială Figura 5 Schema logică privind încadrarea proiectelor cu sau fără evaluare adecvată Figura 6 Schema logică a etapei de încadrare Figura 7 Schema etapei de definire a domeniului evaluării Figura 8 Schema logică a etapei de analiză a calității RIM GLOSAR DE TERMENI Termen Definiție Acord de mediu Actul administrativ emis de către autoritatea competentă de protecția mediului prin care sunt stabilite condițiile și, după caz, măsurile pentru protecția mediului, care trebuie respectate in cazul realizării unui proiect Adaptare Procesul de ajustare a priectului prin prevederi de masuri specific de adaptare la conditiile actuale si viitoare ale schimbrilor climatice si efectelor acestora. Masurile de adaptare prevazute incearca sa minimizeze sau sa evite posibille prejudicii provocate de fenomenele externe. Aprobare de dezvoltare Decizia autoritatii sau autoritatilor competente , care da dreptul titularului proiectului sa realizeze proiectul. In conformitate cu prevederile Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, aceasta se concretizeaza prin: Autorizatia de construire pentru proiectele prevazute in anexa nr.1 si cele prevazute in anexa nr. 2, pct.1, lit.a),c),e),f),

1. g)si pct.2-13 Acord privind utilizarea terenului in scop agricol intensiv, pentru proiectele prevazute in anexa 2, pct.1, lit.
2. b)Acord al conducatorului structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura pentru proiectele privind impadurirea terenurilor pe care nu a existat anterior vegetatie forestiera, prevazute in anexa nr.2 pct. 1 lit.
3. d)Actul emis de autoritatea competenta in domeniul silviculturii conform prevederilor art. 40*) din Legea nr.46/2008 Codul silvic, republicata in onitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.611 din 12 august 2015, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru realizarile obiectivelor care implica defrisarea in scopul schimbarii destinatiei terenurilor, prevazute la anexa nr.2 pct.1 lit.
4. d)Arie naturala protejata Zona terestra si/sau acvatica in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, științifică ori culturala deosebita, Arie speciala de conservare Situl de importanță comunitara desemnat printr-un act statutar, administrativ si/sau contractual in care sunt aplicate masurile de conservare necesare mentinerii sau de refacere la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale si/sau a populatiilor speciilor de interes comunitar pentru care situl este desemnat Autoritate competenta Autoritatea care emite aprobarea de dezvoltare, sau, după caz, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului organizate la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi Administraţia Naţională „Apele Române” şi unităţile aflate în subordinea acesteia BAT - Cele mai bune tehnici disponibile Stadiul de dezvoltare cel mai eficient si avansat inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care demonstreaza posibilitatea practica a tehnicilor specifice de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor- limita de emisie si a altor conditii de autorizare, in scopul prevenirii poluarii, iar, in cazul in care nu este posibil, pentru a reduce, in ansamblu, emisiile si impactul asupra mediului in intregul sau BATAELs – niveluri de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile Nivelurile de emisie obtinute in conditii normale de functionare cu ajutorul uneia dintre cele mai bune tehnici disponibile sau al unei asocieri de astfel de tehnici, astfel cum sunt descrise in concluziile BAT, si exprimate ca o medie pentru o anumita perioada de timp, in conditii de referinta prestabilite Biodiversitate Variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale și complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifică, interspecifică și diversitatea ecosistemelor; BREF – document de referinta BAT Un document rezultat in urma schimbului de informatii organizat de Comisia Europeana, elaborat pentru anumite activitati, care descrie, in special, tehnicile aplicate, nivelurile actuale ale emisiilor si consumului, tehnicile luate in considerare pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile, precum si concluziile BAT si orice tehnici emergente, acordand o atentie speciala criteriilor prevazute in anexa nr. 3 la Legea nr.278/2013 privind emisiile industriale Bun al patrimoniului natural Componenta patrimoniului natural care necesita un regim special de protectie, conservare si utilizare durabila in vederea mentinerii in beneficiul generatiilor prezente si viitoare Comunitati locale Comunitatile umane situate in interiorul sau in vecinatatea ariei naturale protejate si/sau care detin proprietati ori desfasoara diverse activitati pe teritoriul sau in vecinatatea ariei naturale protejate Concluzii BAT Un document care contine parti al unui document de referinta BAT, prin care se stabilesc concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile, descrierea acestora, informatii pentru evaluarea aplicabilitatii lor, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, monitorizarea asociata, nivelurile de consum asociate si, dupa caz, masurile relevante de remediere a amplasamentului Coridor ecologic Zona naturala sau amenajata care asigura cerintele de deplasare, reproducere si refugiu pentru speciile salbatice terestre si acvatice si in care se aplica unele masuri de protectie si conservare Termen Definiție Deșeu Orice substanță, amestec sau orice obiect din categoriile stabilite de legislația specifică privind regimul deșeurilor, pe care deținătorul îl aruncă, are intenția sau are obligația de a-l arunca; Deteriorarea mediului Alterarea caracteristicilor fizico-chimice și structurale ale componentelor naturale și antropice ale mediului, reducerea diversității sau productivității biologice a ecosistemelor naturale și antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calității vieții, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei și solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea și valorificarea lor deficitară, ca și prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului; Dezvoltare durabilă Dezvoltarea care corespunde necesităților prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități; Echilibru ecologic Ansamblul stărilor și interrelațiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigură menținerea structurii, funcționarea și dinamica ideală a acestuia; Ecosistem Complex dinamic de comunități de plante, animale și microorganisme și mediul abiotic, care interacționează într-o unitate funcțională; Efluent Orice formă de deversare în mediu, emisie punctuală sau difuză, inclusiv prin scurgere, jeturi, injecție, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare; Emisie Evacuarea directa sau indirecta de substante, vibratii, caldura sau zgomot in aer, apa ori sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale instalatiei Evaluarea impactului asupra mediului Un proces care consta in: Pregatirea raportului privind impactul asupra mediului de catre titularul proiectului, astfel cum se prevede la articolul 5 aliniatele

(1)si

(2)din Directiva 2014/52/UE (respectiv art. 10 si 11 din Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului) Desfasurarea consultarilor astfel cum se prevede la articolul 6 si, dupa caz, la articolul 7 din Directiva 2014/52/UE (respectiv art. 6, art. 15, art. 16 si, dupa caz, la art. 17 din Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului) Examinarea de catre autoritatea competenta a informatiilor prezentate in raportul privind impactul asupra mediului si a oricaror informatii suplimentare furnizate, dupa caz, de catre titularul proiectului in conformitate cu art.5 al.

(3)si a oricaror informatii relevante obtinute in urma consultarilor in temeiul art. 6 si 7 din Directiva 2014/52/UE (respectiv art. 12 din Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si pct.ii) Prezentarea unei concluzii motivate de catre autoritatea competenta cu privire la impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, tinand seama de rezultatele examinarii mentionate la punctul (iii) si, dupa caz, de propria examinare suplimentara Includerea concluziei motivate a autoritatii competente in oricare dintre deciziile mentionate la art. 8 a* din Directiva 2014/52/UE (respectiv art. 18 al.

(8)si

(9)din Legea 292/2018privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si pct.ii) Experti competenti Persoane fizice si juridice care au dreptul de a elabora, potrivit legii, rapoartele din cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si care se inscriu in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului (Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului ) Expunere Expunerea este definită ca totalitatea elementelor (oameni, proprietăți, sisteme de infrastructură) prezente în regiunile în care acționează hazardul analizat care pot suferi consecințe ale acestuia (pierderi). Instalatie O unitate tehnica stationara, in care se desfasoara una sau mai multe activitati prevazute in anexa nr.1 sau in anexa nr.7 partea 1 din Legea nr.278/2013 privind emisiile industriale, precum si orice alte activitati direct asociate desfasurate pe acelasi amplasament, care au o conexiune tehnica cu activitatile prevazute in anexele respective si care pot genera emisii si poluare Modalitate de administrare a ariei naturale protejate Felul in care se asigura managementul unei arii naturale protejate, respectiv prin structuri de administrare special constituite sau prin custozi, dupa caz Patrimoniu natural Ansamblul componentelor si structurilor fizico – geografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural, ale caror importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica,biogena, sanogena, peisagistica si recreativa au o semnificatie relevanta sub aspectul conservarii diversitatii biologice floristice si faunistice, al integritatii functionale a ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si pentru satisfacerea cerintelor de viata, bunastare, cultura si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare Plan de management al ariei naturale protejate Documentul care descrie si evalueaza situatia prezenta a a riei naturale protejate , defineste obiectivele, precizeaza actiunile de conservare necesare si reglementeaza activitatile care se pot desfasura pe teritoriul ariilor, in conformitate cu obiectivele de management Plan de management al Reprezinta instrumentul de implementare in cadrul activitatilor de gospodarire a apelor la nivel de bazin hidrografic, avand in vedere obiectivul principal, respectiv atingerea „starii bune ” pentru toate Termen Definiție bazinului hidrografic apele. Acest plan este un document detaliat care include, in principal, rezultate privind: caracteristicile bazinului hidrografic, presiunile si impactul activitatilor umane asupra apelor din bazinul hidrografic, precum si seturile de masuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu Poluare Introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al activitatii umane, de substante, vibratii, caldura sau zgomot in aer, apa ori sol, susceptibile sa aduca prejudicii sanatatii umane sau calitatii mediului, sa determine deteriorarea bunurilor materiale sau sa afecteze ori sa impiedice utilizarea in scop recreativ a mediului si/sau alte utilizari legitime ale acestuia Proiect Executarea lucrarilor de constructii sau a altor instalatii ori lucrari, alte interventii asupra cadrului natural si peisajului, inclusiv cele care implica exploatarea resurselor minerale Public Una sau mai multe persoane fizice sau juridice si, in conformitate cu legislatia ori cu practica nationala, asociatiile, organizatiile sau grupurile constituite de acestea Public interesat Publicul afectat sau care ar putea fi afectat de, sau care are un interes in procedura prevazuta la art. 4 din Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului; in sensul acestei definitii, organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului si care indeplinesc conditiile legale sunt considerate ca avand un interes Raport privind impactul asupra mediului Documentul care contine informatiile furnizate de titularul proiectului potrivit prevederilor art. 11 si art. 13 alin.

(2)-

(3)din Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului Reconstructie ecologica Refacerea ecosistemelor naturale fundamentale si mentinerea sau refacerea ecosistemelor conform obiectivelor ariei naturale protejate Regulament al ariei naturale protejate Documentul in care se includ toate prevederile legate de activitatile umane permise si modul lor de aprobare, precum si activitatile restrictionate sau interzise pe teritoriul ariei naturale protejate Risc Riscul asociază probabilitatea de apariție a evenimentelor sautendințelor periculoase (hazardul) cu impactul acestora. Exprimatmatematic, riscul este o funcție ce depinde atât de probabilitatea deapariție cât și de impactul hazardului analizat. Impactul, la rândullui, rezultă din expunere și vulnerabilitate.xpunerea lucrarilor proiecate la pericolele date schimbarilor climatice si hazardelor associate acestora. Schimbari climatice Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), adoptată cu ocazia Summit-ului desfășurat la Rio de Janeiro în 1992 (The Earth Summit), defineste schimbarile climatice ca fiind un proces complex de modificare pe termen lung a elementelor climatice (temperatură, precipitații, creșterea frecvenței și intensității unor fenomene meteo extreme, etc.), datorate in principal emisiilor de gaze cu efect de sera rezultate din activități antropice, directe sau indirecte, care au determinat dezechilibre în atmosferă și au favorizat declanșarea efectului de seră. UNFCCC face o distincție între schimbările climatice determinate de activitățile umane care au condus in timp la modificarea compoziției atmosferice și variabilitatea climatică datorata cauzelor natural. Senzitivitatea Reprezinta gradul in care transformari ale parametrilor externi induc schimbari in atributele interne ale unui sistem fiind, in cazul de fata, expresia rezistentei pe care lucrarile proiectate o opun la schimbare. Sit de importanta comunitara Situl/aria care, in regiunea sau in regiunile biogeografice in care exista, contribuie semnificativ la mentinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale prevazute in anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevazute in anexa nr. 3 la OUG 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare, si care contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii biologice in regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de raspandire, siturile de importanta comunitara trebuie sa corespunda zonelor din areal in care sunt prezenti factori abiotici si biotici esentiali pentru existenta si reproducerea acestor specii Sit/arie Zona definita geografic ,exact delimitata Surse regenerabile de energie Sursele de enrgie nefosile, cum sunt:eoliana, solara, geotermala si gazele combustibile asociate apelor geotermale , a valurilor, a mareelor, energie hidro, biomasa, gaz de fermentare a deseurilor, denumit si gaz de depozit, sau gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate si biogaz Titularul proiectului Solicitantul aprobarii de dezvoltare pentru un proiect privat sau autoritate publica care initiaza un proiect Vulnerabilitatea Vulnerabilitatea reprezintă măsura în care un sistem (natural sau antropic), expus unui anumit tip de hazard, poate fi afectat. Vulnerabilitatea presupune disfuncționalități potențiale interne, ca urmare a efortului de adaptare al sistemului la transformări de mediu. Mai exact, vulnerabilitatea este definită ca un ansamblu de caracteristici care predispun comunitățile umane și sistemele de infrastructură la efectele dăunătoare ale hazardului analizat. ABREVIERI ACGA Autoritatea competentă pentru gospodărirea apelor ACPM Autoritatea competentă pentru protecția mediului ANPIC Arie naturală protejată de interes comunitar BAT Cele mai bune tehnici disponibile (Best available Techniques) BREF Document de referință BAT CAT Comisie de analiză tehnică CITON Sucursala de Inginerie Tehnologică pentru Obiective Nucleare DCA Directiva cadru privind apa DCSMM Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin DEI Directiva privind emisiile industriale (IED – Industrial Emissions Directive) EA Evaluare adecvată ECJ Curtea de Justiție Europeană (European Court of Justice) EIM Evaluarea impactului asupra mediului GES Gaze cu efect de seră GMEP Inițiativa privind protecția mediului marin global LCA Evaluarea ciclului de viață (Life cycle assessment) OUG Ordonanță de urgență a Guvernului PPAM Politica de prevenire a accidentelor majore RIM Raport privind impactul asupra mediului RS Raport de securitate SCI Sit de importanță comunitară SEA Evaluare strategică de mediu (Strategic Environemntal Assessment) SEICA Studiu privind impactul asupra corpurilor de apă SPA Sit de protecție avifaunistică UE Uniunea Europeană Context Evaluarea impactului asupra mediului în România este reglementată prin OUG 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea 265/2006, cu modificările și completările ulterioare. Legislația subsecventă privind evaluarea impactului asupra mediului a fost reprezentată până în prezent de: Hotărârea nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului; Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private; Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Prin amendarea Directivei 2011/92/EU privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, prin Directiva 2014/52/EU, s-au introdus mai multe completări și modificări care au fost transpuse în legislația națională prin Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului (denumită în continuare Legea EIM). La intrarea în vigoare a Legii EIM, HG nr. 445/2009 și Ordinul nr. 135/2010 au fost abrogate. În anul 2001, Comisia Europeană a publicat trei ghiduri corespunzătoare celor trei etape principale ale procesului de evaluare a impactului asupra mediului: încadrare, definirea domeniului și analiza calității raportului privind impactul asupra mediului. Aceste documente au fost adaptate și în legislația din România, fiind transpuse prin Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. După actualizările din 2014, la nivelul UE s-au realizat noi ghiduri, care au fost publicate în anul 2017. Pentru a fi în acord cu legislația europeană, este necesar să se înlocuiască ghidurile existente în România, astfel încât acestea să reflecte conceptul actual de evaluare a impactului la nivel european, transpus în România prin Legea EIM. În acest context se impune realizarea unui ghid general privind evaluarea impactului asupra mediului, în care să se evidențieze modificările aduse procesului de evaluare a impactului prin noua legislație și să se detalieze etapele procedurilor de evaluare a impactului. Conținut Ghidul general conține instrucțiuni pentru toate cele 3 etape ale procesului de evaluare a impactului asupra mediului, astfel: Ghidul metodologic privind etapa de încadrare, care conține și aspecte practice privind etapa de evaluare inițială; Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluării și de realizare a raportului privind impactul asupra mediului; Ghidul metodologic privind etapa de analiză a calității raportului privind impactul asupra mediului, care conține și etapa de luare a deciziei. Care este scopul acestor ghiduri? Scopul acestor ghiduri este de a furniza aspecte practice celor care sunt implicați în cele 3 etape ale procesului EIM, pe baza experienței similare din UE, precum și pe baza lecțiilor învățate în perioada anterioară în România și UE: Ghidul privind etapa de încadrare conține informații referitoare la analiza inițială a unui proiect și luarea deciziei dacă acest proiect se supune sau nu evaluării impactului asupra mediului, cu sau fără întocmirea raportului privind impactul asupra mediului (RIM) și / sau a evaluării adecvate (EA) și / sau a studiului privind impactul asupra corpurilor de apă (SEICA). Ghidul privind etapa de definire a domeniului și de întocmire a RIM conține informații cu privire la modul de realizare a îndrumarului pentru RIM prin care se stabilesc aspectele relevante care trebuie detaliate în RIM, precum și gradul de detaliere a acestora. Ghidul conține și aspecte practice privind întocmirea efectivă a RIM, astfel încât acesta să satisfacă criteriile de calitate impuse de Directiva EIM și, implicit, de Legea EIM. Ghidul privind etapa de analiză a calității RIM oferă informații practice despre modul în care trebuie analizat un RIM, astfel încât să se ia o decizie cât mai justificată. Cui se adresează aceste ghiduri? Ghidurile metodologice sunt destinate în principal autorității competente pentru protecția mediului (ACPM), dar poate fi folosit și de către: membrii comisiei de analiză tehnică (CAT) și publicul interesat; titularii de proiecte; experți competenți care întocmesc RIM; cadre didactice, în procesul de instruire cu privire la procesul EIM. Așteptări Chiar dacă procesul EIM și luarea deciziilor în cadrul acestui proces sunt aspecte deosebit de complexe, prezentul ghid încearcă să structureze și să simplifice informațiile relevante, astfel încât utilizatorii (în special ACPM, titularii și experții) să parcurgă procesul EIM în cunoștință de cauză și să ia decizii corecte. EIM: CONCEPT ȘI ETAPE Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) a proiectelor este un instrument cheie al politicii de mediu a Uniunii Europene. EIM este legiferat la nivel european prin Directiva 2011/92/EU amendată prin Directiva 2014/52/EU privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (Directiva EIM). De la adoptarea primei Directive EIM din 1985 (Directiva 85/337 / CEE), atât legislația, cât și practicile EIM au evoluat. Directiva EIM a fost modificată prin Directivele 97/11 / CE, 2003/35 / CE și 2009/31 / CE. Directiva și cele trei amendamente au fost unificate în 2011 prin Directiva 2011/92/UE care la rândul ei a fost modificată ulterior prin Directiva 2014/52/UE. Directiva EIM prevede ca proiectele publice și private care pot avea efecte semnificative asupra mediului, să facă obiectul unei evaluări înainte de acordarea aprobării de dezvoltare. Aprobarea de dezvoltare înseamnă decizia autorității competente sau a autorităților care dă dreptul titularului să continue proiectul. Înainte de acordarea aprobării pentru dezvoltare, se impune o evaluare a impactului asupra mediului dacă un proiect poate avea un impact semnificativ asupra mediului. Articolul 2 alineatul

(1)din Directiva EIM stabilește cerința generală a directivei: Directiva 2011/92/EU amendată prin Directiva 2014/52/EU: Art. 2

(1)Statele membre adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura că, înaintea acordării aprobării de dezvoltare, proiectele care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului, în temeiul, între altele, al naturii, al dimensiunii și al localizării lor, fac obiectul unei cereri de aprobare de dezvoltare și al unei evaluări a efectelor lor asupra mediului. Fiecare stat membru a adoptat un cadru legislativ adaptat condițiilor naționale, care să satisfacă prevederile Directivei EIM. Procesul EIM se desfășoară în mai multe etape, astfel: În Etapa de încadrare se decide dacă efectele proiectului asupra mediului sunt de așteptat să fie semnificative, adică proiectul este "încadrat" pentru a determina dacă este necesară EIM. Proiectele enumerate în anexa I la Directivă sunt supuse în mod automat unei EIM, deoarece se consideră că efectele lor asupra mediului sunt semnificative. Proiectele enumerate în anexa II la Directivă necesită o analiză cu privire la posibilele efecte semnificative ale acestora asupra mediului. Autoritatea competentă face această analiză fie prin (

1. i)examinarea de la caz la caz, fie (
2. ii)pe bază de praguri sau criterii (fiecare stat membru poate avea un sistem de analiză propriu); În Etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului se analizează efectele proiectului asupra mediului și se stabilesc care dintre acestea pot fi semnificative. Totodată se realizează un îndrumar pentru întocmirea raportului privind impactul asupra mediului și se stabilește cantitatea de informații și analize de care autoritățile vor avea nevoie pentru luarea deciziei. În baza îndrumarului primit, titularul proiectului înaintează autorităţii competente pentru protecţia mediului, raportul privind impactul asupra mediului, şi, după caz, studiul de evaluare adecvată, politica de prevenire a accidentelor majore sau raportul de securitate şi studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă. În etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului se analizează raportul privind impactul asupra mediului, şi, după caz, studiul de evaluare adecvată, politica de prevenire a accidentelor majore sau raportul de securitate şi studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, atât de autoritățile competente, cât și de către public. Aceste trei etape sunt completate de pași specifici în procesul EIM. Acest lucru este definit la articolul 1 alineatul

(2)litera (g), prezentat mai jos, care oferă o definiție a evaluării impactului asupra mediului prin descrierea procesului EIM. Directiva 2011/92/EU amendată prin Directiva 2014/52/EU: Art. 1, alin.

(2), litera (g) «evaluarea impactului asupra mediului» înseamnă un proces care constă în: pregătirea unui raport de evaluare a impactului asupra mediului de către inițiatorul proiectului, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatele

(1)și

(2); desfășurarea unor consultări astfel cum se prevede la articolul 6 și, după caz, la articolul 7; examinarea de către autoritatea competentă a informațiilor prezentate în raportul de evaluare a impactului asupra mediului și a oricăror informații suplimentare furnizate, după caz, de către inițiatorul proiectului în conformitate cu articolul 5 alineatul

(3)și a oricăror informații relevante obținute în urma consultărilor în temeiul articolelor 6 și 7; prezentarea unei concluzii motivate de către autoritatea competentă cu privire la impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, ținând seama de rezultatele examinării menționate la punctul (iii) și, după caz, de propria examinare suplimentară; și includerea concluziei motivate a autorității competente în oricare dintre deciziile menționate la articolul 8a.”; Figura de mai jos prezintă o trecere în revistă a etapelor și a pașilor urmați în mod obișnuit la realizarea unei EIM, așa cum sunt stabiliți în Directiva EIM. Etapele definite la articolul 1 alineatul

(2)litera (g) sunt obligatorii atunci când se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului. Statele membre adaptează schema de mai jos în funcție de specificul local, însă respectă „spiritul” directivei EIM. Incadrare (dupa caz) Definirea domeniului evaluarii (dupa caz) Intocmire RIM si evaluarea calitatii acestuia Informare si consultare Luarea deciziei si Aprobarea de dezvoltare Informarea publicului cu privire la decizia finala Monitorizarea (dupa caz) Autoritatea competenta ia decizia daca este sau nu necesara EIM. La sfarsitul acestei etape se ia Decizia etapei de incadrare care trebuie facuta publica. Pentru proiectele care necesita efectuarea evaluarii impactului asupra mediului, Autoritatea competenta pregateste si transmite titularului de proiect un indrumar in care se stabileste domeniul de evaluare si nivelul de detaliere al informatiilor care trebuie incluse in RIM Titularul de proiect prin expertii competenti care au dreptul de a intocmi RIM, furnizeaza RIM care contine informatiile minime solicitate in Directiva - Anexa IV Autoritatea competenta prezinta RIM tuturor autoritatilor relevante, precum si publicului interesat in vederea revizuirii. Astfel, toti cei interesati au ocazia de a transmite comentarii in ce priveste proiectul si efectele acestuia asupra mediului. Autoritatea competenta examineaza RIM si analizeaza comentariile primite in etapa precedenta de la cei interesati si emite o decizie justificata care va fi parte a aprobarii de dezvoltare Publicul este informat cu privire la decizia finala in procesul EIM In toate etapele proiectului (constructie, operare, dezafectare), titularul de proiect trebuie sa monitorizeze efectele negative semnificative asupra mediului, identificate in procesul EIM, precum si masurile luate pentru minimizarea acestora. Figura 1 Etape și pași în procesul de evaluare a impactului asupra mediului PRINCIPALELE MODIFICĂRI ADUSE DIRECTIVEI EIM Amendamentele aduse Directivei EIM în anul 2014 au produs modificări importante în procesul EIM; aceste modificări au fost transpuse în statele membre, inclusiv în România, prin Legea EIM. Una dintre cele mai importante modificări este introducerea conceptului “one-step-shop” sau aplicarea de proceduri coordonate / comune, acolo unde este cazul, pentru evaluări în temeiul directivelor EIM și / sau al directivelor privind habitatele / păsările, directiva SEA, Directiva Cadru privind apa (DCA), Directiva privind emisiile industriale (DEI), Directiva cadru privind deșeurile, Directiva SEVESO. De asemenea, etapele procedurale EIM au suferit modificări majore, care sunt sintetizate în tabelul de mai jos: Tabelul 1. Principalele modificări aduse Directivei EIM prin amendamentele din 2014 Prevederi ale Directivei EIM care au suferit modificări Modificări aduse Directivei EIM prin amendamentele din 2014 Etapa de încadrare – principii generale și Anexa II.A și III din Directiva consolidată Statele membre pot stabili praguri pentru a decide când proiectele fac/nu fac obiectul unei etape de încadrare sau a unei evaluări a impactului asupra mediului, ținând seama de criteriile de selecție relevante din anexa III (articolul 4 alineatul

(3)). Lista informațiilor care trebuie furnizate de titular (articolul 4 alineatul

(4)și anexa II.A). Conținutul deciziei etapei de încadrare (articolul 4 alineatul

(5)): pe baza informațiilor furnizate de titular. se iau în considerare, după caz, rezultatele verificărilor / evaluărilor preliminare [SEA, directive Habitate, DCA]. utilizarea criteriilor din anexa III pentru fiecare decizie de încadrare (pozitivă sau negativă). Termene pentru decizia etapei de încadrare (articolul 4 alineatul

(6)): este de 90 de zile (de la data la care titularul a prezentat toate informațiile necesare). Posibilitatea de extindere în cazuri excepționale (titularul este informat în scris cu privire la motivele prelungirii și la noua dată preconizată). NOU: Anexa II.A (informații privind proiectele enumerate în anexa II) Descrierea întregului proiect. Descrierea factorilor de mediu care ar putea fi afectați în mod semnificativ. Descrierea impactului potențial semnificativ al proiectului. ANEXA III: criterii actualizate / noi Utilizarea resurselor naturale. Riscuri pentru sănătatea umană. Riscul accidentelor / dezastrelor majore, inclusiv al celor cauzate de schimbările climatice. Întregul proiect trebuie luat în considerare (inclusiv suprateran/ subteran) la TOATE etapele (construcție, exploatare, demolare). Impactul cumulat cu proiectele existente / aprobate. Peisajul și elemente de patrimoniu cultural. Tipul impactului (magnitudinea, intensitatea / complexitatea, debutul, cumularea, posibilitatea de a reduce impactul). Etapa de definire a domeniului evaluării – Articolul 5

(2)din Directiva consolidată Foarte puține schimbări: Informațiile furnizate de titular trebuie să fie luate în considerare (inclusiv locația și capacitatea tehnică și impactul probabil al proiectului). Documentul final al etapei trebuie să conțină domeniul de aplicare și nivelul de detaliere a informațiilor din RIM; Consultarea autorităților de mediu și a autorităților locale / regionale relevante Etapa de întocmire a RIM și de analiză a acestuia – Art. 5

(1)și elemente noi, Anexa IV Informații privind RIM - Art.5

(1)Oglindirea modificărilor din articolul 3 (domeniul de aplicare al EIM). Pentru a evita duplicarea, titularul ia în considerare rezultatele altor evaluări relevante (SEA, Directiva Habitate, DCA) Informații specifice care trebuie furnizate de titular: descrierea proiectului (amplasamentul, designul, mărimea și alte caracteristici relevante); descrierea efectelor semnificative probabile descrierea caracteristicilor și / sau a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea sau reducerea și, dacă este posibil, compensarea efectelor negative semnificative; descrierea alternativelor rezonabile studiate de titular relevante pentru proiect și caracteristicile sale specifice, precum și o indicație a principalelor motive ale opțiunii alese rezumat non-tehnic informațiile suplimentare menționate în anexa IV (informații pentru RIM). NOU: Calitatea raportului privind impactul asupra mediului - articolul 5 alineatul

(3)Obiectiv: garantarea completitudinii și calității RIM; Cum?: responsabilitatea împărțită titularului și autorității competente. Concret, două condiții cumulative: Titularul trebuie să se asigure că RIM este întocmit de experți competenți Prevederi ale Directivei EIM care au suferit modificări Modificări aduse Directivei EIM prin amendamentele din 2014 Autoritatea competentă se asigură că are sau are acces, după cum este necesar, la o experiență suficientă pentru a examina RIM. Dacă este necesar, autoritatea competentă va solicita titularului informații suplimentare, relevante în mod direct pentru a putea emite o concluzie motivată privind efectele semnificative ale proiectului. Consultări – articolele 6 și 7 Domeniul extins: autoritățile locale și regionale sunt clar definite ca organisme de consultare. Modalități de consultare: publicul să fie informat pe cale electronică și prin anunțuri publice (articolul 6 alineatul

(5)). Informații relevante accesibile publicului în format electronic, prin cel puțin un portal central sau puncte de acces ușor accesibile, la nivelul administrativ adecvat [articolul 6 alineatul

(5)). Termene rezonabile pentru diferitele etape de luare a deciziilor (articolul 6 alineatul

(6)). Termenul limită pentru consultarea publicului interesat cu privire la raportul EIM - cel puțin 30 de zile (articolul 6 alineatul

(7)). Consultări transfrontaliere: Consultările pot fi efectuate printr-un organism comun adecvat (articolul 7 alineatul

(4)). Termenele-limită pentru consultarea publică care urmează a fi stabilite de statele membre în cauză (articolul 7 alineatul

(5)). Decizia finală – articolul 8 și 8a, Articolul 9a Articolul 8 Rezultatele consultărilor și informațiile colectate în temeiul articolelor 5-7 , inclusiv de la posibilele state membre afectate vor fi luate în considerare în mod corespunzător în procedura de aprobare a dezvoltării. NOU: articolul 8a Conținutul deciziei de acordare a aprobării de dezvoltare: concluzia motivată a autorității competente privind efectele semnificative ale proiectului (C-50/09); orice condiții de mediu aferente deciziei, o descriere a oricăror caracteristici ale proiectului și / sau a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea sau reducerea și, dacă este posibil, compensarea efectelor adverse semnificative asupra mediului, precum și, după caz, a măsurilor de monitorizare a acestor efecte Decizia de neacordare a aprobării de dezvoltare ar trebui să includă principalele motive pentru aceasta. Procesul de luare a deciziilor reflectă diferite sisteme de evaluare a impactului asupra mediului în UE (articolul 8a alineatul

(3)și considerentul 21): necesitatea unei decizii obligatorii în materie de evaluare a impactului asupra mediului în cazul în care statele membre utilizează alte proceduri decât procedurile de acordare a aprobării de dezvoltare sau o parte a unei proceduri integrate de evaluare a impactului asupra mediului . Art. 8a

(5)– Autoritatea competentă va lua decizia de aprobare a dezvoltării sau alte decizii într-o "perioadă rezonabilă de timp". Art. 8a alineatul

(6)- Statele membre pot stabili termene pentru validitatea concluziei motivate pentru aprobarea dezvoltării sau a altor decizii. Nou: Conflictul de interese - Articolul 9a Obligația ca statele membre să evite acest lucru. Asigurarea că autoritatea competentă îndeplineste sarcinile într-o manieră obiectivă și nu se află într-o situație care generează un conflict de interese. În cazul în care autoritatea competentă este în același timp și titularul: Separarea atribuțiilor autorităților. Obligația minimă: statele membre trebuie să pună în aplicare, în cadrul organizării competențelor administrative, o separare corespunzătoare între funcțiile aflate în conflict de interese Informarea emiterii deciziei finale – articolul 9 Nicio modificare semnificativă: Obligația de a informa prompt autoritățile publice și cele relevante (de mediu și locale / regionale); Obligația de a pune la dispoziția publicului și a autorităților relevante (de mediu și locale / regionale) informații specifice: Prevederi ale Directivei EIM care au suferit modificări Modificări aduse Directivei EIM prin amendamentele din 2014 Conținutul deciziei finale (fără nicio modificare). Principalele motive (fără schimbare). NOU: Rezumatul rezultatelor consultărilor și al informațiilor colectate și modul în care aceste rezultate au fost încorporate sau tratate în alt mod, în special comentariile primite de la statul membru sau statele membre afectate. Monitorizarea – articolul 8(a) și Recital 35 NOU: Monitorizare - articolul 8a alineatul

(4)și considerentul 35 Cerință NUMAI pentru proiectele cu efecte semnificative + negative asupra mediului. Domeniul de aplicare al obligațiilor de monitorizare: Măsurile / condițiile pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau compensarea efectelor trebuie să fie implementate de către titular. Statele membre stabilesc procedurile adecvate pentru monitorizarea acestor efecte: tipul de parametri care trebuie monitorizați / durata monitorizării: proporțional cu natura, localizarea și dimensiunea proiectului și semnificația efectelor sale asupra mediului; utilizarea măsurilor de monitorizare aplicate prin alte măsuri legislative UE / naționale (pentru a evita suprapunerea). Modificările descrise mai sus sunt adoptate în fiecare stat membru, după caz. În România, aceste modificări au fost incluse în Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. ETAPA DE EVALUARE INIȚIALĂ Titularul unui proiect solicită emiterea acordului de mediu la autoritatea competentă pentru protecția mediului (ACPM), prin depunerea unei Notificări a intenției de realizare a proiectului (conform Anexei 5.A la Legea EIM), însoțită de certificatul de urbanism și planurile anexă. Pentru proiectele de împăduriri sau defrișări (proiecte încadrare în Anexa 2 pct. 1 lit. d), este necesar și avizul favorabil al autorității responsabile de silvicultură). În termen de 15 zile de la depunerea Notificării, ACPM trebuie să finalizeze etapa de evaluare inițială. Se analizează documentele depuse și, dacă este cazul, se fac vizite pe teren. În această etapă se face o selecție „grosieră” a proiectelor, astfel: Proiectul este sau nu inclus în una dintre anexele I sau II la Lege; Proiectul intră sau nu sub incidența art. 28 din OUG nr. 57/2007 (cu modificările și completările ulterioare). Aici se încadrează orice proiect care „nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinație cu alte planuri ori proiecte […]”. În etapa de evaluare inițială nu se intră în detalii tehnice; acestea vor fi analizate pe larg în etapa de încadrare. Dacă un proiect este situat într-o arie protejată sau în vecinătatea relevantă a acesteia și dacă proiectul implică modificări fizice în mediu, care pot duce la afectarea semnificativă a ariei, atunci acesta se încadrează la art.

1. Dacă ulterior, în etapa de încadrare, se va stabili că modificările fizice nu sunt de natură să afecteze semnificativ aria, atunci decizia etapei de încadrare va specifica acest lucru. Conceptul de vecinătate relevantă înseamnă zona din jurul ariei protejate în care o anumită modificare fizică adusă mediului (printr-un proiect) poate influența în mod cuantificabil obiectivele de conservare ale acesteia. De exemplu, un drum al cărui traseu este proiectat în afara unei arii protejate al cărei obiectiv de conservare este menținerea populației de lupi la un anumit nivel, la distanță de cel puțin 1 km față de limita acesteia, poate influența cuantificabil populația de lupi din sit printr-un efect de barieră / fragmentare a habitatului. Astfel, proiectul de drum intră sub incidența art.
2. În schimb, un proiect de rețea electrică aeriană amplasată chiar la limita sitului nu influențează cuantificabil populația de lupi din sit și nu intră sub incidența art.
3. În unele cazuri, prin planurile de management ale ariei protejate s-a definit conceptul de vecinătate în funcție de tipul de proiect. Este important faptul că nu se poate stabili o mărime general valabilă a vecinătății față de o arie protejată. Aceasta este stabilită de la caz la caz în funcție de tipul proiectului și de obiectivele de conservare ale sitului. În general, în faza de evaluare inițială se recomandă aplicarea principiului precauției în luarea deciziei. Astfel, dacă există suspiciuni sau cele mai mici semnale că proiectul ar putea influența semnificativ aria protejată, atunci se ia decizia inițială de demarare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Proiectul intră sau nu sub incidența art. 48 și art. 54 din Legea apelor nr. 107/1996 (cu modificările și completările ulterioare). Aici sunt incluse următoarele proiecte: Extras din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare: Art. 48, aliniatul

(1): Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele sunt: lucrări, construcții și instalații care asigură gospodărirea complexă a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere, cum sunt: baraje, acumulări permanente sau nepermanente, derivații hidrotehnice; lucrări de folosire a apelor, cu construcțiile și instalațiile aferente: alimentări cu apă potabilă, industrială și pentru irigații, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, folosințe hidromecanice, amenajări pentru navigație, plutărit și flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel; lucrări, construcții și instalații pentru protecția calității apelor sau care influențează calitatea apelor: lucrări de canalizare și evacuare a apelor uzate, stații și instalații de prelucrare a calității apelor, injecții de ape în subteran, alte asemenea lucrări; construcții de apărare împotriva acțiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări și consolidări de maluri și albii, rectificări și reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanți, corectări de torenți, desecări și asanări, alte lucrări de apărare; traversări de cursuri de apă cu lucrările aferente: poduri, conducte, linii electrice etc.; amenajări și instalații de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor și din terase: balastiere, cariere etc.; depozite de deșeuri menajere și industriale: iazuri de decantare, halde de steril, zguri și cenuși, șlamuri, nămoluri și altele asemenea; plantări și defrișări de vegetație lemnoasă, perdele antierozionale și filtrante în zonele de protecție sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier; lucrări, construcții și instalații care se execută pe malul mării, pe fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, pe platoul continental, inclusiv lucrări pentru consolidarea falezelor, protecția și reabilitarea plajelor; lucrări de prospecțiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalații hidrometrice, borne topohidrografice și alte lucrări de studii de teren în legătură cu apele; lucrări și instalații pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calității apei. lucrări de închidere a minelor și carierelor, a depozitelor menajere și industriale și de reconstrucție ecologică a zonelor afectate; injectarea în structurile din care au provenit sau în formațiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zăcământ de la schelele de extracție, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate; planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal și de detaliu. lucrări de decontaminare a resursei de apă subterană pentru siturile declarate ca fiind contaminate. Art. 54, aliniatul

(1)[…] proiecte de dezvoltare, modernizare, retehnologizare […]: lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalații existente, chiar dacă prin realizarea acestora nu se modifică parametrii cantitativi și calitativi finali ai folosinței de apă, înscrişi în autorizaţia de gospodărire a apelor, pe baza căreia utilizatorul respectiv a funcţionat înainte de începerea execuţiei unor astfel de lucrări,

1. c)instalațiile de alimentare cu apă, canalizare și evacuare cu caracter provizoriu; reparații de drumuri și poduri. În urma etapei de evaluare inițială, ACPM informează titularul în termen de maxim 15 zile de la depunerea notificării, cu privire la: Clasarea notificării – în cazul în care proiectul nu poate fi inclus în niciuna din cele 3 situații; Decizia de respingere justificată a solicitării de Acord de mediu – în cazul în care proiectul este amplasat în zone cu restricții de construire stabilite prin legislația specifică; Decizia privind necesitatea demarării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului – în cazul în care proiectul poate fi inclus într-una sau mai multe din cele 3 situații de mai sus. Pentru aceste proiecte se declanșează procedura de evaluare a impactului asupra mediului, fiind supuse etapei de încadrare. Decizia de evaluare inițială (ANEXA 5.D) informează titularul cu privire la obligativitatea acestuia de a face următoarele acțiuni: Să depună memoriul de prezentare (Anexa 5.E). Dacă proiectul intră sub incidența legii 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, memoriul de prezentare se completează cu Notificarea aferentă, conform art. 7 al acesteia. Dacă proiectul intră sub incidența art. 28 din OUG 57/2007, memoriul de prezentare este completat cu capitolul XIII conform Anexei 5.E. Dacă proiectul se realizează pe ape sau are legătură cu apele, memoriul va fi completat cu capitolul XIV - informații preluate din Planurile de management bazinale actualizate. Să solicite Avizul de gospodărire a apelor pentru proiectele incluse în art. 48 și 54 din Legea apelor; Schematic, etapa de evaluare inițială se prezintă astfel: Clasarea notificarii Solicitare de acord de mediu Notificarea intentiei de realizare a proiectului (Anexa 5.A) + Certificat de urbanism Planuri relevante Spre etapa de incadrare Depunere Memoriu de prezentare (cf. Anexa 5.D) Dupa caz: Notificare cf. art. 7 din Legea 59/2016; capitolul XIII completat petnru proiecte incluse la art. 28 din OUG 57/2007 Solicitare Aviz gospodarire ape pentru proiectele incluse in art. 48 si 54 din Legea 107/1996 Decizia etapei de evaluare initiala (demararea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului) ACPM Viziteaza amplasamentul dupa caz; Verifica incadrarea proiectului la: - Art. 28 din OUG 57/2007 - Art. 48 si 54 din Legea 107/1996 Titular al unui proiect Decizia de respingere a solicitarii de Acord de mediu Etapa de evaluare initiala 15 zile Figura 2 Schema etapei de evaluare inițială 3.2 ETAPA DE ÎNCADRARE A PROIECTULUI ÎN PROCEDURA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Derularea etapei de încadrare În cazul în care în etapa de evaluare inițială s-a luat decizia că proiectul necesită declanșarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, titularul depune memoriul de prezentare în format electronic și pe hârtie, moment în care începe efectiv etapa de încadrare. În etapa de încadrare se decide dacă un proiect inclus în Anexa II la Lege trebuie sau nu să fie supus evaluării impactului asupra mediului. Proiectele din Anexa I la Lege sunt supuse implicit evaluării impactului asupra mediului. Aceste proiecte fac obiectul etapei de încadrare numai din punct de vedere al aspectelor privind evaluarea adecvată și al impactului asupra corpurilor de apă. După depunerea memoriului de prezentare și / sau a completărilor / informațiilor solicitate, ACPM desfășoară, printre altele, următoarele activități: Organizează comisia de analiză tehnică (CAT). În funcție de specificul proiectului, în CAT pot fi cooptate diverse autorități sau entități relevante, astfel: Autorități publice centrale și / sau locale, inclusiv reprezentanți ai departamentelor de urbanism și amenajare a teritoriului; Autoritatea de sănătate publică; Autorități competente de gospodărire a apelor, Autorități competente pentru protejarea patrimoniului cultural, Inspectoratul pentru situații de urgență, Autorități publice teritoriale de inspecție și control în domeniul protecției mediului, Reprezentanți ai structurilor responsabile pentru inspectoratele teritoriale silvice, Direcții județene pentru agricultură; Administratori / custozi ai ariilor naturale protejate sau autoritatea responsabilă cu administrarea ariilor naturale protejate, după caz; În funcție de specificul proiectului, CAT poate include reprezentanți ai autorităților publice de reglementare sau control/instituții publice/foruri naționale de știință și cultură/institute de cercetare, proiectare sau consultanță precum: Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, Institutul Geologic al României, Agenția Nucleară pentru Deșeuri Radioactive, Academia Română, Institutul de Economie Națională, Sucursala de Inginerie Tehnologică pentru Obiective Nucleare (CITON) etc. Membrii CAT pot propune participarea în cadrul ședințelor, cu rol consultativ, a unor specialiști, cercetători și/sau cadre didactice universitare cu activitate recunoscută în domeniul respectiv. Prezența în CAT a reprezentanților autorităților de mai sus este obligatorie la solicitarea ACPM. De asemenea, se stabilesc și departamentele relevante din cadrul ACPM care trebuie să-și exprime punctul de vedere cu privire la proiect în cadrul CAT, de exemplu: Direcția deșeuri și substanțe chimice periculoase; Direcția conservarea naturii și biodiversitate; Direcția monitorizare și calitatea factorilor de mediu; Etc. Documentația depusă de titular este transmisă membrilor CAT în format electronic pentru ca aceștia să poată emite opinii documentate. Membrii CAT, în scopul exprimării opiniei în cadrul ședinței CAT, formulează în scris solicitări de completări / informații suplimentare sau, după caz, puncte de vedere cu privire la potențialul impact al proiectului în termen de 20 zile de la data primirii memoriului de prezentare. Dacă proiectul este inclus în art. 48 și 54 din Legea apelor, atunci titularul este obligat prin Decizia etapei de evaluare inițială să solicite avizul de gospodărire a apelor. Autoritatea pentru gospodărirea apelor informează ACPM asupra depunerii solicitării de aviz din partea titularului, în termen de 5 zile de la depunere și emite, după caz, o decizie privind necesitatea elaborării studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă. Această decizie se emite la maxim 20 zile de la data solicitării avizului de gospodărire a apelor. Titularul este invitat să participe în CAT. Dacă proiectul poate avea impact semnificativ transfrontier, atunci ACPM demarează procedura specifică în acest caz. Informarea publicului. Solicitarea de acord de mediu este făcută publică de către ACPM și de către titularul de proiect. ACPM publică pe site-ul propriu memoriul de prezentare și anunțul conform anexei 5.H iar titularul, la cererea ACPM, publică un anunț conform anexei 5G în presa relevantă și pe site-ul propriu și la sediul propriu și la sediul autorității publice locale relevante. Luarea deciziei etapei de încadrare ACPM ia decizia etapei de încadrare, în baza următoarelor informații: Memoriu de prezentare și analiza proiectului în baza criteriilor din Anexa 3; Încadrarea în art. 48 sau 54 din Legea Apelor nr. 107/1996; Necesitatea elaborării studiului de evaluare a impactului asupra copurilor de apă; Încadrarea în art. 28 din OUG 57/2005; Necesitatea efectuării evaluării adecvate; Punctele de vedere justificate (în scris) ale membrilor CAT; În continuare sunt detaliate criteriile de mai sus, în baza cărora se ia decizia de încadrare. Memoriu de prezentare și analiza proiectului în baza criteriilor din Anexa 3; Memoriul de prezentare se întocmește de către titular conform Anexei 5.E la Lege. Memoriul este structurat pe 3 mari secțiuni: Prezentarea caracteristicilor proiectului propus (capitolul III și IV). Cu ajutorul acestor informații, ACPM poate determina amploarea proiectului și aspectele relevante ale acestuia și poate stabili dacă proiectul poate genera efecte semnificative asupra mediului; altfel spus, se determină MAGNITUDINEA impactului. Prezentarea mediului în care este amplasat proiectul (capitolul V). Memoriul trebuie să conțină și informații detaliate privind amplasarea proiectului, astfel: distanța față de granițe pentru proiectele care cad sub incidența Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001 cu modificările si completările ulterioare; localizarea amplasamentului in raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei Monumentelor Istorice (OG nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare) hărți, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informații privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât și artificiale și alte informații privind: folosințele actuale și planificate ale terenului atât pe amplasament, cât și pe zone adiacente acestuia; politici de zonare și de folosire a terenului; arealele sensibile coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970. Cu ajutorul acestor informații, ACPM poate determina dacă amplasamentul proiectului este unul sensibil din punct de vedere al mediului; altfel spus, se determină SENZITIVITATEA receptorului. Prezentarea efectelor semnificative posibile ale proiectului (capitolul VI, VII și VIII). Cu informațiile din această secțiune, ACPM poate identifica SEMNIFICAȚIA impactului. Se menționează că în această etapă a evaluării impactului, titularul nu poate să dețină informații detaliate cu privire la semnificația impactului, fapt consemnat și în anexa 5E prin fraza „[…] în limita informațiilor disponibile”. Memoriul de prezentare nu reprezintă o evaluare a impactului asupra mediului, în sensul Legii EIM. ACPM nu trebuie să solicite informații care în mod evident nu pot fi disponibile în această etapă. De exemplu, în cazul unui proiect care utilizează apă din subteran și deversează ape epurate în emisar natural, nu se poate cunoaște în această fază în ce măsură este afectat freaticul prin extragerea de apă din subteran și nici dacă deversările de apă modifică starea de calitate a emisarului natural. Datele furnizate de titular trebuie să conțină informații cu privire la debitul de prelevare a apei din subteran, adâncimea de prelevare și modalitatea tehnică în care se face prelevarea. Pentru evacuarea apelor în emisar se furnizează informații privind debitul de evaluare, calitatea apelor evacuate, punctul de evacuare și alte informații tehnice relevante. Deoarece proiectul „are legătură cu apele” – informație stabilită în cadrul Deciziei de evaluare inițială, titularul este obligat să completeze memoriul de prezentare cu capitolul XIV care conține informații din Planul de management bazinal actualizat: Localizarea proiectului: bazinul hidrografic; cursul de apă: denumire și codul cadastral; corpul de apă (de suprafață și/sau subteran): denumire și cod Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a corpului de apă de suprafață; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă și starea chimică a corpului de apă. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepțiilor aplicate și a termenelor aferente, după caz. Titularul solicită Avizul de gospodărire a apelor la autoritatea competentă pentru gospodărirea apelor (ACGA). Aceasta emite în termen de 20 zile de la solicitarea avizului, o decizie privind necesitatea elaborării SEICA. Dacă ACGA consideră, pe baza procedurilor proprii, că proiectul nu are impact asupra corpurilor de apă, atunci ACPM preia această decizie la încadrarea proiectului. Informațiile transmise de titular prin memoriul de prezentare se analizează în raport cu criteriile din Anexa 3, în scopul încadrării proiectului. Aspecte privind interpretarea criteriilor de selecție din Anexa 3 sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabelul 2 Interpretarea criteriilor de selecție din Anexa 3 pentru stabilirea necesității efectuării evaluării impactului asupra mediului Criteriu conform Anexei 3 Descriere 1. Caracteristicile proiectelor Caracteristicile proiectelor trebuie examinate, în special în ceea ce privește:
2. a)dimensiunea și concepția întregului proiect Dimensiunea unui proiect trebuie analizată în contextul de mediu existent și luând în considerare potențialele efecte semnificative ale acestuia asupra mediului De exemplu: un proiect de irigații poate avea o dimensiune spațială mare, însă efectele acestuia asupra mediului pot fi moderate, spre deosebire de un proiect de desecare a cărui extindere spațială este redusă, însă efectele asupra biodiversității pot fi semnificative.
3. b)cumularea cu alte proiecte existente și /sau aprobate De exemplu: emisiile unei ferme de păsări propuse prin proiect se cumulează cu emisiile altei ferme de păsări existente; Se are în vedere faptul că efectele unui proiect asupra mediului, luate individual, pot să nu fie semnificative însă, dacă se cumulează cu aceleași efecte generate de proiecte similare, atunci efectul cumulat rezultat poate fi semnificativ. Se analizează efectele cumulate cu alte proiecte existente și /sau aprobate, inclusiv cu proiecte implementate, funcționale.
4. c)utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității Practic toate proiectele din Anexa II pot utiliza resurse naturale (sol, teren, apă, biodiversitate). ACPM trebuie să decidă dacă amploarea utilizării acestora este semnificativă în contextul considerat (dacă resursele sunt limitate sau cu disponibilitate redusă, atunci chiar și o amploare redusă a utilizării acestora poate genera un impact semnificativ) De exemplu: o exploatare de agregate minerale în albia majoră a unui râu ocupă o suprafață relativ redusă (1-2 ha). Totuși, dacă terenul ocupat reprezintă un habitat prioritar sau important pentru anumite specii, atunci impactul proiectului poate fi semnificativ
5. d)cantitatea și tipurile de deșeuri generate gestionate; Practic toate proiectele din Anexa II generează deșeuri. ACPM trebuie să decidă dacă deșeurile generate sunt dificil de gestionat din cauza proprietății lor și / sau a cantității acestora. De exemplu: o fermă de porci încadrată în Anexa II, generează cantități importante de dejecții. Acestea pot fi utilizate pe terenuri agricole, însă dacă disponibilitatea terenurilor agricole este limitată, gestiunea dejecțiilor poate deveni o problemă care să genereze un impact asupra mediului.
6. e)poluarea și alte efecte negative; Acest criteriu este foarte amplu și, practic, lasă la latitudinea ACPM să decidă dacă un efect negativ este sau nu semnificativ. Evacuarea de ape uzate, emisii în atmosferă din surse fixe sau mobile, difuze, generarea de deșeuri, ocuparea de teren etc. - toate acestea pot fi considerate efecte negative, însă trebuie avută în vedere amploarea acestora în contextul de mediu existent. Sunt sau nu aceste efecte semnificative? De exemplu, emisia unei centrale termice murale cu capacitatea de 25 kW este un efect negativ, însă acesta nu este semnificativ deoarece debitul poluantului este mic și nu cauzează modificări cuantificabile în calitatea aerului înconjurător. Un alt exemplu este evacuarea de ape epurate într-un receptor natural: debitul de evacuare a poluanților și tipul acestora pot cauza modificarea stării de calitate a receptorului natural? Dacă da, atunci efectul poate fi semnificativ.
7. f)riscurile de accidente majore și sau dezastre relevante pentru proiectul in cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform informațiilor științifice; Riscul de accident major când sunt implicate substanțe periculoase este stabilit în etapa de evaluare inițială prin analiza încadrării în prevederile Legii 59/2016. Se analizează proiectul în contextul schimbărilor climatice, din ambele sensuri: proiectul poate fi afectat în mod semnificativ de schimbările climatice? (de exemplu reziliența la dezastre). Proiectul generează efecte semnificative care să contribuie la schimbările climatice? (de exemplu emisii de GES).
8. g)riscurile pentru sănătatea umană - de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice. Proiectul poate contamina apa (accidental) sau poate genera (accidental) emisii în atmosferă care să afecteze sănătatea umană? De exemplu, un centru de colectare și stocare deșeuri reciclabile (plastic, hârtie) în mod normal nu generează emisii relevante în mediu. În cazul unui incendiu însă, efectele asupra sănătății populației pot fi semnificative. 2. Amplasarea proiectelor Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în special în ceea ce privește:
9. a)utilizarea actuală și aprobată a terenurilor; În funcție de utilizarea actuală sau prevăzută a terenului pe care se amplasează un proiect, se decide dacă acesta poate afecta sau nu în mod semnificativ mediul. De exemplu, dacă amplasamentul unui proiect este la distanță legală față de intravilanul locuibil al unei localități, trebuie avut în vedere planul de urbanism al localității respective pentru a vedea dacă pe viitor nu sunt prevăzute locuințe înspre proiect și astfel, distanța legală să nu mai fie respectată.
10. b)bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea, din zonă și din subteranul acesteia; De exemplu, un proiect de alimentare cu apă a unei aglomerări propune utilizarea apei din freatic în scop potabil. Totuși, dacă disponibilitatea apei în freaticul de adâncime este redusă, se pot genera efecte negative în aval prin privarea celorlalți utilizatori de apă. În acest caz, încadrarea proiectului se face pe baza informațiilor primite de la autoritatea de gospodărire a apelor, prin Avizul de gospodărire a apelor și / sau prin comentariile acesteia în cadrul comisiei de analiză tehnică.
11. c)capacitatea de absorbție a mediului natural, acordându-se o atenție specială următoarelor zone: Acest criteriu este unul foarte vast și foarte dificil de luat în considerare la etapa de încadrare deoarece în această fază nu sunt disponibile informații detaliate despre starea mediului actual și despre efectele semnificative ale proiectului. a. zone umede, zone riverane, guri ale râurilor; Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ zonele umede, zonele riverane sau gurile râurilor? Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a suferi modificări majore / semnificative? b. zone costiere si mediul marin; Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ zonele costiere și mediul marin? Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a suferi modificări majore / semnificative? c. zonele montane și forestiere; Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ zonele montane și forestiere? Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a suferi modificări majore / semnificative? Influența proiectului asupra zonelor forestiere poate fi estimată în etapa de încadrare prin intervenția autorităților relevante (direcții silvice) d. arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional; Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ ariile naturale protejate? Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a suferi modificări majore / semnificative? Încadrarea în raport cu siturile comunitare începe încă din etapa de evaluare inițială, când se stabilește dacă proiectul intră sub incidența art. 28 din OUG 57/2007. În această fază se face încadrarea în raport cu celelalte categorii de arii naturale protejate (naționale, internaționale) e. zone clasificate sau protejate conform legislației in vigoare: situri Natura 2000; zonele prevăzute de legislația privind aprobarea PATN - Secțiunea a III-a - zone protejate; zonele de protecție instituite conform prevederilor legislației din domeniul apelor, precum și a celei privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică; Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ zonele clasificate sau protejate? Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a suferi modificări majore / semnificative? Încadrarea în raport cu siturile comunitare începe încă din etapa de evaluare inițială, când se stabilește dacă proiectul intră sub incidența art. 28 din OUG 57/2007. În această fază se face încadrarea în raport cu celelalte categorii de arii naturale protejate (naționale, internaționale) sau zone clasificate sau protejate. f. zonele in care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a Dacă un proiect se implementează pe un amplasament cunoscut sau înregistrat la autoritățile competente ca având probleme de nerespectare a standardelor de mediu, atunci se analizează posibilitatea ca proiectul să mediului prevăzute de legislația națională și la nivelul Uniunii Europene și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri; agraveze efectele negative deja existente; Astfel de cazuri sunt: situri contaminate, terenuri degradate prin fenomene naturale sau artificiale, zone adiacente unei activități poluatoare etc. g. zonele cu o densitate mare a populației; Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ populația și sănătatea acesteia? Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a suferi modificări majore / semnificative? Influența proiectului asupra sănătății populației poate fi estimată în etapa de încadrare prin intervenția autorităților relevante (direcții de sănătate publică) h. peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic. Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ peisajele sau siturile importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic? Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a suferi modificări majore / semnificative? Influența proiectului asupra patrimoniului poate fi estimată în etapa de încadrare prin intervenția autorităților relevante (direcții de cultură) 3. Tipurile și caracteristicile impactului potențial Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite la pct. 1 și 2, având în vedere impactul proiectului asupra factorilor prevăzuți la art. 7 alin.

(2)din prezenta lege, și ținând seama de: Se analizează dacă proiectul propus, prin caracteristicile acestuia: poate avea efecte semnificative asupra următorilor factori de mediu (art. 7, alin.

(2)): ținând seama de:

1. a)importanța și extinderea spațială a impactului - de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată; Importanța impactului sau semnificația generală a acestuia este rezultatul înmulțirii amplitudinii impactului (mică, medie, mare) cu senzitivitatea receptorului (mică, medie, mare). Semnificația / importanța impactului poate fi minoră (nesemnificativ), moderată și majoră (semnificativ). Extinderea spațială a impactului poate fi locală, regională, națională sau transfrontieră. Aceste caracteristici ale impactului potențial vor fi detaliate în etapele următoarele ale evaluării de impact. În etapa de încadrare se stabilesc doar ORIENTATIV acești parametri, pe baza informațiilor disponibile în această fază.
2. b)natura impactului; Natura impactului poate fi:
3. c)natura transfrontieră a impactului; Proiectul poate avea efecte transfrontalieră? De exemplu emisii în atmosferă care să influențeze calitatea aerului înconjurător al altei țări, sau emisii în ape care să genereze efecte în aval, pe teritoriul altui stat sau intervenții asupra culuarelor de migrație a păsărilor care să cauzeze declin în populațiile speciilor pe teritoriul altor state etc.
4. d)intensitatea și complexitatea impactului; Intensitatea impactului poate fi: refacerea receptorului. natura, dimensiunea (punctul 1) localizarea acestuia (punctul 2) populație și sănătate umană, biodiversitate; terenuri, sol, apă, aer, climă; bunuri materiale, patrimoniu cultural și peisaj; interacțiunea dintre factorii de mai sus; Criteriile de mai jos: Negativ – un impact care implică o modificarea negativă (adversă) a condițiilor inițiale sau introduce un factor nou, indezirabil. Pozitiv – un impact care implică o îmbunătățire a condițiilor inițiale sau introduce un factor nou, dezirabil. Ambele – un impact care implică o modificare negativă (adversă) dar în același timp și una pozitivă a condițiilor inițiale Mică – atunci când factorul de mediu are o valoare sau /și o sensibilitate redusă. Impactul poate fi prevăzut dar este de obicei la limita detecției și nu conduce la modificări permanente în structurile și funcțiunile receptorului. Altfel spus, efectele manifestării impactului se încadrează în limitele naturale de variabilitate ale receptorului, fără a fi necesară lungi de timp (>2 ani).
5. e)probabilitatea impactului; Un impact se manifestă în anumite condiții. Se analizează posibilitatea ca acest impact să apară
6. f)debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizate ale impactului; Debutul unui impact este foarte important. De exemplu, dacă lucrările de construire ale unui proiect încep după finalizarea perioadei de cuibărit a păsărilor, atunci efectele negative asupra păsărilor sunt mai mici. Dimpotrivă, dacă lucrările se desfășoară în intervalul de cuibărit, atunci există riscul afectării populației speciilor. Durata și frecvența impactului pot fi: Reversibilitatea impactului:
7. g)cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate; Un impact este cumulat dacă acționează împreună cu alt impact (incluzând impactele altor planuri / proiecte), afectând același factor de mediu sau receptor (ex. efectul combinat al altor proiecte similare în aria de influență)
8. h)posibilitatea de reducere efectivă a impactului. Se pot implementa măsuri de evirare, reducere, reparare sau compensare a impactului? În general, în etapa de încadrare, semnificația impactului se determină calitativ, fără detalii de ordin cantitativ. Este necesară doar stabilirea semnificației generale a impactului unui proiect, pentru a decide dacă se spune sau nu evaluării impactului asupra mediului. Mai jos se prezintă o serie de întrebări simple pentru stabilirea semnificației impactului: Medie – atunci când factorul de mediu are o valoare și / sau o sensibilitate medie. Structurile și funcțiunile receptorului sunt afectate dar structura / funcțiunea de bază nu este afectată. Altfel spus, efectele manifestării impactului depășesc limitele naturale de variabilitate ale receptorului, iar timpul de refacere este mediu ( Mare – atunci când factorul de mediu are o valoare sau/și o sensibilitate mare (de ex. situri Natura 2000). Structurile și funcțiunile receptorului sunt afectate complet. Pierderea structurilor / funcțiunilor este vizibilă. Altfel spus, efectele manifestării impactului depășesc limitele naturale de variabilitate, cauzând perturbări ireversibile sau reversibile în perioade Temporar – impactul se manifestă pe o durată scurtă de timp și eventual intermitent / ocazional (de ex. depozite temporare de pământ pe durata execuției lucrărilor) Termen scurt – impactul se preconizează că va fi activ pentru o perioadă limitată, scurtă de timp și va înceta în totalitate la finalizarea activității care-l provoacă (de ex. zgomot și vibrații generate în timpul construcției). De asemenea, impactul are o durată scurtă dacă este eliminat prin măsuri adecvate sau factorul de mediu este restaurat (de ex. oprirea unei instalații dacă zgomotul produs de aceasta afectează receptorii) Termen lung – impactul se manifestă pe o perioadă lungă de timp (pe toată perioada de operare – estimată la mai mult de 25 ani), dar încetează odată cu închiderea proiectului (de ex. zgomotul produs de instalații, emisii etc.). De asemenea, impactul are o durată lungă chiar dacă este intermitent, dar se manifestă pe toată durata de viață a proiectului (de ex. perturbarea biodiversității în timpul operațiilor de întreținere a instalației). Permanent – impactul se manifestă în toate fazele proiectului și rămâne activ și după închiderea proiectului. Altfel spus, cauzează schimbări permanente asupra resurselor biotice și abiotice sau asupra receptorilor (de ex. distrugerea unui habitat prioritar). Reversibil – un impact este reversibil când factorul de mediu afectat (receptorul) poate reveni la starea inițială (dinaintea acțiunii impactului), de ex. turbiditatea apei poate reveni la inițial după încetarea cauzei turbidității – activitățile de construire); Ireversibil – un impact este ireversibil dacă factorul de mediu nu mai poate reveni la starea inițială (de ex. ocuparea permanentă a terenului) Va fi o schimbare majoră a condițiilor de mediu? Noile caracteristici vor fi disproporționate față de caracteristicile mediului existent? Impactul va fi neobișnuit în zonă sau deosebit de complex? Impactul se va extinde pe o arie largă? Va exista un potențial de impact transfrontalier? Vor fi afectați mulți oameni? Vor fi afectați mulți receptori de alte tipuri (faună și floră, întreprinderi, facilități)? Vor fi afectate caracteristicile sau resursele valoroase sau limitate? Există riscul ca standardele de mediu să fie încălcate? Există riscul ca siturile, zonele, caracteristicile protejate să fie afectate? Există o probabilitate mare de apariție a efectului? Impactul se va manifesta pentru o perioadă lungă de timp? Efectul va fi permanent, mai degrabă decât temporar? Impactul va fi continuu sau intermitent? Dacă impactul este intermitent, acesta va fi frecvent sau rar? Impactul va fi ireversibil? Va fi dificil să se evite, reducă, repare sau să se compenseze efectul? Dacă se răspunde afirmativ la una dintre întrebările de mai sus, există posibilitatea ca semnificația impactului să fie mare sau medie și, implicit, proiectul să fie supus evaluării impactului asupra mediului. Încadrarea în art. 48 sau 54 din Legea Apelor nr. 107/1996; Necesitatea elaborării studiului de evaluare a impactului asupra copurilor de apă Încadrarea în art. 48 sau 54 din Legea Apelor nr. 107/1996 se face încă din faza de evaluare inițială. Se verifică efectiv dacă proiectul propune lucrări sau activități care fac parte din una din categoriile incluse în art. 48 sau 54 din legea apelor. În caz afirmativ, titularul este obligat prin Decizia etapei de evaluare inițială, să solicite Aviz de gospodărire a apelor la autoritatea de gospodărire a apelor responsabilă. Dacă punctul de vedere al acesteia din urmă este că proiectul necesită SEICA, atunci decizia ACPM este corespunzătoare. Se face precizarea că nu toate proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele necesită SEICA. Autoritățile de gospodărire a apelor vor decide necesitatea SEICA pe baza unei metodologii specifice. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele (inclusiv cele pentru care nu este necesar SEICA), memoriul de prezentare conține informațiile din capitolul XIV al Anexei 5.E., preluate din Planurile de management bazinal actualizate. Încadrarea în art. 28 din OUG 57/2005; Necesitatea efectuării evaluării adecvate Încadrarea în art. 28 din OUG 57/2005 se face încă de la etapa de evaluare inițială. Se verifică dacă proiectul „nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinație cu alte planuri ori proiecte […]”. În caz afirmativ, titularul trebuie să completeze memoriul de prezentare cu informațiile solicitate în capitolul XIII: descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar, precum și coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar; prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona proiectului; se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar; se va estima impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar; alte informații prevăzute în legislație in vigoare. Informațiile de mai sus se completează conform Planurilor de management ale ariilor protejate, dacă există, sau conform informațiilor furnizate de autoritatea cu atribuții în domeniul ariilor protejate. Necesitatea evaluării adecvate se determină prin aplicarea prevederilor Ordinului nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Conform acestuia, încadrarea se face astfel: ACPM stabilește și decide dacă proiectul, singur sau în combinație cu alte proiecte, este susceptibil a avea un impact negativ semnificativ asupra sitului și dacă proiectul va face obiectul unei evaluări adecvate. Noțiunea de "impact negativ semnificativ" trebuie determinată în relație cu trăsăturile specifice ale sitului. Un proiect care are impact negativ semnificativ asupra unui sit poate să nu aibă același impact asupra altui sit. De aceea, fiecare evaluare este un caz individual, care trebuie tratat în funcție de obiectivele de conservare ale sitului și de caracteristicile proiectului. Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din proiectele localizate în interiorul unui sit, dar și din proiectele localizate în afara acestuia. În cazul în care informațiile furnizate de către titularul proiectului în cadrul memoriului de prezentare (capitolul XIII) sunt neconcludente/incomplete, ACPM solicită titularului informații suplimentare. Acestea trebuie să fie pe cât posibil colectate prin observații în teren. Pe baza datelor furnizate de titular rezultate din observații în teren, a informațiilor bibliografice, a informațiilor puse la dispoziție de către titularul proiectului și în urma completării listei de control specifică, ACPM decide efectuarea sau nu a evaluării adecvate. Tabelul 3 Listă de control în vederea încadrării proiectelor la evaluare adecvată (conform Ord. 19/2010, în vigoare la data întocmirii prezentului ghid, Anexa 1) Nr. crt. Întrebări pentru etapa de încadrare A. Da/Nu/Nu se poate identifica în acest stadiu. B. Este posibil ca impactul să fie semnificativ? Da/Nu/ Nu se poate identifica în acest stadiu-justificare. 1. Proiectul se va implementa în sit? 2. Distanța dintre amplasamentul proiectului și sit? 3. Proiectul va include acțiuni de construcție, funcționare și dezafectare care să ducă la modificări fizice în sit (topografie, utilizarea terenului, modificări ale cursurilor de râuri etc.)? 4. Proiectul implică utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substanțe sau materiale care ar putea afecta speciile și/sau habitatele de interes comunitar pentru care situl a fost desemnat? 5. Se vor produce deșeuri solide în timpul construcției, funcționării sau dezafectării care ar putea afecta speciile și/sau habitatele de interes comunitar pentru care situl a fost desemnat? 6. Există alți factori care ar trebui luați în considerare, ca de exemplu dezvoltările conexe, care ar putea duce la afectarea sitului sau există un impact cumulativ cu alte proiecte existente sau propuse? 7. Există pe amplasamentul proiectului și în imediata apropiere a acestuia habitate naturale și/sau specii sălbatice de interes comunitar ce pot fi afectate de implementarea proiectului? 8. Proiectul afectează direct sau indirect zonele de hrănire/reproducere/migrație? 9. Proiectul are influență directă asupra ariilor/ariei naturale protejate de interes comunitar, prin emisii în aer, devierea cursului unei ape care traversează zona, extragerea de ape subterane dintr-un acvifer compartimentat, perturbarea prin zgomot sau lumină, poluare atmosferică etc.? 10. Proiectul propus provoacă o deteriorare semnificativă sau o pierdere totală a unui (unor) habitat(
9. e)natural(
10. e)de interes comunitar? 11. Proiectul va duce la o izolare reproductivă a unei specii de interes comunitar sau a speciilor tipice care intră în compoziția unui habitat de interes comunitar? 12. Proiectul implică utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologică (exploatarea apelor de suprafață și subterane, activitățile extractive de suprafață de sol, argilă, nisip, pietriș, defrișarea, inundarea terenurilor, pescuit, vânătoare, colectarea plantelor)? 13. Alte întrebări relevante Cu cât există mai multe răspunsuri afirmative în coloana B, cu atât este mai justificată necesitatea realizării evaluării adecvate, neexistând totuși o regulă general aplicabilă în acest sens. ACPM poate decide realizarea studiului de evaluare adecvată dacă există incertitudinea cu privire la existența unui efect semnificativ sau în cazul existenței unui singur răspuns afirmativ în coloana B. Punctele de vedere justificate ale membrilor CAT; Membrii CAT pot influența decisiv procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Aceștia au posibilitatea de a solicita informați suplimentare sau de a emite puncte de vedere justificate. *** ACPM ia decizia etapei de încadrare cât mai rapid posibil și în termen de cel mult 90 zile de la primirea tuturor informațiilor necesare din partea titularului. Decizia etapei de încadrare poate fi următoarea: Efectuarea evaluării impactului asupra mediului, a evaluării adecvate și a evaluării impactului asupra corpurilor de apă; Efectuarea evaluării impactului asupra mediului și a evaluării adecvate, fără evaluarea impactului asupra corpurilor de apă; Efectuarea evaluării impactului asupra mediului și a evaluării impactului asupra corpurilor de apă, fără evaluare adecvată; Efectuarea evaluării impactului asupra mediului fără evaluarea impactului asupra corpurilor de apă și fără evaluare adecvată; Continuarea procedurii de emitere a aprobării de dezvoltare a proiectului pentru proiectele care nu necesită niciuna din cele 3 tipuri de evaluări. În general, proiectele care se supun etapei de încadrare pot fi cele din Anexa I și Anexa II la Lege. Totuși, dacă un proiect nu este inclus în niciuna din cele 2 anexe, dar se stabilește că poate avea impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar și/sau asupra corpurilor de apă, efectuarea evaluării impactului asupra mediului este obligatorie. Decizia etapei de încadrare se recomandă să fie motivată în detaliu deoarece aceasta poate fi atacată din punct de vedere procedural sau substanțial conform art. 21 și 22 din Lege. Informarea publicului asupra deciziei etapei de încadrare Titularul, la cererea ACPM, publică un anunț conform anexei 5J în presa relevantă și pe site-ul propriu, la sediul propriu sau la sediul autorității publice locale. După dovada publicării anunțului de către titular, ACPM publică la rândul ei pe pagina de internet anunțul deciziei conform Anexei 5K și proiectul deciziei de încadrare. Publicul poate emite comentarii / observații la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la publicarea anunțului pe site-ul ACPM. Decizia finală este adoptată în CAT, la 10 zile de la primirea comentariilor / observațiilor justificate ale publicului interesat. Dacă este necesară reconsiderarea deciziei în urma intervenției publicului, aceasta se supune din nou informării publice. Dacă decizia nu se modifică în urma intervenției publicului, atunci aceasta devine finală. Pentru proiectele cu finanțare din fonduri europene care nu afectează în mod semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, ACPM emite o declarație conform Apendice 1 din cadrul Regulamentului UE 2015/207, însoțită de o hartă indicând amplasarea proiectului și a siturilor Natura 2000. Declarația trebuie să includă: numele sitului /siturilor în cauză, numărul de referință, distanta la care este situat proiectul fată de cel mai /cele mai apropiate situri Natura 2000, obiectivele de conservare și justificarea faptului că proiectul, fie individual, fie în combinație cu alte proiecte, nu este de natură să aibă efecte negative semnificative asupra sitului/siturilor Natura 2000 incluse sau care urmează a fi incluse în rețeaua Natura 2000 și, dacă este cazul, o decizie administrativă. ACPM Max. 20 zile AGA Max. 20 zile 10 zile Se organizeaza un nou CAT Necesita EIM, EA, EICA Decizia etapei de incadrare Nu necesita EIM, EA, EICA 10 zile Necesita EIM, EA Necesita EIM Anunt public Decizia etapei de incadrare Efectuarea EIM, EA si EICA Efectuarea EIM si EA Efectuarea EIM si EICA Efectuarea EIM Continuarea procedurii de emitere a aprobarii de dezvoltare Spre etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a RIM CAT Proiectul este analizat in functie de: Memoriu de prezentare și analiza proiectului în baza criteriilor din Anexa 3; Încadrarea în art. 48 sau 54 din Legea Apelor nr. 107/1996; Necesitatea elaborării studiului de evaluare a impactului asupra copurilor de apă; Încadrarea în art. 28 din OUG 57/2007 Necesitatea efectuării evaluării adecvate; Punctele de vedere In scris ale membrilor CAT Solicitare Aviz de gospodarire ape pentru proiectele incluse in art. 48 si 54 din Legea 107/1996 Memoriu de prezentare (cf. Anexa 5.D) Dupa caz: Notificare cf. art. 7 din Legea 59/2016; capitolul XIII completat pentru proiecte incluse la art. 28 din OUG 57/2007 Solicitare Aviz gospodarire ape pentru proiectele incluse in art. 48 si 54 din Legea 107/1996 Comentarii justificate din partea publicului Decizie privind necesitatea elaborarii studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apa Membrii CAT transmit in scris puncte de vedere sau solicitari de informatii suplimentare Anunt public Depunerea solicitarii de emitere a Acordului de mediu Schematic, etapa de încadrare se desfășoară astfel: Etapa de incadrare Cat mai rapid posibil Maxim 90 zile de la primirea tuturor informatiilor solicitate Figura 3 Schema etapei de incadrare Liste de control pentru etapa de încadrare Etapa de încadrare include un singur aspect subiectiv, care ține de experiența și competența ACPM. Acesta este stabilirea semnificației generale a impactului potențial: poate fi acesta semnificativ sau nu? Pentru a ușura această decizie, se propune o listă de control cu întrebări specifice. Lista de control este concepută în concordanță cu criteriile prevăzute în Anexa 3, față de care se stabilește necesitatea evaluării impactului asupra mediului. La fiecare întrebare se răspunde în coloana 2 cu „da” sau „nu” sau „?” în caz că nu se poate da un alt răspuns (sau este incertă posibilitatea unui efect). Pentru fiecare răspuns „Da”, se aplică criteriile de evaluare a semnificației impactului din tabelul următor. După aplicarea acestor criterii, se completează coloana 3 cu răspunsurile: Da - este posibil ca efectul să fie semnificativ; de ce? Nu - nu este de așteptat ca efectul să fie semnificativ; de ce? ? – nu se poate estima dacă efectul este semnificativ sau nu; de ce?; În general, dacă în coloana 3 este chiar și un singur răspuns „DA”, atunci proiectul poate fi încadrat la evaluarea impactului asupra mediului. Tabelul 4 Lista de control pentru etapa de încadrare Nr. crt. Întrebare Da / Nu / ? Descriere sumară Este posibil ca efectul să fie semnificativ? Da / Nu / ? – de ce? 1 2 3 Caracteristici ale proiectului 1. Lucrările de construcție, exploatare, dezafectare sau demolare ale Proiectului vor implica acțiuni care vor provoca schimbări fizice locale (topografie, utilizare a terenurilor, schimbări în cursurile de apă, etc.)? 2. Construcția sau funcționarea Proiectul va utiliza resurse naturale cum ar fi teren, apă, materiale sau energie, sau oricare alte resurse care nu sunt regenerabile sau nu există în cantități mici? 3. Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substanțe sau materiale care pot fi dăunătoare sănătății populației sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un risc pentru sănătatea populației? 4. Proiectul va produce deșeuri solide in timpul construirii, funcționarii sau încetării activității? 5. Proiectul va avea ca efect emiterea in aer de poluanți sau orice alte substanțe periculoase, toxice sau nocive, care să conducă la depășirea limitelor stabilite în Directiva 2008/50/EC și 2004/107/EC – Calitatea aerului înconjurător? 6. Proiectul va genera zgomot și vibrații sau emisii de lumină, energie termică sau radiație electromagnetică? 7. Proiectul va genera gaze cu efect de sera si care este amploarea acestora 8. Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei prin emisiile de poluanți pe terenuri sau in ape de suprafață, ape subterane, ape de coasta sau ape marine? 9. Vor exista riscuri de accidente în timpul construcției sau operării care să poată afecta sănătatea populației sau mediul? 10. Proiectul va avea ca rezultat schimbări sociale legate relevante în contextul mediului înconjurător, de exemplu, în demografie, stilul de viață tradițional, ocuparea forței de muncă? 11. Există alți factori care ar trebui luați în considerare, cum ar fi dezvoltări viitoare generate de proiect care ar putea duce la impact asupra mediului înconjurător sau potențialul de impact cumulativ cu alte activități existente sau planificate în localitate? Caracteristicile mediului posibil a fi afectat de proiect 12. Proiectul se află în interiorul sau în apropierea unor zone protejate la nivel internațional, european, sau prin legislația națională sau locală pentru valoarea lor ecologică, peisagistică, culturală sau de altă natură, care ar putea fi afectate de Proiect? 13. Există alte zone pe sau în jurul locației care sunt importante sau sensibile din motive de ecologie, de ex. zonele umede, cursurile de apă sau alte corpuri de apă, zona de coastă, munți, păduri sau terenuri împădurite, care ar putea fi afectate de Proiect? 14. Există zone pe sau în jurul locației care sunt folosite de specii de faună sau floră protejate, importante sau sensibile, de ex. pentru reproducere, cuibărit, hrănire, odihnă, iernare, migrație, care ar putea fi afectate de Proiect? 15. Există ape interioare, de coastă, marine sau subterane (sau alte caracteristici ale mediului marin) pe sau în jurul locației care ar putea fi afectate de Proiect? 16. Există zone sau caracteristici importante de peisaj sau decorative pe sau în vecinătatea locației care ar putea fi afectate de Proiect? 17. Există rute sau facilități pe sau în apropierea locației care sunt utilizate de public pentru accesul la activități de recreere sau alte facilități care ar putea fi afectate de Proiect? 18. Există rute de transport pe sau în jurul locației susceptibile la congestionare sau care cauzează probleme de mediu care ar putea fi afectate de Proiect? 19. Este amplasat proiectul într-o locație în care este foarte probabil să fie vizibil pentru mulți oameni? 20. Există zone sau caracteristici de importanță istorică sau culturală pe sau în jurul locației care ar putea fi afectate de Proiect? 21. Proiectul este amplasat într-o zonă nedezvoltată anterior, unde va duce la pierderea terenurilor verzi? 22. Utilizări existente ale terenului în sau în jurul locației, de ex. locuințe, grădini, alte proprietăți private, industrie, comerț, recreere, spațiu public deschis, facilități comunitare, agricultură, silvicultură, turism, exploatări miniere sau cariere, care ar putea fi afectate de Proiect? 23. Există planuri de utilizare a terenului pe sau în jurul locației care ar putea fi afectate de Proiect? 24. Există zone în interiorul sau în jurul locației care sunt dens populate sau construite, care ar putea fi afectate de Proiect? 25. Există zone în interiorul sau în jurul locației, ocupate de utilizatori sensibili, de ex. spitale, școli, locuri de cult, facilități comunitare, care ar putea fi afectate de Proiect? 26. Există zone în interiorul sau în jurul locației care conțin resurse importante, de înaltă calitate sau limitate, de ex. apele de suprafață, silvicultură, agricultură, pescuit, turism, minerale, care ar putea fi afectate de Proiect? 27. Există zone în interiorul sau în jurul locației care sunt deja supuse poluării sau altor perturbații din punct de vedere al calității factorilor de mediu, de ex acolo unde sunt depășite standardele de mediu sau unde solul și/sau subsolul sunt contaminate, care ar putea fi afectate de Proiect? 28. Locația Proiectului este susceptibilă la cutremure, prăbușiri/alunecări de teren, eroziune sau condiții climatice extreme sau adverse, de ex. inversiuni de temperatură, ceață, vânt puternic, etc., care pot afecta proiectul și determina astfel efecte asupra mediului? Rezumatul caracteristicilor Proiectului și ale localizării sale care indică necesitatea evaluării impactului asupra mediului: Tabelul 5 Lista de control pentru evaluarea semnificației impactului asupra mediului Nr. crt. Întrebare 1. Va fi o schimbare majoră a condițiilor de mediu? 2. Noile caracteristici vor fi disproporționate față de caracteristicile mediului existent? 3. Impactul va fi neobișnuit în zonă sau deosebit de complex? 4. Impactul se va extinde pe o arie largă? 5. Va exista un potențial de impact transfrontalier? 6. Vor fi afectați mulți oameni? 7. Vor fi afectați mulți receptori de alte tipuri (faună și floră, întreprinderi, facilități)? 8. Vor fi afectate caracteristicile sau resursele valoroase sau limitate? 9. Există riscul ca standardele de mediu să fie încălcate? 10. Există riscul ca siturile, zonele, caracteristicile protejate să fie afectate? 11. Există o probabilitate mare de apariție a efectului? 12. Impactul se va manifesta pentru o perioadă lungă de timp? 13. Efectul va fi permanent, mai degrabă decât temporar? 14. Impactul va fi continuu sau intermitent? 15. Dacă impactul este intermitent, acesta va fi frecvent sau rar? 16. Impactul va fi ireversibil? 17. Va fi dificil să se evite, reducă, repare sau să se compenseze efectul? Exemplu de aplicare a listei de control pentru încadrare În continuare se prezintă un exemplu de aplicare a listei de control pentru un proiect (fictiv) de parc eolian care prevede amplasarea a 20 turbine eoliene de 2 MW fiecare. Suprafața de teren alocată parcului este de 20 ha iar suprafața ocupată permanent de platforme și drumuri este de 4 ha. Cea mai apropiată locuință este situată la 800 m de turbină iar la 1200 m se găsește un sit de protecție avifaunistică. Tabelul 6 Lista de control pentru etapa de încadrare – exemplu proiect de parc eolian Nr. crt. Întrebare Da / Nu / ? Descriere sumară Este posibil ca efectul să fie semnificativ? Da / Nu / ? – de ce? 1 2 3 1. Lucrările de construcție, exploatare, dezafectare sau demolare ale Proiectului vor implica acțiuni care vor provoca schimbări fizice locale (topografie, utilizare a terenurilor, schimbări în cursurile de apă, etc.)? DA Decopertări, săpături, modificare topografie, modificarea utilizării terenului DA Săpături de amploare mare care pot cauza modificări majore în starea actuală a mediului 2. Construcția sau funcționarea Proiectul va utiliza resurse naturale cum ar fi teren, apă, materiale sau energie, sau oricare alte resurse care nu sunt regenerabile sau nu există în cantități mici? DA Suprafețe mari de teren vor fi utilizate pentru drumuri, platforme NU Disponibilitatea terenului în zonă este bună și ocuparea a 4 ha de teren nu reprezintă un impact semnificativ 3. Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substanțe sau materiale care pot fi dăunătoare sănătății populației sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un risc pentru sănătatea populației? DA Ulei în perioada de operare – aprox. 5 tone/turbină NU Se poate aplica un plan de gestiune a substanțelor și materialelor care să minimizeze un eventual impact 4. Proiectul va produce deșeuri solide in timpul construirii, funcționarii sau încetării activității? DA Deșeuri din săpături în timpul construcției Deșeuri de ulei uzat și piese de schimb în timpul funcționării Deșeuri din dezafectări (corpul turbinei) la încetarea proiectului NU În baza unui plan de gestiune a deșeurilor, se poate asigura minimizarea unui eventual impact 5. Proiectul va avea ca efect emiterea in aer de poluanți sau orice alte substanțe periculoase, toxice sau nocive, care să conducă la depășirea limitelor stabilite în Directiva 2008/50/EC și 2004/107/EC – Calitatea aerului înconjurător? NU - 6. Proiectul va genera zgomot și vibrații sau emisii de lumină, energie termică sau radiație electromagnetică? DA Zgomot, umbrire, radiație electromagnetică DA Din studii de caz rezultă că formele de impact fizic (zgomot, umbrire, radiație) pot fi importante 7. Proiectul va genera gaze cu efect de sera si care este amploarea acestora NU - 8. Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei prin emisiile de poluanți pe terenuri sau in ape de suprafață, ape subterane, ape de coasta sau ape marine? DA Risc mediu în perioada de execuție (scurgeri accidentale) Risc scăzut în perioada de funcționare (scurgeri de ulei) NU Prin implementarea de proceduri specifice de control, se pot limita scurgerile în mediu 9. Vor exista riscuri de accidente în timpul construcției sau operării care să poată afecta sănătatea populației sau mediul? DA La operare: aruncări de gheață, ruperi de elice sau incendiu DA Probabilitatea unui accident este scăzută însă expunerea acestuia este mare. Riscul de căderi de gheață sau de prăbușire a turbinei / incendiu este mare 10. Proiectul va avea ca rezultat schimbări sociale relevante în contextul mediului înconjurător, de exemplu, în demografie, stilul de viață tradițional, ocuparea forței de muncă? NU - 11. Există alți factori care ar trebui luați în considerare, cum ar fi dezvoltări viitoare generate de proiect care ar putea duce la impact asupra mediului înconjurător sau potențialul de impact cumulativ cu alte activități existente sau planificate în localitate? DA Potențial impact cumulativ cu alte proiecte similare asupra păsărilor DA În vecinătatea relevantă (pe o rază de 10
11. km)se găsește un alt parc eolian a cărui impact se poate cumula cu cel generat de proiectul propus 12. Proiectul se află în interiorul sau în apropierea unor zone protejate la nivel internațional, european, sau prin legislația națională sau locală pentru valoarea lor ecologică, peisagistică, culturală sau de altă natură, care ar putea fi afectate de Proiect? DA La 1200 m se găsește un sit Natura 2000 SPA DA Turbinele pot cauza perturbări în migrația păsărilor sau în activitatea de hrănire. De asemenea pot cauza mortalități prin coliziune. 13. Există alte zone pe sau în jurul locației care sunt importante sau sensibile din motive de ecologie, de ex. zonele umede, cursurile de apă sau alte corpuri de apă, zona de coastă, munți, păduri sau terenuri împădurite, care ar putea fi afectate de Proiect? DA Curs de apă NU În timpul execuției se pot preveni efectele asupra cursului de apă 14. Există zone pe sau în jurul locației care sunt folosite de specii de faună sau floră protejate, importante sau sensibile, de ex. pentru reproducere, cuibărit, hrănire, odihnă, iernare, migrație, care ar putea fi afectate de Proiect? DA Teren agricol folosit de păsări de pradă pentru hrănire și de alte păsări pentru reproducere NU 15. Există ape interioare, de coastă, marine sau subterane (sau alte caracteristici ale mediului marin) pe sau în jurul locației care ar putea fi afectate de Proiect? NU - 16. Există zone sau caracteristici importante de peisaj sau decorative pe sau în vecinătatea locației care ar putea fi afectate de Proiect? NU - 17. Există rute sau facilități pe sau în apropierea locației care sunt utilizate de public pentru accesul la activități de recreere sau alte facilități care ar putea fi afectate de Proiect? NU - 18. Există rute de transport pe sau în jurul locației susceptibile la congestionare sau care cauzează probleme de mediu care ar putea fi afectate de Proiect? DA În timpul execuției – transporturi agabaritice care pot cauza blocaje în trafic DA În timpul execuției – drumurile de acces sunt de categorie inferioară și nu permit transporturi agabaritice. Sunt probabile efecte asupra locuințelor 19. Este amplasat proiectul într-o locație în care este foarte probabil să fie vizibil pentru mulți oameni? DA Turbinele sunt vizibile pe timp de zi și pe timp de noapte (semnalizare luminoasă), de la cel puțin 10 km DA Impactul vizual poate fi semnificativ deoarece se adaugă elemente artificiale de peisaj într-o zonă preponderent rurală 20. Există zone sau caracteristici de importanță istorică sau culturală pe sau în jurul locației care ar putea fi afectate de Proiect? NU - 21. Proiectul este amplasat într-o zonă nedezvoltată anterior, unde va duce la pierderea terenurilor verzi? DA Proiectul ocupă 4 ha teren agricol NU 22. Utilizări existente ale terenului în sau în jurul locației, de ex. locuințe, grădini, alte proprietăți DA Locuințe la minim 800 m distanță DA Percepția locuitorilor private, industrie, comerț, recreere, spațiu public deschis, facilități comunitare, agricultură, silvicultură, turism, exploatări miniere sau cariere, care ar putea fi afectate de Proiect? – pot exista efecte de umbrire, zgomot poate fi negativă 23. Există planuri de utilizare a terenului pe sau în jurul locației care ar putea fi afectate de Proiect? DA În jurul turbinelor se trasează o zonă de protecție care restricționează dezvoltările viitoare DA Restricțiile cauzate de turbine pot limita activitățile obișnuite și / sau dezvoltările viitoare într-o manieră semnificativă pentru populație 24. Există zone în interiorul sau în jurul locației care sunt dens populate sau construite, care ar putea fi afectate de Proiect? DA Intravilan la cca. 800 m NU Distanța este relativ mare 25. Există zone în interiorul sau în jurul locației, ocupate de utilizatori sensibili, de ex. spitale, școli, locuri de cult, facilități comunitare, care ar putea fi afectate de Proiect? NU - 26. Există zone în interiorul sau în jurul locației care conțin resurse importante, de înaltă calitate sau limitate, de ex. apele de suprafață, silvicultură, agricultură, pescuit, turism, minerale, care ar putea fi afectate de Proiect? NU - 27. Există zone în interiorul sau în jurul locației care sunt deja supuse poluării sau altor perturbații din punct de vedere al calității factorilor de mediu, de ex acolo unde sunt depășite standardele de mediu sau unde solul și/sau subsolul sunt contaminate, care ar putea fi afectate de Proiect? NU - 28. Locația Proiectului este susceptibilă la cutremure, prăbușiri/alunecări de teren, eroziune sau condiții climatice extreme sau adverse, de ex. inversiuni de temperatură, ceață, vânt puternic, etc., care pot afecta proiectul și determina astfel efecte asupra mediului? NU - Rezumatul caracteristicilor Proiectului și ale localizării sale care indică necesitatea evaluării impactului asupra mediului: Săpături de amploare mare care pot cauza modificări majore în starea actuală a mediului Din studii de caz rezultă că formele de impact fizic (zgomot, umbrire, radiație) pot fi importante Probabilitatea unui accident este scăzută însă expunerea acestuia este mare. Riscul de căderi de gheață sau de prăbușire a turbinei / incendiu este mare În vecinătatea relevantă (pe o rază de 10
12. km)se găsește un alt parc eolian a cărui impact se poate cumula cu cel generat de proiectul propus Turbinele pot cauza perturbări în migrația păsărilor sau în activitatea de hrănire. De asemenea pot cauza mortalități prin coliziune. În timpul execuției – drumurile de acces sunt de categorie inferioară și nu permit transporturi agabaritice. Sunt probabile efecte asupra locuințelor Impactul vizual poate fi semnificativ deoarece se adaugă elemente artificiale de peisaj într-o zonă preponderent rurală Percepția locutorilor poate fi negativă Restricțiile cauzate de turbine pot limita activitățile obișnuite și / sau dezvoltările viitoare într-o manieră semnificativă pentru populație În acest fel s-a evidențiat foarte clar că proiectul necesită evaluarea impactului asupra mediului. S-a identificat un potențial impact semnificativ asupra sitului Natura 2000 din vecinătate. Pentru a stabili dacă este necesar ca proiectul să fie supus evaluării adecvate, se va derula și etapa de încadrare conform Ord. 19/2010. În acest sens, se completează lista de control corespunzătoare, astfel: Tabelul 7 Listă de control în vederea încadrării proiectelor la evaluare adecvată – exemplu de completare (conform Ord. 19/2010, Anexa 1) Nr. crt. Întrebări pentru etapa de încadrare A. Da/Nu/Nu se poate identifica în acest stadiu. B. Este posibil ca impactul să fie semnificativ? Da/Nu/ Nu se poate identifica în acest stadiu-justificare. 1. Proiectul se va implementa în sit? NU - 2. Distanța dintre amplasamentul proiectului și sit? 1200 m - 3. Proiectul va include acțiuni de construcție, funcționare și dezafectare care să ducă la modificări fizice în sit (topografie, utilizarea terenului, modificări ale cursurilor de râuri etc.)? NU - 4. Proiectul implică utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substanțe sau materiale care ar putea afecta speciile și/sau habitatele de interes comunitar pentru care situl a fost desemnat? NU - 5. Se vor produce deșeuri solide în timpul construcției, funcționării sau dezafectării care ar putea afecta speciile și/sau habitatele de interes comunitar pentru care situl a fost desemnat? NU - 6. Există alți factori care ar trebui luați în considerare, ca de exemplu dezvoltările conexe, care ar putea duce la afectarea sitului sau există un impact cumulativ cu alte proiecte existente sau propuse? DA Potențial impact cumulat cu alte proiecte similare de pe sau din vecinătatea sitului DA Poate fi afectată prin mortalitate / coliziune, populația de șoim dunărean; specia are o senzitivitate foarte mare 7. Există pe amplasamentul proiectului și în imediata apropiere a acestuia habitate naturale și/sau specii sălbatice de interes comunitar ce pot fi afectate de implementarea proiectului? DA În sit se găsesc cuiburi de șoim dunărean și alte păsări răpitoare mari DA Zona proiectului constituie areal de hrănire pentru speciile de răpitoare mari; acestea pot fi afectate de proiect prin mortalități cauzate de coliziuni. 8. Proiectul afectează direct sau indirect zonele de hrănire/reproducere/migrație? DA Zonă de hrănire pentru răpitoare mari DA Zona proiectului constituie areal de hrănire pentru speciile de răpitoare mari; acestea pot fi afectate de proiect prin mortalități cauzate de coliziuni. 9. Proiectul are influență directă asupra ariilor/ariei naturale protejate de interes comunitar, prin emisii în aer, devierea cursului unei ape care traversează zona, extragerea de ape subterane dintr-un acvifer compartimentat, perturbarea prin zgomot sau lumină, poluare atmosferică etc.? NU - 10. Proiectul propus provoacă o deteriorare semnificativă sau o pierdere totală a unui (unor) habitat(
13. e)natural(
14. e)de interes comunitar? NU - 11. Proiectul va duce la o izolare reproductivă a unei specii de interes comunitar sau a speciilor tipice care intră în compoziția unui habitat de interes comunitar? NU - 12. Proiectul implică utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologică (exploatarea apelor de suprafață și subterane, activitățile extractive de suprafață de sol, argilă, nisip, pietriș, defrișarea, inundarea terenurilor, pescuit, vânătoare, colectarea plantelor)? NU - 13. Alte întrebări relevante Rezumatul potențialelor efecte semnificative care indică necesitatea evaluării adecvate: Poate fi afectată prin mortalitate / coliziune, populația de șoim dunărean; specia are o senzitivitate foarte mare Zona proiectului constituie areal de hrănire pentru speciile de răpitoare mari; acestea pot fi afectate de proiect prin mortalități cauzate de coliziuni. În urma completării listei de control, s-a concluzionat că proiectul necesită și evaluare adecvată deoarece impactul asupra păsărilor poate fi semnificativ iar în vecinătatea relevantă (la 1200
15. m)se găsește un sit SPA a cărui obiective de conservare pot fi afectate de proiect. Decizia etapei de încadrare pentru proiectul de mai sus va fi: Efectuarea evaluării impactului asupra mediului și a evaluării adecvate, fără evaluarea impactului asupra corpurilor de apă. Se precizează faptul că în etapa de încadrare s-au utilizat doar unelte calitative (nu și cantitative) de apreciere a necesității evaluării impactului. În cazul de față s-a considerat că proiectul este situat în vecinătatea relevantă a sitului SPA deoarece speciile de păsări pentru care a fost desemnat situl ESTE POSIBIL să fie afectate de proiect, prin natura proiectului. În etapele următoare ale evaluării, în faza de stabilire a domeniului evaluării, se aprofundează aceste efecte potențiale identificate în etapa de încadrare. Lista de control este un instrument simplu și eficient de stabilire a necesității evaluării de impact. Totuși, subiectivitatea este mare și din acest motiv trebuie să SE EVITE ca decizia să fie luată de o singură persoană (sau un grup restrâns). În cadrul ședinței CAT a etapei de încadrare se recomandă ca fiecare din potențialele efecte semnificative identificate de ACPM să fie discutate și dezbătute. Astfel, un reprezentant al unei instituții relevante poate să modifice semnificația potențială a unui impact, cu o justificare adecvată. În exemplul