ANEXA 12/12/2005 - Portal Legislativ

ANEXA 12/12/2005 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Forme act Forma consolidata + istoric consolidări 23.07.2025 19.04.2024 18.12.2023 Forma de baza + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Reveniti in topul paginii Forma printabilă ANEXĂ din 12 decembrie 2005 cuprinzand Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia*) EMITENT MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.186 bis din 29 decembrie 2005 ----------- Notă ... *) Aprobata de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.917 din 12 decembrie 2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1186 din 29 decembrie 2005. MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE NORMELE METODOLOGICE PRIVIND ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII INSTITUTIILOR PUBLICE, PLANUL DE CONTURI PENTRU INSTITUTU PUBLICE SI INSTRUCTIUNILE DE APLICARE A ACESTUIA BUCURESTI 2005 CUPRINS CAPITOLUL I: DISPOZITII GENERALE 1.1. Obiectul contabilitatii publice 1.2. Organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice 1.3. Moneda si cursul de inregistrare 1.4. Documente justificative si registre de contabilitate 1.4.1. Documente justificative - prevederi generale 1.4.2. Forma de inregistrare in contabilitate 1.4.3. Registrele de contabilitate 1.4.4. Balanta de verificare 1.4.5. Arhivarea, pastrarea si reconstituirea documentelor 1.4.6. Sistemul informatic 1.5. Exercitiul financiar (bugetar) CAPITOLUL li: APROBAREA, DEPUNEREA 51 COMPONENTA SITUATIILOR FINANCIARE 2.1. Prevederi generale 2.2. Componenta situatiilor financiare 2.3. Bilantul 2.3.1. Prevederi generale 2.3.2. Structura bilantului- Anexa nr.13 2.4. Contul de rezultat patrimonial (Situatia veniturilor, finantarilor si cheltuielilor) 2.4.1. Prevederi generale 2.4.2. Structura Contului de rezultat patrimonial - Anexa nr.14 2.5. Situatia fluxurilor de trezorerie- Anexa nr.15 2.6. Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor 2.7. Anexele la situatiile financiare 2.7.1. Principii si politici contabile 2.7.1.1. Principii contabile 2.7.1.2. Politici contabile 2.7.2. Note explicative 2.7.2.1. Prevederi generale 2.7.2.2. Comparabilitatea informatiilor 2.7.2.3. Corectarea erorilor contabile 2.7.2.4. Continutul si structura notelor explicative 2.8. Reguli generale de evaluare 2.9. Contul de executie bugetara - Anexele nr.16 si nr.17 2.9.1. Prevederi generale 2.9.2. lntocmirea Contului de executie bugetara 2.1O. Alte prevederi CAPITOLUL III: PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANT A. ACTIVE 1. Active fixe 1.1. Active fixe necorporale 1.1.1.Definitie 1.1.2.Continut 1.1.2.1. Cheltuieli de dezvoltare 1.1.2.2. Concesiuni, brevete, licente, marei comerciale, drepturi si active similare 1.1.2.3. lnregistrari ale evenimentelor cultural-sportive 1.1.2.4.Alte active fixe necorporale 1.1.2.5.Avansuri si active fixe necorporale in curs de executie 1.1.3.Momentul inregistrarii 1.1.4.Evaluarea 1.1.4.1.Evaluarea initiala 1.1.4.2.Cheltuieli ulterioare 1.1.4.3.Evaluarea la data bilantului 1.1.5.Amortizarea 1.1.6.Ajustari pentru depreciere 1.1.7.Reevaluarea 1.2. Active fixe corporale 1.2.1.Definitie 1.2.2.Continut 1.2.2.1.Terenuri 1.2.2.2.Constructii 1.2.2.3. lnstalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii 1.2.2.4. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale 1.2.2.5. Avansuri si active fixe corporale in curs de executie 1.2.2.6.Alte active ale statului (zacaminte, resurse biologice necultivate, rezerve de apa) 1.2.3.Momentul inregistrarii 1.2.4.Evaluarea 1.2.4.1. Evaluarea initiala 1.2.4.2.Cheltuieli ulterioare 1.2.4.3.Evaluarea la data bilantului 1.2.5.Amortizarea 1.2.6.Ajustari pentru depreciere 1.2.7.Reevaluarea 1.2.8. Alte prevederi 1.2.8.1. Prevederi referitoare la valorificare si scoatere din functiune 1.2.8.2. Prevederi referitoare la leasing 1.2.8.3. Prevederi referitoare la active fixe primite prin donatii si sponsorizari 1.3. Active financiare 1.3.1.Definitie 1.3.2. Continut 1.3.2.1. Titluri de participare 1.3.2.2.Alte titluri imobilizate 1.3.2.3.Creante imobilizate 1.3.3. Momentul inregistrarii 1.3.4.Evaluarea 1.3.4.1. Evaluarea initiala 1.3.4.2. Evaluarea la data bilantului 1.3.5.Ajustari pentru pierderea de valoare 2. Active curente (circulante) 2.1.Stocuri 2.1.1.Definitie 2.1.2.Continut 2.1.2.1.Materii prime 2.1.2.2.Materiale consumabile 2.1.2.3.Materiale de natura obiectelor de inventar 2.1.2.4.Materiale rezerva de stat si de mobilizare 2.1.2.5.Ambalaje rezerva de stat si de mobilizare 2.1.2.6.Alte stocuri 2.1.2.7. Produse: Semifabricate, produse finite, rebuturi, materiale recuperabile si deseuri 2.1.2.7.1. Semifabricate 2.1.2.7.2.Produse finite 2.1.2.7.3.Rebuturi, materiale recuperabile si deseuri 2.1.2.8.Productia in curs de executie 2.1.2.9.Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului sau unitatilor administrativ-teritoriale 2.1.2.1O.Stocuri aflate la terti 2.1.2.11.Animale si pasari 2.1.2.12.Marfuri 2.1.2.13.Ambalaje 2.1.3.Momentul inregistrarii 2.1.4.Evaluarea 2.1.4.1.Evaluarea initiala 2.1.4.2.Evaluarea la iesirea din gestiune 2.1.4.3.Evaluarea la data bilantului 2.1.5. Ajustari pentru depreciere 2.1.6. Alte prevederi referitoare la stocuri 2.1.6.1.lnventarierea productiei neterminate 2.1.6.2.Metode de evidenta a stocurilor 2.1.6.3. Scaderea din gestiune a stocurilor 2.2.lnvestitii pe termen scurt 2.2.1. Continut 2.2.2.Evaluarea 2.2.2.1.Evaluarea initiala 2.2.2.2.Evaluarea la bilant 2.2.3.Ajustari pentru pierderea de valoare 2.3.Casa, conturi la trezoreria statului si banei 2.3.1. Prevederi generale 3. Terti 2.3.2. Continut 2.3.2.1. Disponibilitati ale institutiilor publice la trezoreria statului si banei 2.3.2.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale 2.3.2.3. Casa si alte valori 2.3.2.4.Acreditive 2.3.2.5.Disponibil din fonduri cu destinatie speciala 2.3.2.6.Disponibil al institutiilor publice finantate integral sau partial din venituri proprii 2.3.2.7.Disponibil al fondurilor speciale 2.3.2.8.Viramente interne 2.3.2.9.Alte prevederi-fonduri externe nerambursabile 3.1. Continut 3.1.1.Furnizori si conturi asimilate 3.1.2.Clienti si conturi asimilate 3.1.3.Personal si conturi asimilate 3.1.4.Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate 3.1.5.Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat si conturi asimilate 3.1.6. Decontari cu Comunitatea Europeana (PHARE, ISPA, SAPARD, etc.) 3.1.7. Debitori si creditori diversi, debitori si creditori ai bugetelor 3.1.8.Conturi de regularizare si asimilate 3.1.9.Decontari 3.2. Momentul inregistrarii 3.3.Evaluarea 3.3.1. Evaluarea initiala 3.3.2. Evaluarea la momentul decontarii 3.3.3.Evaluarea la data bilantului 3.4.Ajustari pentru depreciere B.DATORII 1. Datorii pe termen scurt (curente) 2. Datorii pe termen lung (necurente) 2.1.Prevederi generale 2.2. Datoria publica guvernamentala - Definitie 2.2.1.Contractarea si garantarea datoriei publice guvernamentale 2.2.2. Instrumentele datoriei publice guvernamentale 2.3.Datoria publica locala - Definitie 2.3.1. Contractarea si garantarea datoriei publice locale 2.3.2.lnstrumentele datoriei publice locale 3. Provizioane 3.1.Definitie 3.2. Categorii de provizioane 3.3. Conditii pentru recunoasterea provizioanelor 3.4.Contabilitatea provizioanelor C. CAPITALURI 1. Fonduri 2. Rezultatul patrimonial si rezultatul reportat 2.1.Rezultatul patrimonial 2.2.Rezultatul reportat 3. Rezerve din reevaluare 4. Fonduri cu destinatie speciala CAPITOLUL IV: PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DIN CONTUL DE REZULTAT PATRIMONIAL 1. Cheltuieli 1.1. Definitie 1.2. Momentul recunoasterii cheltuielilor 1.3.Continutul grupelor de cheltuieli 1.3.1. Cheltuieli privind stocurile 1.3.2. Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti 1.3.3. Cheltuieli cu alte servicii executate de terti 1.3.4. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 1.3.5. Cheltuieli cu personalul 1.3.6. Alte cheltuieli operationale 1.3.7. Cheltuieli financiare 1.3.8. Alte cheltuieli finantate din buget 1.3.9. Cheltuieli de capital, amortizari, provizioane si ajustari 1.3.1O.Cheltuieli extraordinare 1.4. Structura conturilor de cheltuieli 1.5. Alte prevederi - Anexa nr.12 2. Venituri si Finantari 2.1. Definitie 2.2. Momentul recunoasterii veniturilor 2.3.Continutul grupelor de venituri 2.3.1. Venituri din activitati economice 2.3.2. Venituri din alte activitati operationale 2.3.3. Venituri din productia de active fixe 2.3.4. Venituri fiscale 2.3.5. Venituri din contributii de asigurari 2.3.6. Venituri nefiscale 2.3.7. Venituri financiare 2.3.8. Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri cu destinatie speciala 2.3.9. Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare 2.3.1O.Venituri extraordinare 2.4. Structura conturilor de venituri 2.5. Alte prevederi CAPITOLUL V: DISPOZITII FINALE CAPITOLUL VI: PLANUL DE CONTURI GENERAL CAPITOLUL VII: INSTRUCTIUNILE DE UTILIZARE A CONTURILOR CONTABILE CAPITOLUL VIII: MONOGRAFIE PRIVIND INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR OPERATIUNI CAPITOLUL IX: TRANSPUNEREA SOLDURILOR CONTURILOR DIN BALANTA DE VERIFICARE LA 31 DECEMBRIE 2005 IN NOUL PLAN DE CONTURI GENERAL CAPITOLUL X: CONTABILITATEA OPERATIUNILOR SPECIFICE BUGETULUI DE STAT 1. lnstructiunile de utilizare a conturilor contabile 2. Monografia privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor specifice 3. Tabelul de concordanta dintre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetului de stat - Anexa nr.1 CAPITOLUL XI: CONTABILITATEA OPERATIUNILOR SPECIFICE BUGETELOR LOCALE 1. lnstructiunile de utilizare a conturilor contabile 2. Monografia privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor specifice 3. Tabelul de concordanta dintre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetelor locale - Anexa nr.2 CAPITOLUL XII: CONTABILITATEA OPERATIUNILOR SPECIFICE BUGETULUI ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT 1. lnstructiunile de utilizare a conturilor contabile 2. Monografia privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor specifice 3. Tabelul de concordanta dintre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat - Anexa nr.3 CAPITOLUL XIII: CONTABILITATEA OPERATIUNILOR SPECIFICE BUGETULUI ASIGURARILOR DE SOMAJ 1. lnstructiunile de utilizare a conturilor contabile 2. Monografia privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor specifice 3. Tabelul de concordanta dintre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetului asigurarilor de somaj-Anexa nr.4 CAPITOLUL XIV: CONTABILITATEA OPERATIUNILOR SPECIFICE BUGETULUI FONDULUI NATIONAL UNIC DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE 1. lnstructiunile de utilizare a conturilor contabile 2. Monografia privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor specifice 3. Tabelul de concordanta dintre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetului asigurarilor sociale de sanatate-Anexa nr.5 CAPITOLUL XV: ANEXE - Anexa nr.1- Tabel de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetului de stat - Anexa nr.2 - Tabel de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetelor locale - Anexa nr.3 - Tabel de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat - Anexa nr.4 - Tabel de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetului asigurarilor pentru somaj - Anexa nr.5 - Tabel de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetului fondului national unic de asigurari sociale de sanatate - Anexa nr.8 - Tabel de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor bugetului fondurilor externe nerambursabile - Anexa nr.1O -Tabel de concordanta intre conturile de venituri si clasificatia veniturilor institutiilor publice si activitatilor finantate integral sau partial din venituri proprii - Anexa nr.11 - Tabel de concordanta intre conturile de venituri si fondurile gestionate in afara bugetului local - Anexa nr.12 - Tabel de concordanta intre conturile de cheltuieli si clasificatia economica a cheltuielilor - Anexa nr.13 - Bilantul - Anexa nr.14- Contul de rezultat patrimonial - Anexa nr.15 - Situatia fluxurilor de trezorerie - Anexa nr.16 - Contul de executie al veniturilor - Anexa nr.17 - Contul de executie al cheltuielilor Anexa CAPITOLUL I: DISPOZITII GENERALE 1.1. Obiectul contabilitatii publice lnstitutiile publice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara si dupa caz, contabilitatea de gestiune. Contabilitatea, ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea institutiilor publice , trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si pentru utilizatori externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clientii, dar si alti utilizatori (organismele financiare internationale) . Contabilitatea institutiilor publice asigura informatii ordonatorilor de credite cu privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli, rezultatul executiei bugetare, patrimoniul aflat in administrare, rezultatul patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget, dar si informatii necesare pentru intocmirea contului general anual de executie a bugetului de stat, a contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale. ln sensul prevederilor Legii finantelor publice nr. 500/2002, institutii publice reprezinta denumirea generica ce include Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a acestora. ln sensul prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului privind finantele publice locale nr.45/3003, aprobata cu modificari si completari, institutii publice reprezinta denumirea generica ce include comunele, orasele, municipiile, sectoarele municipiului Bucuresti, judetele, municipiul Bucuresti, institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica, indifferent de modul de finantare a activitatii acestora. Potrivit reglementarilor existente in domeniul finantelor publice si a contabilitatii, contabilitatea publica cuprinde:

1. a)contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;
2. b)contabilitatea trezoreriei statului;*
3. c)contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor, care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si excedentul sau deficitul patrimonial;
4. d)contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate.** ln aplicarea prevederilor pct.
5. a)sic) , planul de conturi va cuprinde: - conturi bugetare - pentru reflectarea incasarii veniturilor si platii cheltuielilor si determinarea rezultatului executiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, se realizeaza cu ajutorul unor conturi speciale, deschise pe structura clasificatiei bugetare in vigoare. Aceste conturi asigura inregistrarea veniturilor incasate si a cheltuielilor platite, potrivit bugetului aprobat si furnizeaza informatiile necesare intocmirii contului de executie bugetara si stabilirii rezultatului executiei bugetare. - conturi generale - pentru reflectarea activelor si pasivelor institutiei, a cheltuielilor si veniturilor aferente exercitiului, indiferent daca veniturile au fost incasate iar cheltuielile platite, pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial); Conturile contabile vor fi conforme cu prezentele norme, corecte si complete si vor prezenta situatia reala si exacta a patrimoniului si a modului de implementare a bugetului. * Contabilitatea trezoreriei statului nu face obiectul prezentelor norme. ** Contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate, va fi dezvoltata din punct de vedere metodologic dupa implementarea componentei c). lnstitutiile publice, au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla ajutorul conturilor prevazute in planul de conturi general. Planul de conturi general cuprinde urmatoarele clase de conturi: - clasa 1"Conturi de capitaluri"; - clasa 2 "Conturi de active fixe"; - clasa 3 "Conturi de stocuri si productie in curs de executie"; - clasa 4 "Conturi de terti"; - clasa 5 "Conturi la trezoreria statului si banei comerciale"; - clasa 6 "Conturi de cheltuieli"; - clasa 7 "Conturi de venituri si finantari". ln cadrul claselor exista mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I si li. Conturile sintetice pot fi dezvoltate in conturi analitice in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii de informare. Cu ajutorul acestor conturi, institutiile publice inregistreaza operatiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilitatii de drepturi si obligatii (de angajamente), respectiv in momentul crearii, transformarii sau disparitiei / anularii unei valori economice, a unei creante sau unei obligatii. Corespondentele stabilite in cadrul functiunii fiecarui cont prin prezentele norme nu sunt limitative. Ele pot fi dezvoltate in cadrul fiecarei institutii, cu respectarea continutului economic al operatiunii respective, a cerintelor contabilitatii bazata pe principiul drepturilor si obligatiilor si a prevederilor legale in vigoare. ln acest sens, ordonatorii principali de credite urmeaza sa elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor in analitice precum si monografii continand operatiuni specifice domeniului de activitate respectiv. Conturile din planul de conturi nu reprezinta temei legal pentru inregistrarea unor operatiuni in contabilitate. 1.2. Organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la institutiile publice revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective. lnstitutiile publice organizeaza si conduc contabilitatea de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare si raspund impreuna cu personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilitatii, in conditiile legii. Seful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupa functia de conducere a compartimentului financiar-contabil si care raspunde si de activitatea de incasare a veniturilor si de plata a cheltuielilor sau, dupa caz, una dintre persoanele care indeplineste aceste atributii in cadrul unei institutii publice care nu are in structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care indeplineste aceste atributii pe baza de contract, in conditiile legii. lnstitutiile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte sau care nu au personal incadrat cu contract individual de munca, potrivit legii, pot incheia contracte de prestari de servicii, pentru conducerea contabilitatii si intocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale, cu societati comerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate, conform legii. lncheierea contractelor se face cu respectarea reglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu aceasta destinatie. Persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii trebuie sa asigure, potrivit legii, conditiile necesare pentru organizarea si conducerea corecta si la zi a contabilitatii, organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, precum si valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de intocmire a situatiilor financiare, depunerea la termen a acestora la organele in drept, pastrarea documentelor justificative, a registrelor si situatiilor financiare, organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la specificul institutiei publice. 1.3. Moneda si cursul de înregistrare Contabilitatea operatiunilor economico-financiare se tine in limba romana si in moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens. Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei. La data intocmirii situatiilor financiare, elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, creante si datorii) se reevalueaza la cursul comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. lnregistrarea in contabilitatea institutiilor publice a operatiunilor privind contributia financiara nerambursabila a Comunitatii Europene se efectueaza in EURO si in lei, la cursul INFO-euro. Cursul INFO-euro reprezinta rata de schimb intre euro si moneda nationala si este comunicat de Banca Centrala Europeana. Cursul INFO-euro utilizat la inregistrarea in contabilitate a operatiunilor din luna curenta (
6. n)este cel din penultima zi lucratoare a lunii precedente (n-1). Acest curs va fi utilizat de catre toate institutiile publice care efectueaza operatiuni finantate din fonduri comunitare PHARE, ISPA, etc., respectiv: Agentii si/sau Autoritati de Implementare, institutiile publice - beneficiari finali - ai fondurilor respective sub diverse forme: disponibilitati, bunuri, servicii. Elementele monetare exprimate in euro: disponibilitati si depozite bancare, creante si datorii, se reevalueaza cel putin, la întocmirea situatiilor financiare, la cursul INFO-euro comunicat in penultima zi lucratoare a lunii in care se intocmesc situatiile financiare. 1.4. Documente justificative si registre de contabilitate 1.4.1. Documente justificative- prevederi generale Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, constituie contraventii la Legea contabilitatii, daca nu sunt savarsite in astei de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni. lnstitutiile publice consemneaza operatiunile economico-financiare in momentul efectuarii lor in documente justificative pe baza carora se fac inregistrari in jurnale, fise si alte documente contabile dupa caz. Documentele care stau la baza inregistrarilor in contabilitate pot dobandi calitatea de document justificativ numai in conditiile in care furnizeaza toate informatiile prevazute de normele legale in vigoare. Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au înregistrat in contabilitate, dupa caz. Documentele justificative trebuie sa cuprinda, urmatoarele elemente principale: - denumirea documentului; denumirea si, dupa caz, sediul unitatii care intocmeste documentul; - numarul documentului si data întocmirii acestuia; - mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este cazul); - continutul operatiunii economico-financiare si, atunci cand este necesar, temeiul legal al efectuarii acesteia; - datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate; - numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor c9re raspund de efectuarea operatiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv si ale persoanelor in drept sa aprobe operatiunile respective, dupa caz; - alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate. lnregistrarile in contabilitate se efectueaza cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de intocmire sau de intrare a acestora in unitate si sistematic, in conturi sintetice si analitice, in conformitate cu regulile stabilite pentru forma de inregistrare in contabilitate "maestru-sah". lnregistrarile in contabilitate se pot face manual sau utilizand sistemele informatice de prelucrare automata a datelor. Registrele de contabilitate si formularele comune pe economie, care nu au regim special de inseriere si numerotare, privind activitatea financiara si contabila, pot fi adaptate in functie de specificul si necesitatile institutiilor publice, cu conditia respectarii continutului minimal de informatii si a normelor de intocmire si utilizare a acestora. Acestea pot fi pretiparite sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor. Numarul de exemplare al formularelor care nu au regim special de inseriere si numerotare poate fi diferit de cel prevazut in reglementarile legale, in conditiile in care procedurile proprii privind organizarea si conducerea contabilitatii impun acest lucru. 1.4.2. Forma de inregistrare in contabilitate Formele de inregistrare in contabilitate reprezinta sistemul de registre, formulare si documente contabile corelate intre ele, care servesc la inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a operatiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exercitiului bugetar. La institutiile publice, forma de inregistrare in contabilitate a operatiunilor economico-financiare este "ma stru-sah". ln cadrul formei de inregistrare "maestru-sah", principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar, Cartea­ mare si Balanta de verificare. La institutiile publice se poate folosi forma de inregistrare in contabilitate "maestru-sah simplificat". ln acest caz, contabilitatea sintetica se tine pe "Fise de cont pentru operatii diverse", deschise pentru fiecare cont sintetic in Cartea­ mare (sah), iar contabilitatea analitica se tine pe fisele mentionate la forma de inregistrare "maestru-sah". Evidenta analitica a creditelor bugetare, platilor de casa si a cheltuielilor efective se tine cu ajutorul "Fisei pentru operatii bugetare". 1.4.3. Registrele de contabilitate Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul­ inventar si Cartea mare. Acestea se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita, in orice moment, identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de inregistrare cronologica si sistematica a modificarii elementelor de activ si de pasiv ale institutiei. Registrul-jurnal se intocmeste de fiecare institutie publica intr-un singur exemplar,dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta institutiei. Numerotarea filelor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor. Se intocmeste zilnic sau lunar, dupa caz, prin inregistrarea cronologica, fara stersaturi si spatii libere, a documentelor in care se reflecta miscarea elementelor de activ si de pasiv ale unitatii. Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc de activitate, pot fi recapitulate într-un document centralizator, denumit jurnal-auxiliar, care sta la baza inregistrarii in Registrul-jurnal. lnstitutiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situatia incasarii-achitarii facturilor, etc. Acestea pot inregistra in Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. ln conditiile conducerii contabilitatii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor, fiecare operatiune economico-financiara se va inregistra prin articole contabile, in mod cronologic, dupa data de intocmire sau de intrare a documentelor in unitate. ln aceasta situatie, Registrul-jurnal se editeaza lunar, iar paginile vor fi numerotate pe masura editarii lor. ln cazul in care o institutie publica are unitati subordonate fara personalitate juridica care conduc contabilitatea pana la balanta de verificare, Registrul-jurnal se va conduce de catre unitatile subordonate, cu conditia inregistrarii acestuia in evidenta unitatii. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv grupate in functie de natura lor, inventariate potrivit legii. Registrul-inventar se intocmeste de fiecare institutie publica intr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si înregistrat in evidenta institutiei. Registrul-inventar se intocmeste la infiintarea institutiei, cel putin odata pe an pe parcursul functionarii institutiei, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege pe baza de inventar faptic. ln acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilantului. Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ si de pasiv. Elementele de activ si de pasiv înscrise in Registrul­ inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul acestora. ln cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul­ inventar se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care,se adauga rulajele intrarilor si se scad rulajele iesirilor de la data inventarierii pana la data încheierii exercitiului . ln cazul in care o institutie publica are unitati subordonate fara personalitate juridica care conduc contabilitatea pana la balanta de verificare, registrul-inventar se va conduce de catre unitatile subordonate, cu conditia inregistrarii acestuia in evidenta unitatii. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, existenta si miscarea elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Registrul Cartea mare (sah) se intocmeste intr-un exemplar, lunar, separat pentru debitul si separat pentru creditul fiecarui cont sintetic, pe masura inregistrarii operatiunilor. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse. Editarea Cartii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. 1.4.4. Balanta de verificare Balanta de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactitatii inregistrarilor contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc situatiile financiare. Balanta de verificare se intocmeste pe baza datelor preluate din Cartea mare (sah) , respectiv din fisele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. Pentru verificarea inregistrarilor in contabilitatea analitica se intocmesc balante de verificare analitice. La institutiile publice, balantele de verificare sintetice se intocmesc lunar iar balantele de verificare analitice, cel mai tarziu la sfarsitul perioadei pentru care se intocmesc situatiile financiare. Balanta de verificare cuprinde pentru toate conturile institutiei urmatoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor, in ordinea inscrisa in planul de conturi, soldurile initiale sau totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente dupa caz, rulajele curente debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare si creditoare, soldurile finale debitoare si creditoare. ln balanta de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri initiale" se completeaza cu soldurile finale debitoare si creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent. 1.4.5. Arhivarea, pastrarea si reconstituirea documentelor lnstitutiile publice au obligatia pastrarii in arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte documente contabile, precum si a documentelor justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate. Raspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii beneficiare. Registrele de contabilitate si documentele justificative si contabile se pot arhiva, in baza unor contracte de prestari servicii, cu titlu oneros, de catre alte persoane juridice romane, care dispun de conditii corespunzatoare. Termenul de pastrare a registrelor si documentelor justificative si contabile este de 1O ani cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii care se pastreaza timp de 50 de ani. Situatiile financiare anuale se pastreaza timp de 50 de ani. ln caz de încetare a activitatii, institutiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare, dupa caz. Arhivarea registrelor de contabilitate, a documentelor justificative si contabile se face in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Pentru a putea fi înregistrate in contabilitate, operatiunile economico­ financiare trebuie sa fie inscrise in documente originale, întocmite sau reconstituite, potrivit legii. Orice persoana care constata pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligatia sa instiinteze in scris, in termen de 24 de ore de la constatare, ordonatorul de credite sau alta persoana care are obligatia gestionarii unitatii respective. ln cazul in care pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infractiune, se instiinteaza imediat organele de urmarire penala. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". Documentele reconstituite vor purta in mod obligatoriu si vizibil mentiunea "RECONSTITUIT", cu specificarea numarului si datei dispozitiei pe baza careia s-a facut reconstituirea. Documentele reconstituite potrivit legii, constituie baza legala pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitate. 1.4.6. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automata a datelor la nivelul fiecarei institutii trebuie sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile aplicabile, controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice. La elaborarea si adaptarea programelor informatice trebuie avute in vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate in activitatea financiara si contabila, potrivit reglementarilor legale in vigoare. Unitatile de informatica sau persoanele care efectueaza lucrari cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automata a datelor poarta raspunderea prelucrarii cu exactitate a informatiilor din documente, iar beneficiarii raspund pentru exactitatea si realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. Responsabilitatile ce revin personalului institutiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automata a datelor se stabilesc prin regulamente interne. Din punct de vedere al bazei de date trebuie sa existe posibilitatea reconstituirii in orice moment a continutului registrelor, jurnalelor si altor documente financiar-contabile. 1.5. Exercitiul financiar Exercitiul financiar reprezinta perioada pentru care trebuie intocmite situatiile financiare anuale si, de regula, coincide cu anul calendaristic. Durata exercitiului financiar este de 12 luni. Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia primului an de activitate, canci acesta incepe la data infiintarii institutiei publice, potrivit legii. CAPITOLUL li: APROBAREA, DEPUNEREA SI COMPONENTA SITUATIILOR FINANCIARE 2.1. Prevederi generale Pentru institutiile publice, documentul oficial de prezentare a situatiei patrimoniului aflat in administrarea statului si a unitatilor administrativ-teritoriale si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli, ii reprezinta situatiile financiare. Acestea se intocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice, aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice. Situatiile financiare se intocmesc in moneda nationala, respectiv in lei, fara subdiviziunile leului. Pentru necesitatile proprii de informare si la solicitarea unor organisme internationale, se pot intocmi situatii financiare si intr-o alta moneda. lntocmirea situatiilor financiare anuale trebuie sa fie precedata obligatoriu de inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv si a celorlalte bunuri si valori aflate in gestiune, potrivit normelor emise in acest scop de Ministerul Finantelor Publice. Situatiile financiare trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare (active nete/patrimoniu net/capital propriu), precum si a performantei financiare si a rezultatului patrimonial. Situatiile financiare se semneaza de conducatorul institutiei si de conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. lnstitutiile publice au obligatia sa prezinte la unitatile de trezorerie a statului la care au deschise conturile, situatia fluxurilor de trezorerie pentru obtinerea vizei privind exactitatea platilor de casa, a soldurilor conturilor de disponibilitati, dupa caz, pentru asigurarea concordantei datelor din contabilitatea institutiei publice cu cele din contabilitatea unitatilor de trezorerie a statului. Situatiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenta trezoreriilor statului se vor restitui institutiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzatoare. Este interzis institutiilor publice sa centralizeze situatiile financiare ale institutiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. lnstitutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite secundari sau tertiari, depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, alte autoritati publice, institutii autonome si unitatile administrativ­ teritoriale, ai caror conducatori au calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finantelor Publice sau directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, dupa caz, un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale, potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta. Unitatile fara personalitate juridica, subordonate institutiei publice, organizeaza si conduc contabilitatea operatiunilor economico-financiare pana la nivel de balanta de verificare, fara a intocmi situatii financiare. Activitatea desfasurata in strainatate de unitatile fara personalitate juridica, subordonate institutiilor publice din Remania, se include in situatiile financiare ale persoanei juridice romane si se raporteaza pe teritoriul Romaniei. 2.2. Componenta Situatiilor Financiare Situatiile financiare trimestriale si anuale cuprind:
7. a)bilantul;
8. b)contul de rezultat patrimonial;
9. c)situatia fluxurilor de trezorerie;
10. d)situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor;
11. e)anexe la situatiile financiare, care includ: politici contabile si note explicative;
12. f)contul de executie bugetara. 2.3. Bilantul 2.3.1. Prevederi generale Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale institutiei publice la sfarsitul perioadei de raportare, precum si in alte situatii prevazute de lege. Pentru fiecare element de bilant trebuie prezentata valoarea aferenta elementului respectiv pentru exercitiul financiar precedent. Daca valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentata in notele explicative. Un element de bilant pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu exceptia cazului in care exista un element corespondent pentru exercitiul financiar precedent. ln bilant, elementele de natura activelor sunt prezentate in functie de gradul crescator al lichiditatii iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate in functie de gradul crescator al exigibilitatii. Un activ reprezinta o resursa controlata de catre institutia publica ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru institutie si al carui cost poate fi evaluaţ in mod credibil. O datorie reprezinta o obligatie actuala a institutiei publice ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. Activele si datoriile curente se prezinta in bilant distinct de activele si datoriile necurente. Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, in calitate de proprietari ai activelor unei institutii publice dupa deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc si active nete sau patrimoniu net si se determina ca diferenta intre active si datorii. ln functie de necesitatile de informare, Ministerul Finantelor Publice poate solicita prezentarea in bilant a unor informatii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate in concordanta cu prezentele reglementari. Modelul formularului "Bilant" este prezentat in anexa nr.13 la prezentele norme. Formatul bilantului nu poate fi modificat de la un exercitiu financiar la altul. 2.3.2. Structura Bilantului A. ACTIVE Active necurente Active fixe necorporale lnstalatii tehnice, mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier, aparatura birotica si alte active corporale Terenuri si cladiri Alte active nefinanciare Active financiare Creante (peste un
13. an)Total active necurente Active curente Stocuri Creante (sub un
14. an)lnvestitii pe termen scurt Conturi la trezorerie si banei Cheltuieli in avans Total active curente Total active B. DATORII Datorii necurente Datorii (peste un
15. an)lmprumuturi pe termen lung Provizioane Total datorii necurente Datorii curente Datorii (sub un
16. an)lmprumuturi pe termen scurt lmprumuturi pe termen lung ce trebuie platite in exercitiul curent Venituri in avans Provizioane Total datorii curente Total datorii Active nete/Capitaluri proprii= Total active - Total datorii C. Capitaluri proprii Rezerve si fonduri Rezultatul patrimonial Rezultatul reportat 2.4. Contul de rezultat patrimonial 2.4.1. Prevederi generale Contul de rezultat patrimonial prezinta situatia veniturilor, finantarilor si cheltuielilor din cursul exercitiului curent. Veniturile si finantarile sunt prezentate pe feluri de venituri dupa natura sau sursa lor, indiferent daca au fost incasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau destinatia lor, indiferent daca au fost platite sau nu. ln contul de rezultat patrimonial (economic) sunt prezentate si veniturile calculate (ex. venituri din reluarea provizioanelor si ajustarilor de valoare) care nu implica o incasare a acestora precum si cheltuielile calculate (ex.cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile de valoare) care nu implica o plata a acestora. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentata valoarea aferenta elementului corespondent pentru exercitiul financiar precedent. Daca valorile prevazute anterior nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentata in notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu exceptia cazului in care exista un element corespondent pentru exercitiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprima performanta financiara a institutiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determina pe fiecare sursa de finantare in parte, precum si pe total, ca diferenta intre veniturile realizate si cheltuielile efectuate in exercitiul financiar curent. ln functie de necesitatile de informare, Ministerul Finantelor Publice poate solicita prezentarea unor informatii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate in concordanta cu prezentele reglementari. Modelul formularului "Contul de rezultat patrimonial" este prezentat in anexa nr.14 la prezentele norme. Formatul Contului de rezultat patrimoniaL nu poate fi modificat de la un exercitiu financiar la altul. 2.4.2. Structura Contului de rezultat patrimonial Venituri operationale - venituri din impozite si taxe, contributii de asigurari si alte venituri ale bugetelor - venituri din activitati economice - finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala - alte venituri operationale Total venituri operationale Cheltuieli operationale - cheltuieli cu salariile si contributiile aferente - subventii, transferuri - cheltuieli privind stocurile, lucrarile si serviciile executate de terti - cheltuieli de capital, amortizari si provizioane - alte cheltuieli operationale Total cheltuieli operationale Excedent (deficit) din activitatea operationala Venituri financiare Cheltuieli financiare Excedent (deficit) din activitatea financiara Excedent (deficit) din activitatea curenta (excedent/deficit din activitatea operationala +/- excedent/deficit din activitatea financiara ) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Excedent/deficit din activitatea extraordinara Rezultatul patrimonial (excedent/deficit din activitatea curenta +/­ excedent/deficit din activitatea extraordinara) 2.5. Situatia fluxurilor de trezorerie Situatia Fluxurilor de trezorerie prezinta existenta si miscarile de numerar divizate in: Fluxuri de trezorerie din activitatea operationala, care prezinta miscarile de numerar rezultate din activitatea curenta: - lncasari - Plati Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii, care prezinta miscarile de numerar rezultate din achizitiile ori vanzarile de active fixe: - lncasari - Plati Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare, care prezinta miscarile de numerar rezultate din imprumuturi primite si rambursate, ori alte surse financiare: - lncasari - Plati Formularul se completeaza de catre fiecare institutie, cu informatiile privind incasari si plati efectuate, preluate din rulajele fiecarui cont de la trezorerie sau banei. Modelul formularului "Situatia fluxurilor de trezorerie" este prezentat in anexa nr.15 la prezentele norme. 2.6. Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor trebuie sa ofere informatii referitoare la structura capitalurilor proprii, influentele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influentele rezultate in urma reevaluarii activelor, calculului si inregistrarii amortizarii sau din corectarea erorilor contabile. Situatia prezinta in detaliu cresterile si diminuarile din timpul anului al fiecarui element al conturilor de capital. 2.7. Anexele la situatiile financiare Anexele sunt parte integranta a situatiilor financiare. Ele contin: politici contabile si note explicative. Notele explicative furnizeaza informatii suplimentare care nu sunt incorporate in situatiile financiare. 2.7.1. Principii si politici contabile 2.7.1.1. Principii contabile Elementele prezentate in situatiile financiare se evalueaza in conformitate cu principiile contabile generale, conform contabilitatii de angajamente. -Principiul continuitatii activitatii - Presupune ca institutia publica isi continua in mod normal functionarea, fara a intra in stare de desfiintare sau reducere semnificativa a activitatii. Daca ordonatorii de credite au l,uat cunostinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative. -Principiul permanentei metodelor - Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul. -Principiul prudentei - Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta si in special: - trebuie sa se tina cont de toate angajamentele aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data depunerii acestuia; - trebuie sa se tina cont de toate deprecierile. -Principiul contabilitatii pe baza de angajamente - Efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci canci tranzactiile si evenimentele se produc si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit si sunt inregistrate in evidentele contabile si raportate in situatiile financiare ale perioadelor de raportare. Situatiile financiare intocmite in baza acestui principiu ofera informatii nu numai despre tranzactiile si evenimentele trecute care au determinat incasari si plati dar si despre resursele viitoare, respectiv obligatiile de plata viitoare. Acest principiu se bazeaza pe independenta exercitiului potrivit caruia toate veniturile si toate cheltuielile se raporteaza la exercitiul la care se refera, fara a se tine seama de data incasarii veniturilor, respectiv data platii cheltuielilor. -Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii - Componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat. -Principiul intangibilitatii - Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent. -Principiul necompensarii - Orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa, cu exceptia compensarilor intre active si datorii permise de reglementarile legale, numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala. - Principiul comparabilitatii informatiilor - Elementele prezentate trebuie sa dea posibilitatea compararii in timp a informatiilor. - Principiul materialitatii (pragului de semnificatie) - Orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare iar elementele cu valori nesemnificative dar care au aceeasi natura sau au functii similare trebuie insumate si prezentate intr-o pozitie globala. Un element patrimonial este considerat semnificativ daca omiterea sa ar influenta in mod vadit decizia utilizatorilor situatiilor financiare. - Principiul prevalentei economicului asupra juridicului (realitatii asupra aparentei) - lnformatiile contabile prezentate in situatiile financiare trebuie sa fie credibile, sa respecte realitatea economica a evenimentelor sau tranzactiilor, nu numai forma lor juridica. Abaterile de la principiile generale prezentate mai sus pot fi efectuate in cazuri exceptionale. Astfel de abateri trebuie prezentate in notele explicative, precum si motivele care le-au determinat, impreuna cu o evaluare a efectului acestora asupra valorii activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a rezultatµlui patrimonial. 2.7.1.2. Politici contabile Aplicarea prezentelor reglementari contabile presupune stabilirea unui set de proceduri de catre conducerea fiecarei institutii publice pentru toate operatiunile derulate, pornind de la intocmirea documentelor justificative pana la intocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale. Aceste proceduri trebuie elaborate de catre specialisti in domeniul economic si tehnic, cunoscatori ai specificului activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de institutie. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de baza ale contabilitatii de angajamente. Politicile contabile trebuie elaborate astfel incat sa se asigure furnizarea, prin situatiile financiare, a unor informatii care trebuie sa fie:
17. a)relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor economice; si
18. b)credibile in sensul ca: -reprezinta fidel rezultatul patrimonial si pozitia financiara a institutiei publice; -sunt neutre; -sunt prudente; -sunt complete sub toate aspectele semnificative. Modificarile politicii contabile sunt permise doar daca sunt cerute de lege sau au ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile institutiei publice. Acest lucru trebuie mentionat in notele explicative. 2.7.2. Note explicative 2.7.2.1. Prevederi generale Notele explicative la situatiile financiare contin informatii referitoare la metodele de evaluare a activelor, precum si orice informatii suplimentare care sunt relevante pentru necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute. Notele explicative se prezinta sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din bilant trebuie sa existe informatii in notele explicative. 2.7.2.2. Comparabilitatea informatiilor Pentru elementele prezentate in notele explicative, se va prezenta de regula suma corespunzatoare anului curent si celui precedent. Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este necesar, pentru buna lor intelegere:
19. a)numele persoanei juridice care face raportarea;
20. b)faptul ca situatiile financiare sunt proprii acesteia;
21. c)data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare;
22. d)moneda in care sunt intocmite situatiile financiare;
23. e)exprimarea cifrelor incluse in raportare (lei) . 2.7.2.3. Corectarea erorilor contabile Eventualele erori constatate in contabilitate, dupa aprobarea si depunerea situatiilor financiare, vor fi corectate in anul in care acestea se constata. Erorile contabile pot sa apara ca urmare a unor greseli matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor. Corectarea unor asemenea erori aferente exercitiilor precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat. ln notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate. 2.7.2.4. Continutul si structura notelor explicative Continutul si structura notelor explicative se vor dezvolta prin precizari pentru intocmirea situatiilor financiare. 2.8. Reguli generale de evaluare Pentru evaluarea elementelor din bilant, se stabilesc urmatoarele reguli:
24. a)Evaluarea la data intrarii in institutia publica La data intrarii in patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila (costul istoric), care se stabileste astfel: - la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; - la cost de productie - pentru bunurile produse in institutie; - la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit. Costul de achizitie al bunurilor cuprinde: pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care institutia publica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie. Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului. Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora. Urmatoarele elemente reprezinta exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit: - pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limite normal admise; cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie; - regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final; - costurile de desfacere. Prin activ cu ciclu lung de fabricatie se intelege un activ care solicita in mod necesar o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau pentru vanzare. Valoarea justa a unui bun reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv. Pentru bunurile care au valoare de piata, valoarea justa este identica cu valoarea de piata.
25. b)Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ si pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecarui element, denumita valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei, conform normelor emise in acest scop de Ministerul Finantelor Publice.
26. c)Evaluarea la incheierea exercitiului financiar La incheierea exercitiului financiar, elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii. ln acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, respectiv valoarea de inventar. ln acest caz, se vor avea in vedere printre altele: - pentru elementele de activ, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila neta se inregistreaza in contabilitate pe seama unei ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci cand deprecierea este temporara, aceste elemente mentinindu-se, la valoarea lor de intrare. Prin valoare contabila neta se intelege valoarea de intrare, mai putin amortizarea si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate. - pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate, pe seama elementelor corespunzatoare de datorii. La fiecare data a bilantului: elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate si raportate utilizand cursul de schimb comunicat. de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta sau cursul la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data încheierii exercitiului financiar, se inregistreaza la venituri sau la cheltuieli financiare, dupa caz; - pentru creantele si datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare. - elementele nemonetare achizitionate cu plata în valuta si înregistrate la costul istoric (active fixe, stocuri) trebuie raportate utilizand cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei; - elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta (active fixe, stocuri) si înregistrate la valoarea justa trebuie raportate utilizand cursul de schimb existent la data determinarii valorilor respective. Prin elemente monetare se intelege disponibilitatile banesti, si activele/ datoriile de primit/de platit in sume fixe sau determinabile.
27. d)Evaluarea la data iesirii din unitate La data iesirii din institutie sau la darea în consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. 2.9. Contul de executie bugetara 2.9.1. Prevederi generale Contul de executie bugetara va cuprinde toate operatiunile financiare din timpul exercitiului financiar cu privire la veniturile încasate si platile efectuate, in structura în care a fost aprobat bugetul, si trebuie sa cantina:
28. a)informatii privind veniturile: prevederi bugetare initiale, prevederi bugetare definitive - drepturi constatate - incasari realizate - drepturi constatate de încasat
29. b)informatii privind cheltuielile: - credite bugetare initiale, credite bugetare definitive - angajamente bugetare - angajamente legale - plati efectuate - angajamente legale de platit. - cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse).
30. c)informatii privind rezultatul executiei bugetare (incasari realizate minus plati efectuate). * Continutul si structura Contului de executie se vor dezvolta prin precizari pentru intocmirea situatiilor financiare. 2.9.2. lntocmirea Contului de executie bugetara Contul de executie bugetara se intocmeste pe baza datelor preluate din rulajele debitoare si creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie sa corespunda cu cele din conturile deschise in trezorerie sau la banei, dupa caz. Modelul formularului "Cont de executie" pentru veniturile bugetului institutiei publice este prevazut in anexa nr.16 la prezentele norme. Modelul formularului "Cont de executie" pentru cheltuielile bugetului institutiei publice este prevazut in anexa nr.17 la prezentele norme. ln functie de modificarile intervenite in structura clasificatiei bugetare, Ministerul Finantelor Publice va actualiza aceste formulare. 2.1O. Alte prevederi Comasarea prin absorbirea unei institutii publice de catre o alta institutie publica are ca efect dizolvarea fara lichidare a institutiei care isi inceteaza existenta si transmiterea patrimoniului sau catre institutia publica absorbanta, în starea in care se gaseste la data comasarii. Operatiile care trebuie efectuate, in situatia comasarii prin absorbire, divizare sau dizolvare sunt: * Inventarierea patrimoniului in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991 republicata si cu Normele privind inventarierea elementelor de activ si de pasiv. * lntocmirea situatiilor financiare de încetarea activitatii, pe formulare si conform metodologiei elaborate de Ministerul Finantelor Publice pentru institutii publice. ln cazul comasarii prin absorbire, institutia publica absorbanta dobandeste toate bunurile, drepturile si obligatiile institutiei publice care isi inceteaza activitatea si care este absorbita. Predarea-primirea activelor si pasivelor institutiei absorbite, catre institutia absorbanta are loc dupa publicarea actului de reorganizare si aprobarea de catre ordonatorul principal de credite a inventarului, situatiilor financiare si contractelor in curs de executie la data comasarii. CAPITOLUL III: PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANT A. ACTIVE 1. Active fixe Activele fixe - sunt active detinute de catre institutiile publice in scopul utilizarii lor pe termen lung. Activele fixe includ activele fixe corporale, activele fixe necorporale si activele financiare. 1.1. Active fixe necorporale 1.1.1. Definitie Activele fixe necorporale - sunt active fara substanta fizica, care se utilizeaza pe o perioada mai mare de un an. Contabilitatea sintetica a activelor fixe necorporale se tine pe categorii iar contabilitatea analitica feluri de active fixe necorporale. 1.1.2. Continut Activele fixe necorporale cuprind: cheltuieli de dezvoltare; concesiuni, brevete, licente, marei comerciale, drepturi si active similare, cu exceptia celor create intern de institutie; inregistrari ale reprezentatiilor teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrari muzicale, evenimente sportive, lucrari literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi; alte active fixe necorporale; avansuri si active fixe necorporale în curs de executie. 1.1.2.1. Cheltuieli de dezvoltare - sunt active generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte, în scopul realizarii de produse sau servicii noi sau îmbunatatite substantial, înaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii (contul 203). Exemple de activitati de dezvoltare sunt: - proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea intermediara a prototipurilor si modelelor; - proiectarea uneltelor si matritelor care implica tehnologie noua; - proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de vedere economic pentru productia pe scara larga; - proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunatatite. 1.1.2.2. Concesiuni, brevete, licente, marei comerciale, drepturi si active similare achizitionate sau dobândite pe alte cai, se înregistreaza în conturile de active fixe necorporale, la costul de achizitie sau de productie, dupa caz. (contul 205). 1.1.2.3. lnregistrari ale evenimentelor cultural-sportive, respectiv reprezentatii teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrari muzicale, evenimente sportive, lucrari literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi (contul 206). 1.1.2.4. Alte active fixe necorporale - includ programele informatice create, de institutie sau achizitionate de la terti, pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si alte active fixe necorporale (contul 208). 1.1.2.5. Avansuri si active fixe necorporale în curs de executie - cuprind avansurile acordate furnizorilor de active fixe necorporale (contul 234) si activele fixe necorporale neterminate pâna la sfârsitul perioadei, evaluate la costul de productie sau costul de achizitie, dupa caz (contul 233). 1.1.3. Momentul inregistrarii Activele fixe necorporale se inregistreaza in momentul transferului dreptului de proprietate daca sunt achizitionate cu titlu oneros sau in momentul intocmirii documentelor daca sunt construite sau produse de institutie, respectiv primite cu titlu gratuit. 1.1.4. Evaluarea 1.1.4.1. Evaluarea initiala Activele fixe necorporale trebuie sa fie evaluate la: - costul de achizitie, pentru cele procurate cu titlu oneros; - costul de productie, pentru cele construite sau produse de institutie; - valoarea justa pentru cele primite gratuit (ex.donatii, sponsorizari). Valoarea justa se determina pe baza raportului intocmit de specialisti si cu aprobarea ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati. Un element necorporal raportat drept cheltuiala intr-o perioada nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal. 1.1.4.2. Cheltuieli ulterioare Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal dupa achizitionarea, finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit care au drept scop mentinerea parametrilor functionali stabiliti initial, se înregistreaza în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci cand au ca efect imbunatatirea performantelor fata de parametrii functionali stabiliti initial. 1.1.4.3. Evaluarea la data bilantului Un activ fix necorporal trebuie prezentat în bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile cumulate de valoare. Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere este sau nu definitiva. Ajustarile de valoare pot fi ajustari permanente, denumite si amortizari, si/sau ajustari provizorii, denumite in continuare ajustari pentru deprecif;Jre, in functie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe necorporale. 1.1.5. Amortizarea Valoarea amortizabila reprezinta valoarea contabila a activului fix necorporal ce trebuie înregistrata in mod sistematic pe parcursul duratei de viata utile. lnstitutiile publice amortizeaza activele fixe necorporale utilizand metoda amortizarii liniare. Amortizarea se inregistreaza lunar, incepand cu luna urmatoare darii in folosinta sau punerii in functiune a activului, dupa caz. Amortizarea anuala se calculeaza prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. Cota de amortizare se determina ca raport intre 100 si durata normala de utilizare prevazuta de lege. Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza intr-o perioada de cel mult 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280); Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, achizitionate sau dobandite pe alte cai se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre institutiile publice care le detin (contul 280); lnregistrarile de reprezentatii teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrari muzicale, evenimente sportive, lucrari literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizeaza. Programele informatice create de institutiile publice, achizitionate sau dobandite pe alte cai se amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o perioada de 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). ln cazul nerecuperarii integrale, pe calea amortizarii, a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din functiune, valoarea ramasa neamortizata se include in cheltuielile institutiilor publice, integral, la momentul scoaterii din functiune. 1.1.6. Ajustari pentru depreciere lnstitutiile publice pot inregistra ajustari pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfarsitul exercitiului financiar, pe seama cheltuielilor (contul 290). ln situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe într-o anumita masura, atunci acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la venituri. ln situatia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata, ajustarea trebuie majorata. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare in situatiile: - incetarii sau apropierii incetarii cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ; - bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat; - exista o decizie de oprire a constructiei unui activ înainte de terminare sau punere in functiune; - performanta sa in furnizarea serviciilor este inferioara celei preconizate; - modificari de tehnologie sau legislatie in domeniu. 1.1.7. Reevaluarea Reevaluarea se efectueaza in baza unor reglementari legale sau de catre evaluatori autorizati. Rezultatele reevaluarii se inregistreaza in contabilitate potrivit pct.C.3. din prezentele norme (contul 105). 1.2. Active fixe corporale 1.2.1. Definitie Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: au valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului si o durata normala de utilizare mai mare de un an. Contabilitatea sintetica a activelor fixe corporale se tine pe categorii, iar contabilitatea analitica pe fiecare obiect de evidenta, prin care se întelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile acestuia, destinat sa îndeplineasca în mod independent, în totalitate, o functie distincta. 1.2.2. Continut Activele fixe corporale cuprind: - terenuri si amenajari la terenuri; - constructii; - instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii; - mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale; - avansuri si active fixe corporale in curs de executie. 1.2.2.1. Terenuri Contabilitatea terenurilor se tine separat pentru: terenuri (contul 2111) si amenajari la terenuri (contul 2112). În contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele grupe: terenuri agricole, silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu constructii si altele. Amenajarile la terenuri cuprind lucrari cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrica, lucrarile de acces, imprejmuirile si altele asemenea. Potrivit legii terenurile nu sunt supuse amortizarii, dar amenajarile la terenuri se amortizeaza pe o durata de 1O ani. 1.2.2.2. Constructii Constructiile se evidentiaza pe grupe, subgrupe, clase si subclase, potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe aprobat prin hotarare a Guvernului (contul 212). 1.2.2.3. lnstalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii lnstalatiile tehnice, mijloacele de transport, animalele si plantatiile se evidentiaza pe grupe, subgrupe, clase si subclase, potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe aprobat prin hotarare a Guvernului (contul 213). 1.2.2.4. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale Mobilierul, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale se evidentiaza pe grupe, subgrupe, clase si subclase, potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe aprobat prin hotarare a Guvernului (contul 214). 1.2.2.5. Avansuri si active fixe corporale in curs de executie ln cadrul acestora se inregistreaza avansurile acordate furnizorilor de active fixe corporale (contul 232) precum si activele fixe corporale in curs de executie, care reprezinta lucrarile de investitii neterminate pana la sfarsitul perioadei, efectuate in regie proprie sau in antrepriza. Acestea se evalueaza la costul de productie sau costul de achizitie, dupa caz (contul 231). Activele fixe corporale în curs se trec în categoria activelor fixe la finalizare dupa receptia, darea în folosinta sau punerea în functiune a acestora, dupa caz. 1.2.2.6. Alte active ale statului (zacaminte, resurse biologice necultivate, rezerve de apa) Resursele minerale situate pe teritoriul tarii, in subsolul tarii si al platoului continental in zona economica a Romaniei din Marea Neagra, delimitate conform principiilor dreptului international si reglementarilor din conventiile internationale la care Romania este parte, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice si apartin statului roman. Potrivit legislatiei in vigoare, in categoria resurselor minerale se includ: carbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu si roci alumifere, de metale nobile, radioactive, substantele utile nemetalifere, rocile utile, pietrele pretioase si semipretioase, gazele necombustibile, apele geotermale, apele minerale naturale (gazoase si plate), apele minerale terapeutice, etc. Zacamintele reprezinta rezerve descoperite de minerale, atat de suprafata cat si subterane, care sunt exploatabile economic, tinand seama de nivelul relativ al preturilor. Zacamintele cuprind rezervele de carbune, de petrol si gaze naturale, rezervele de minereuri metalifere si minereuri nemetalifere (contul 215). Resursele biologice necultivate sunt reprezentate de animalele si vegetalele de productie unica sau permanenta asupra carora se exercita dreptul de proprietate, dar a caror crestere naturala si/sau regenerare nu este plasata sub controlul direct si responsabilitatea unitatilor institutionale si nu este gestionata de acestea. De exemplu, padurile virgine si resursele piscicole neexploatate, care fac parte din teritoriul national. Aici trebuie incluse doar resursele care sunt deja exploatabile cu scop economic, sau sunt susceptibile de a fi exploatate intr-un viitor apropiat. (contul 215). Rezervele de apa sunt intinderi de apa si alte rezerve subterane in masura in care prin exercitarea dreptului de proprietate le sunt date o valoare de piata (cont 215). 1.2.3. Momentul inregistrarii Activele fixe corporale se inregistreaza la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achizitionate cu titlu oneros sau la data intocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de institutie, respectiv primite cu titlu gratuit. 1.2.4. Evaluarea 1.2.4.1. Evaluarea initiala Activele fixe trebuie sa fie evaluate la: - costul de achizitie, pentru cele procurate cu titlu oneros; - costul de productie, pentru cele construite sau produse de institutie; - valoarea justa pentru cele dobandite gratuit.(ex.donatii, sponsorizari). Valoarea justa se determina pe baza raportului întocmit de specialisti si cu aprobarea ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluari efectuate de regula de evaluatori autorizati. 1.2.4.2. Cheltuieli ulterioare Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal dupa achizitionarea, finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit care au drept scop mentinerea parametrilor functionali stabiliti initial, se înregistreaza în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (reparatii curente). Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci cand au ca efect imbunatatirea performantelor fata de parametrii functionali stabiliti initial (modernizari) sau marirea duratei de viata utile (reparatii capitale) si conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare. Obtinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, cresterea potentialului de servicii furnizate, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si functionare. ln cazul cladirilor, investitiile efectuate trebuie sa asigure protectia valorilor umane si materiale si imbunatatirea gradului de confort si ambient sau reabilitarea si modernizarea termica a acestora. La expirarea contractului de închiriere valoarea investitiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu, se scad din contabilitatea institutiei publice care le-a efectuat si se înregistreaza în contabilitatea institutiei care le are în patrimoniu sau a agentului economic, pentru a majora corespunzator valoarea de intrare a activelor fixe respective, potrivit contractelor încheiate. 1.2.4.3. Evaluarea la data bilantului Un activ fix corporal trebuie prezentat in bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile cumulate de valoare. Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere este sau nu definitiva. Ajustarile de valoare pot fi ajustari permanente, denumite si amortizari, si/sau ajustari provizorii, denumite in continuare ajustari pentru depreciere in functie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. 1.2.5. Amortizarea Valoarea amortizabila reprezinta valoarea contabila a activului fix corporal ce trebuie inregistrata in mod sistematic pe parcursul duratei de viata utile. lnstitutiile publice amortizeaza activele fixe corporale utilizand metoda amortizarii liniare (contul 281). Amortizarea se inregistreaza lunar, incepand cu luna urmatoare receptiei sau punerii in functiune, dupa caz, a activului. Amortizarea anuala se calculeaza prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe corporale. Cota de amortizare se determina ca raport intre 100 si durata normala de utilizare prevazuta in Catalogul privind duratele normale de utilizare care se aproba prin hotarare a Guvernului. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie, in concesiune sau in folosinta gratuita, se calculeaza de catre institutiile publice care le au in patrimoniu. Amortizarea investitiilor efectuate la activele fixe corporale inchiriate de institutiile publice se inregistreaza de institutiile publice care au efectuat investitiile, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare ramasa, dupa caz. La incetarea contractului, valoarea investitiilor nediminuata cu amortizarea calculata se cedeaza institutiei publice care le are in patrimoniu sau agentului economic, dupa caz, pentru a majora corespunzator valoarea de intrare a activelor fixe corporale. ln procesul-verbal de predare-preluare a investitiei se va mentiona si valoarea amortizarii investitiei, pentru ca institutia publica care le are in patrimoniu sau agentul economic sa poata inregistra amortizarea corespunzatoare noii valori de intrare. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul institutiilor publice se amortizeaza pe o durata normala de functionare cuprinsa în cadrul unei plaje de ani (durata minima si maxima), existand posibilitatea alegerii numarului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. Astfel stabilita, durata normala de functionare a activului fix ramane neschimbata pana la recuperarea integrala a valorii de intrare a acestuia. ln cazul nerecuperarii integrale, pe calea amortizarii, a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din functiune, valoarea ramasa neamortizata se include in cheltuielile institutiilor publice, integral, la momentul scoaterii din functiune. 1.2.6. Ajustari pentru depreciere lnstitutiile publice pot înregistra ajustari pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfarsitul exercitiului financiar, pe seama cheltuielilor (contul 291). ln situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe într-o anumita masura, atunci acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la venituri. ln situatia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata, ajustarea trebuie majorata. Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în situatiile: - deteriorarii fizice a activului; - incetarii sau apropierii incetarii cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ; - bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat; - exista o decizie de oprire a constructiei unui activ înainte de terminare sau punere în functiune; - performanta sa în furnizarea serviciilor este inferioara celei preconizate; - modificari de tehnologie sau legislatie în domeniu. 1.2.7. Reevaluarea Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati, membrii ai unui organism profesional in domeniu. ln cazul în care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ fix corporal este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ. ln astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avand în vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii. Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data bilantului. Diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare (contul 105). Reevaluarea se efectueaza pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor Publice sau de catre evaluatori autorizati. Rezultatele reevaluarii se inregistreaza in contabilitate potrivit pct.C.3 din prezentele norme (contul 105). 1.2.8. Alte prevederi 1.2.8.1. Prevederi referitoare la valorificare si scoatere din functiune Potrivit prevederilor legale in vigoare, pot fi transmise fara plata, orice fel de bunuri aflate în stare de functionare, indiferent de durata de folosinta, daca acestea nu mai sunt necesare institutiei publice care le are în administrare, dar care pot fi folosite în continuare de alta institutie publica sau daca, potrivit reglementarilor în vigoare, institutia nu mai are dreptul sa utilizeze bunul respectiv. lnstitutia publica care disponibilizeaza bunuri va informa în scris alte institutii publice pe care le considera ca ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. Transmiterea, fara plata, de la o institutie publica la o alta institutie publica, se va face pe baza de proces-verbal de predare-preluare, aprobat de ordonatorul principal de credite al institutiei publice care a solicitat sa îi fie transmis bunul respectiv, precum si de ordonatorul de credite care îl are în administrare. lnstitutiile publice pot valorifica bunurile si prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi, similare, avand cel putin aceeasi parametri. ln acest caz, bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta, dupa caz, plata sau parte din plata datorata pentru bunurile noi care se achizitioneaza conform prevederilor legislatiei privind achizitiile publice. Scoaterea din functiune a activelor fixe corporale, necorporale si in curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, dupa caz. La institutiile publice la care conducatorii indeplinesc atributiile ordonatorilor tertiari de credite, scoaterea din functiune a activelor fixe corporale, necorporale si in curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, dupa caz, in functie de subordonare. 1.2.8.2. Prevederi referitoare la leasing Leasing-ul este operatiunea in care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa pastreze dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale. Operatiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum si bunuri mobile de folosinta indelungata, aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a altor drepturi de autor. Valoarea de intrare reprezinta valoarea la care a fost achizitionat bunul de la finantator, respectiv costul de achizitie. Valoarea reziduala reprezinta valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre utilizator. Dobanda de leasing reprezinta rata medie a dobanzii bancare pe piata romaneasca. Rata de leasing reprezinta: - in cazul leasing-ului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii de leasing; in cazul leasing-ului operational, cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative în vigoare si un beneficiu stabilit de partile contractante. lnstitutiile publice care achizitioneaza active fixe in leasing financiar au obligatia inregistrarii acestora in contabilitate, deoarece prin contractul de leasing financiar riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului dreptului de proprietate din momentul incheierii contractului (contul 167). Bunurile achizitionate în leasing financiar se supun amortizarii, în conditiile legii. 1.2.8.3. Prevederi referitoare la activele fixe primite prin donatii si sponsorizari Activele fixe corporale si necorporale primite ca donatii, sponsorizari sau cu titlu gratuit se înregistreaza în contabilitate la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza raportului întocmit de specialisti si cu aprobarea ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati. 1.3. Active financiare 1.3.1. Definitie Un activ financiar este orice activ care reprezinta: depozite, un instrument de capitaluri proprii al unei alte entitati, un drept contractual. 1.3.2. Continut Activele financiare cuprind: - titluri de participare; - alte titluri imobilizate; - creante imobilizate. 1.3.2.1. Titluri de participare Titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni detinute de stat sau unitatile administrativ-teritoriale potrivit legii, în capitalul unor societati comerciale sau organisme internationale, a caror detinere pe o perioada indelungata aduce venituri sub forma de dividende (contul 260). 1.3.2.2. Alte titluri imobilizate Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligatiunile detinute de stat, a caror detinere pe o perioada indelungata aduce venituri sub forma de dobanzi (contul 265). 1.3.2.3. Creante imobilizate Creantele imobilizate reprezinta drepturile institutiilor publice pentru imprumuturi acordate pe termen lung si alte creante pe termen lung, potrivit legii. Contabilitatea creantelor imobilizate se tine pe urmatoarele categorii: împrumuturi acordate pe termen lung si alte creante imobilizate. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistreaza sumele acordate tertilor în baza unor contracte de imprumut pentru care se percep dobânzi, potrivit legii (cont 267). ln categoria altor creante imobilizate intra: garantiile, depozitele, depuse de institutia publica la terti (cont 267). 1.3.3. Momentul inregistrarii Activele financiare de natura titlurilor de participare si a altor titluri imobilizate se inregistreaza la momentul dobandirii acestora, in conditiile prevazute de lege. lmprumuturile acordate pe termen lung se inregistreaza in momentul constatarii dreptului de creanta respectiv. 1.3.4. Evaluarea 1.3.4.1. Evaluarea initiala Activele financiare se evalueaza la costul de achizitie sau valoarea determinata prin contractul de dobandire a acestora. 1.3.4.2. Evaluarea la data bilantului Activele financiare trebuie prezentate în bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile cumulate pentru pierderea de valoare. 1.3.5. Ajustari pentru pierderea de valoare lnstitutiile publice pot inregistra ajustari pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfarsitul exercitiului financiar, pe seama cheltuielilor (contul 296). ln situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat sa mai existe într-o anumita masura, atunci acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la venituri. ln situatia în care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata, ajustarea trebuie majorata. 2. Active curente (circulante) Recunoasterea activelor curente (circulante) Un activ se clasifica ca activ circulant (curent) atunci cand: -este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului; -este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare; -este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este restrictionata. Ciclul de exploatare reprezinta perioada de timp dintre achizitionarea materiilor prime care intra într-un proces de transformare si finalizarea acestora in trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. Echivalentele de trezorerie reprezinta investitiile pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Activele circulante (curente) cuprind: - stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmita factura; - creante; - investitii pe termen scurt; - casa si conturi la banei. 2.1. Stocuri 2.1.1. Definitie Stocurile sunt active circulante:
31. a)detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
32. b)in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a activitatii: sau
33. c)sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza' sa fie folosite in desfasurarea activitatii curente a institutiei, in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii. 2.1.2. Continut ln cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, produsele, animalele si pasarile, marfurile, ambalajele, productia in curs de executie si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in consignatie la terti. Sunt incluse de asemenea, stocurile de materii prime strategice si de alte stocuri cu o importanta deosebita pentru economia nationala. 2.1.2.1. Materii prime Materiile prime participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata (contul 301). 2.1.2.2. Materiale consumabile Materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje, medicamente si materiale sanitare si alte materiale consumabile) care participa sau ajuta la procesul de fabricatie fara a se regasi, de regula, in produsul finit sau asigura desfasurarea activitatii curente a institutiei (contul 302). 2.1.2.3. Materiale de natura obiectelor de inventar Materialele de natura obiectelor de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate active fixe corporale, indiferent de durata lor de folosinta, sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor,· precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie, echipamentul de lucru, imbracamintea speciala, mecanismele, scule, dispozitive, verificatoare, aparatele de masura si control, etc.) (contul 303). Documentele aflate in fondurile bibliotecilor, care au statut de bunuri culturale comune sau care au fost clasate in categoria bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural national mobil, nu sunt active fixe si sunt evidentiate, gestionate si inventariate in conditiile legii. Aceste bunuri fac parte din categoria materialelor de natura obiectelor de inventar, aflate in folosinta (contul 303). Eliminarea documentelor din colectii se aplica numai bunurilor culturale comune, uzate fizic sau moral, dupa o perioada de minimum 6 luni de la achizitie. Pentru organizarea contabilitatii analitice a cartilor care au fost trecute in categoria materialelor de natura obiectelor de inventar, se poate utiliza metoda global-valorica, cu aprobarea ordonatorului de credite. Evidenta materialelor de natura obiectelor de inventar se tine pe doua categorii: materiale de natura obiectelor de inventar in magazie (contul 3031) si materiale de natura obiectelor de inventar in folosinta (contul 3032). lnregistrarea pe cheltuieli a consumului acestora se realizeaza la momentul scoaterii din folosinta. 2.1.2.4. Materiale rezerva de stat si de mobilizare Rezerva de stat - Cuprinde bunuri din proprietatea publica a statului care se constituie in scopul de a interveni operativ pentru protectia populatiei, a economiei si pentru apararea tarii, in situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe sau in caz de razboi (cont 3041). Rezerva de mobilizare - Cuprinde bunuri din proprietatea publica a statului si anume: in industrie: materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri si elemente de completare, utilaje strict specializate, scule, dispozitive, verificatoare; - in comunicatii si transporturi: materiale destinate restabilirii si mentinerii in stare de functionare a capacitatilor de transport si telecomunicatii necesare asigurarii nevoilor tortelor sistemului national de aparare; - in sanatate: materiale sanitar-farmaceutice consumabile, materii prime si materiale necesare fabricarii produselor farmaceutice, aparatura, instrumentar medical; - in comert: produse alimentare si industriale necesare asigurarii cererilor unitatilor militare, solicitate pe plan local, la mobilizare (cont 3042). 2.1.2.5. Ambalaje rezerva de stat si de mobilizare Ambalajele rezerva de stat si de mobilizare - cuprind ambalajele aferente bunurilor ce se constituie in rezerva de stat si de mobilizare, mentionate la pct.2.1.2.4.(contul 305). 2.1.2.6. Alte stocuri ln categoria altor stocuri intra: munitiile si furniturile pentru aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si alte stocuri specifice altor institutii publice (contul 309). 2.1.2.7. Produse: semifabricate, produse finite, rebuturi, materiale recuperabile si deseuri 2.1.2.7.1. Semifabricate Semifabricatele reprezinta produsele care nu au parcurs in întregime fazele procesului tehnologic si care au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii sau se livreaza tertilor (contul 341). 2.1.2.7.2. Produse finite Produsele finite sunt produsele are au parcurs in întregime fazele procesului tehnologic si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii, putand fi depozitate in clientilor (contul 345). vederea livrarii sau expediate direct 2.1.2.7.3. Rebuturi, materiale recuperabile si deseuri (contul 346) Rebut definitiv se considera produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte si nu poate fi utilizat decat, eventual, ca materie prima sau ca material pentru producerea altor bunuri. Prin rebut partial se intelege produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte si care, supus unor operatii de remediere, eficiente sub aspect economic, devine un produs corespunzator sau poate fi valorificat ca produs declasat. Produs declasat se considera produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte, dar poate fi valorificat, potrivit normelor legale, la pret redus. 2.1.2.8. Productia in curs de executie Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime (contul 331). ln cadrul productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie (contul 332). 2.1.2.9. Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului sau a unitatilor administrativ­ teritoriale Bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului, precum si bunurile de acest fel aflate in custodie sau in consignatie la terti sunt evidentiate de catre directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sau alte institutii ale statului potrivit prevederilor legale in vigoare (contul 347). Bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a unitatilor administrativ-teritoriale se evidentiaza in contabilitatea acestora (contul 349). 2.1.2.1O. Stocuri aflate la terti Stocurile aflate la terti sunt bunuri aflate in custodie, pentru prelucrare sau consignatie la terti, care se inregistreaza distinct in contabilitate pe categorii de stocuri (conturile 351,354, 356,357,358,359). 2.1.2.11. Animale si pasari ln aceasta categorie se includ animalele nascute vii si cele tinere de orice fel (taurine, porcine, ovine-caprine, cabaline, etc.) crescute pentru productie (lana, lapte, blana, etc.), reproductie, munca, reprezentatie (spectacole), expunere (in parcuri si gradini zoologice), precum si animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate (contul 361). 2.1.2.12. Marfuri Marfurile reprezinta bunurile pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau produsele realizate in institutii predate spre vanzare magazinelor proprii (contul 371). 2.1.2.13. Ambalaje Ambalajele includ materialele refolosibile, achizitionate sau realizate in institutie, folosite pentru ambalarea produselor destinate vanzarii si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte (contul 381). 2.1.3. Momentul inregistrarii Bunurile de natura stocurilor sunt considerate ca fiind achizitionate de catre institutii din momentul in care acestea devin proprietare ale bunurilor sau atunci cand furnizarea acestor bunuri este terminata. Costurile bunurilor de natura stocurilor se recunosc in momentul consumului acestora. Exceptie fac materialele de natura obiectelor de inventar, al caror cost se recunoaste in momentul scoaterii din folosinta. Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise. ln aplicarea acestor prevederi este necesar sa se asigure:
34. a)receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in institutie si inregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. Valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului;
35. b)in situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea unitatii, se procedeaza astfel: -bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare; -bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct ca intrari in gestiune la locul de depozitare pe baza documentelor insotitoare. Nu se inregistreaza in contabilitate datorita lipsei receptiei acestora.
36. c)in cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din institutie, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel: -bunurile facturate si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in conturi in afara bilantului; -bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune potrivit legii;
37. d)bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistreaza la intrari si, respectiv la iesiri, atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate. 2.1.4. Evaluarea 2.1.4.1. Evaluarea initiala Stocurile se inregistreaza in contabilitate la costul de achizitie, costul de productie sau valoarea justa, dupa caz. Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc. Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare. ln functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, în activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul. Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment dat. Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct în contabilitate, fiind recunoscute in costul activului. Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel : Soldul initial al + Diferentele de pret aferente diferentelor de pret intrarilor in cursul perioadei la pret de înregistrare, cumulat de la inceputul exerci­ tiului financiar pana la finele perioadei de referinta Coeficient = x100 de repartizare Soldul initial al + Valoarea intrarilor in cursul stocurilor la pret de perioadei la pret de inregistrare, inregistrare cumulat de la inceputul exerci­ tiului financiar pana la finele perioadei de referinta * La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul initial al contului de marturi si valoarea intrarilor de marturi nu vor include TVA neexigibila. Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite. Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de gradul I si li, prevazute in planul general de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri. La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz. Diferentele de pret se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra bunurilor ramase in stoc. Metoda pretului cu amanuntul este folosita in unitatile de desfacere cu amanuntul pentru a determina costul stocurilor cu articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este indicat sa se foloseasca alta metoda. ln aceasta situatie, costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute. 2.1.4.2. Evaluarea la iesirea din gestiune La iesirea din gestiune, stocurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din metodele:
38. a)metoda primul intrat-primul iesit (FIFO);
39. b)metoda costului mediu ponderat (CMP);
40. c)metoda ultimul intrat-primul-iesit (LIFO);
41. a)Metoda "primul intrat - primul iesit" (FIFO) - potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologica.
42. b)Metoda costului mediu ponderat (CMP) - presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie.
43. c)Metoda "ultimul intrat-primul iesit" (LIFO) - potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului anterior, in ordine cronologica. Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elemente similare de natura stocurilor, de la un exercitiu la altul. Daca, in situatii exceptionale, ordonatorii de credite decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri , in notele explicative trebuie sa se prezinte urmatoarele informatii: - motivul schimbarii metodei; si - efectele sale asupra rezultatului. O institutie trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite de calcul a costului poate fi justificata. 2.1.4.3. Evaluarea la data bilantului Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. ln acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere. Prin valoare realizabila neta se intelege pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii. 2.1.5. Ajustari pentru depreciere lnstitutiile publice pot inregistra ajustari pentru deprecierea stocurilor la sfarsitul exercitiului financiar, pe seama cheltuielilor (conturile 391,392,393,394,395,396,397,398). ln situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe într-o oarecare masura, atunci acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la venituri. ln situatia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata, ajustarea trebuie majorata. 2.1.6. Alte prevederi referitoare la stocuri 2.1.6.1. Inventarierea productiei neterminate Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costul de productie. 2.1.6.2. Metode de evidenta a stocurilor Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. ln conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric. Inventarul intermitent consta in.stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. ln acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor si valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii Contabilitatea analitica a bunurilor se tine pe baza uneia din urmatoarele metode: operativ-contabila, cantitativ-valorica, global-valorica. Metoda operativ-contabila se poate aplica pentru contabilitatea analitica a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marturilor si ambalajelor. Aceasta metoda consta in tinerea, in cadrul fiecarei gestiuni, a evidentei cantitative a bunurilor, pe feluri, cu ajutorul fiselor de magazie iar in contabilitate, in tinerea evidentei valorice pe conturi de materiale, desfasurate valoric pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de materiale, dupa caz. Controlul exactitatii inregistrarilor din evidenta gestiunilor si din contabilitate se asigura prin evaluarea stocurilor cantitative, transcrise din fisele de magazie in registrul stocurilor. Metoda cantitativ-valorica se poate folosi pentru contabilitatea analitica a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marturilor, animalelor si ambalajelor. Aceasta metoda consta in tinerea evidentei cantitative pe feluri de stocuri in cadrul fiecarei gestiuni, iar in contabilitate tinerea evidentei cantitativ-valorice. Verificarea exactitatii inregistrarilor din evidenta de la locurile de depozitare si din contabilitate se efectueaza prin punctajul periodic dintre cantitatile operate in fisele de magazie si cele din fisele de cont analitic din contabilitate. Metoda global-valorica se poate utiliza pentru contabilitatea analitica a marturilor si ambalajelor din unitatile de desfacere cu amanuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura obiectelor de inventar, precum si altor categorii de bunuri. Potrivit acestei metode, contabilitatea analitica a marturilor si ambalajelor se tine global-valoric, atat la gestiune, cat si in contabilitate, iar controlul concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii si din contabilitate se efectueaza numai valoric la perioade stabilite de unitate. 2.1.6.3. Scaderea din gestiune a stocurilor Potrivit prevederilor reglementarilor legale in vigoare, scaderea din contabilitate a unor pagube care nu se datoreaza culpei unei persoane se face in baza aprobarii ordonatorului de credite respectiv, cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. Pentru institutiile publice, limitele maxime de perisabilitate admise, se aproba de ordonatorul principal de credite. ln acest scop, ministerele vor stabili limite proprii, care vor fi supuse spre avizare Ministerului Finantelor Publice. Declasarea si casarea unor bunuri materiale, se aproba de catre ordonatorul superior de credite, respectiv principal sau secundar, dupa caz. 2.2. lnvestitii pe termen scurt 2.2.1. Continut lnvestitiile pe termen scurt la institutiile publice se prezinta sub forma obligatiunilor emise si rascumparate. ln scopul asigurarii surselor de finantare, unitatile administrativ-teritoriale pot emite in conditiile legii, obligatiuni cu dobanda sau cu discount pe care le rascumpara la termen (conturile 505 si 509). 2.2.2. Evaluarea 2.2.2.1. Evaluarea initiala La intrarea in patrimoniu, investitiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achizitie, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor. 2.2.2.2. Evaluarea la bilant La bilant, investitiile pe termen scurt trebuie prezentate la valoarea de intrare mai putin ajustarile cumulate pentru pierderea de valoare. 2.2.3. Ajustari pentru pierderea de valoare Pentru deprecierea investitiilor pe termen scurt, la sfarsitul exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii, institutiile publice pot reflecta ajustari pentru pierderea de valoare. La sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, ajustarile pentru pierderea de valoare a investitiilor pe termen scurt se diminueaza sau anuleaza, dupa caz, prin reluarea la venituri (contul 595). ln situatia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata, ajustarea trebuie majorata. La iesirea din institutie a investitiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru pierderea de valoare se anuleaza. 2.3. Casa, conturi la trezoreria statului si banei 2.3.1. Prevederi generale Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilo de plasament, a altor valori de trezorerie, a disponibilitatilor existente în conturi la trezoreria statului, Banca Nationala a României, bancile comerciale si în casierie. În scopul întaririi rolului finantelor publice si al asigurarii unei discipline bugetare ferme, institutiile publice indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile de pe lânga unele institutii publice, finantate integral din venituri proprii, efectueaza operatiunile de încasari si plati prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului în raza carora îsi au sediul si unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli si disponibilitati, în conditii de siguranta. Este interzis institutiilor publice de a efectua operatiunile de mai sus prin bancile comerciale, cu exceptia situatiilor prevazute de lege. În vederea efectuarii cheltuielilor prevazute in buget, institutiile publice au obligatia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise, bugetul de venituri si cheltuieli/bugetul de cheltuieli, aprobat în conditiile legii. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale, pot fi folosite de institutiile publice finantate de la buget, la cererea ordonatorilor de credite numai dupa deschiderea si repartizarea creditelor bugetare. Creditele bugetare aprobate in bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial din venituri proprii pot fi folosite in limita disponibilitatilor existente in cont. Contabilitatea institutiilor publice asigura înregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat. 2.3.2. Continut Grupa Casa, conturi la trezoreria statului si banei, include: conturi la trezoreria statului si banei, disponibil al bugetelor, casa si alte valori, acreditive, disponibil din fonduri cu destinatie speciala, disponibil al institutiei publice finantate din venituri proprii, disponibil din veniturile fondurilor speciale, viramente interne. 2.3.2.1. Disponibilitati ale institutiilor publice la trezoreria statului si banei Aceasta grupa cuprinde: disponibilul din imprumuturi din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului (contul 51O), valorile de încasat sub forma cecurilor (contul 511), disponibilul in lei si valuta al institutiilor publice pastrat la bancile comerciale (contul 512), disponibilitatile în lei si valuta provenind din imprumuturi interne si externe contractate de stat (contul 513) si garantate de stat (contul 514), disponibilul din fonduri externe nerambursabile (contul 515), disponibilul din imprumuturi interne si externe contractate de autoritatile administratiei publice locale (contul 516) si garantate de acestea (contul 517), dobanzile de platit (contul 5181), dobanzile de încasat (contul 5182), imprumuturi pe termen scurt primite (contul 519). Dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banei se inregistreaza in contabilitate distinct, fata de cele de platit, aferente împrumuturilor primite pe termen scurt. Dobanzile de platit si cele de incasat, in cursul exercitiului financiar, se inregistreaza la cheltuieli financiare sau venituri financiare, dupa caz. Sumele virate sau depuse la banei ori prin mandat postai, pe baza de documente prezentate institutiei si neaparute înca în extrasele de cont, se înregistreaza într-un cont distinct (contul 5125). Depozitele bancare constituite in conditiile legii, se evidentiaza distinct in cadrul conturilor sintetice de disponibilitati. Contabilitatea disponibilitatilor aflate in conturi la banei comerciale si a miscarii acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate in valuta, se tine distinct in lei si in valuta. Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Operatiunile de vanzare-cumparare de valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul utilizat de banca comerciala la care se efectueaza schimbul valutar, fara ca acestea sa genereze diferente de curs valutar. La finele perioadei, diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitatilor in valuta si a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive, depozite pe termen scurt in valuta, la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru aceasta data, se inregistreaza in conturile de venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz. Conturile curente la banei comerciale se dezvolta in analitic pe fiecare banca. 2.3.2.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale nu au un corespondent ca atare in contabilitatea trezoreriei statului si au drept scop evidentierea veniturilor incasate si a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: - disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520), corespunzator conturilor de trezorerie: 20 "V