Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius
Română
ČeštinaDeutschFrançaisEspañolPolskiItalianoNederlandsÖsterreichBelgiquePortuguêsSvenskaDanskSuomiSlovenčinaIrelandMagyarEestiLietuviųLatviešuSlovenščinaHrvatskiΚύπροςMaltiΕλληνικάLuxembourgБългарски
Română

NORMĂ (A) 22/01/2004 - Portal Legislativ

NORMĂ (A) 22/01/2004 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Forme act Forma consolidata + istoric consolidări 01.06.2015 23.05.2014 01.04.2014 12.02.2014 01.09.2013 22.08.2013 01.03.2013 13.07.2012 27.02.2012 31.01.2012 01.03.2011 24.08.2010 03.08.2010 30.07.2010 15.04.2010 01.01.2010 26.05.2009 30.04.2009 09.03.2009 22.12.2008 01.07.2008 01.01.2008 19.10.2007 02.03.2007 01.01.2007 09.05.2006 24.03.2006 01.01.2006 04.07.2005 18.02.2005 01.01.2005 24.02.2004 Forma de baza + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Codul fiscal:Titlul INorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 11Norme metodologice:Codul fiscal:Titlul IICapitolul INorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 20Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IIINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IV*)Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VIINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Titlul IIICapitolul IArticolul 41Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 43Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 48Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 52Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IIINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 57Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 60Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IVNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VNorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 65Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 67Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 67Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VINorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 74Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VIIIArticolul 75Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 77^2Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IXArticolul 78Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul XNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 81Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 82Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 83Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 84Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul XINorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 86Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul XIINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 89Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Titlul IVNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Titlul VCapitolul INorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:AnexăCodul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 124^28Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 124^28Norme metodologice:Codul fiscal:Titlul VINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologiceCodul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Anexa 1Anexa 2Anexa nr. 3Codul fiscal:Titlul VIICapitolul ISecţiunea 1Norme metodologiceCodul fiscal:Articolul 163Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 168Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 169[...]Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 175Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Secţiunea a 4-aNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 181Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 183Norme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Secţiunea a 5-aSecţiunea a 5-aNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 188Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Secţiunea a 5^1-aNorme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologiceCodul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice.Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Secţiunea a 7-aNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Secţiunea a 8-aArticolul 202Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 205Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologiceCodul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IINorme metodologiceCodul fiscalNorme metodologiceCodul fiscalNorme metodologiceCodul fiscalNorme metodologiceCodul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IIIArticolul 215Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IVNormele metodologice:Codul fiscal:Articolul 220Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VArticolul 221Norme metodologice:Anexa 1Anexa 2Anexa 3Anexa 4Anexa 5Anexa 6Anexa 7Anexa 8Anexa 9Anexa 10Anexa 11Anexa 12Anexa 13Anexa 14Anexa 15Anexa 16.1Anexa 16.2.Anexa 16.3.Anexa 16.4Anexa 16.5Anexa 17Anexa 18Anexa 19Anexa 20Anexa 21Anexa 22Anexa 23Anexa 24Anexa 25Anexa 26Anexa 27Anexa 28Anexa 29Codul fiscal:Titlul VIIICapitolul 1Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IINorme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IVNorme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VArticolul 237Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VIArticolul 239Norme metodologice:Codul fiscal:Articolul 240Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VIINorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 244Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VIIIArticolul 245Norme metodologice:Anexa 1Anexa 2Anexa 3Anexa 4Anexa 5Codul fiscalTitlul IXCapitolul INorme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscalCapitolul IINorme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IIINorme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IVNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 265Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VNorme metodologice:Codul fiscal:Articolul 267Norme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VIINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul VIIINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul IXNorme metodologice:Codul fiscal:Capitolul XNorme metodologice:Codul fiscal:Capitolul XINorme metodologice:Codul fiscalNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul XIINorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Codul fiscal:Capitolul XIIINorme metodologice:Codul fiscal:Capitolul XIVNorme metodologice:Codul fiscal:Norme metodologice:Anexă Reveniti in topul paginii Forma printabilă NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*)de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal(aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2007*)EMITENT GUVERNUL ---------------- + Codul fiscal: + Titlul I Dispoziţii generale[...]Definitia sediului permanentArt. 8

(1)În înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
(2)Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum şi o mina, un put de ţiţei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extracţie a resurselor naturale. ...
(3)Un sediu permanent presupune un şantier de construcţii, un proiect de construcţie, ansamblu sau montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacă şantierul, proiectul sau activităţile durează mai mult de 6 luni. ...
(4)Prin derogare de la prevederile alin.
(1)-
(3), un sediu permanent nu presupune următoarele: ...
  1. a)folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce aparţin nerezidentului; ...
  2. b)menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse; ...
  3. c)menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de către o altă persoană; ...
  4. d)vânzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expoziţii sau târguri fără caracter permanent ori ocazionale, dacă produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o luna după încheierea targului sau a expoziţiei; ...
  5. e)păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziţionării de produse sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru un nerezident; ...
  6. f)păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de activităţi cu caracter pregatitor sau auxiliar de către un nerezident; ...
  7. g)păstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a activităţilor prevăzute la lit.
  8. a)- f), cu condiţia ca întreaga activitate desfăşurată în locul fix să fie de natura preparatorie sau auxiliara. ...
(5)Prin derogare de la prevederile alin.
(1)şi
(2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveşte activităţile pe care o persoană, alta decât un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana acţionează în România în numele nerezidentului şi dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii: ... a) persoana este autorizata şi exercită în România autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective sunt limitate la cele prevăzute la alin.
(4)lit.
  1. a)- f); ...
  2. b)persoana menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livreaza produse sau bunuri în numele nerezidentului. ...
(6)Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent în România dacă doar desfăşoară activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care aceasta activitate este activitatea obişnuită a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dacă activităţile unui astfel de agent sunt desfăşurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în relaţiile comerciale şi financiare dintre nerezident şi agent exista condiţii diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se considera ca fiind agent cu statut independent. ...
(7)Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent în România numai dacă acesta controlează sau este controlat de un rezident ori de o persoană ce desfăşoară o activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel. ...
(8)În înţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considera a fi baza fixa. ... + Norme metodologice:
  1. Termenul "loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea" acoperă orice fel de clădiri, echipamente sau instalaţii utilizate pentru desfăşurarea activităţii nerezidentului indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate exclusiv în acest scop. Un loc de activitate exista şi acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare clădiri pentru desfăşurarea activităţii nerezidentului, ci dispune doar de un spaţiu. Nu este important dacă clădirile, echipamentele sau instalaţiile sunt deţinute în proprietate, sunt închiriate sau se găsesc în alt fel la dispoziţia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba în piaţa sau locul de activitate poate fi situat în clădirea unei alte societăţi, atunci când un nerezident are în permanenta la dispoziţie anumite clădiri sau părţi ale acestora, deţinute în proprietate de alta societate.
  2. Este suficient ca un nerezident să aibă la dispoziţia sa un spaţiu utilizat pentru activităţi economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar nici un drept legal oficial de utilizare a respectivului spaţiu.
  3. Deşi nu este necesar nici un drept legal oficial de utilizare a unui anumit spaţiu pentru ca locul respectiv sa constituie sediu permanent, simpla prezenta a unui nerezident într-o anumită locatie nu înseamnă ca locaţia respectiva se găseşte la dispoziţia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de următoarele situaţii în care reprezentanţi ai unui nerezident sunt prezenţi în spaţiile unei alte societăţi: a) Un vânzător care îşi viziteaza cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi şi se intalneste cu directorul de achiziţii în biroul acestuia. În acest caz, clădirea clientului nu se afla la dispoziţia societăţii pentru care lucrează vânzătorul şi nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfăşoară activităţile nerezidentului. Cu toate acestea, în funcţie de situaţia existenta se poate aplica alin.
(5)al art. 8 din Codul fiscal pentru a considera ca exista un sediu permanent. ... b) Un angajat al unei societăţi căruia i se permite, pe o perioadă lungă de timp, sa utilizeze un birou în sediul unei alte societăţi pentru a asigura respectarea de către societatea din urma a obligaţiilor asumate prin contractul încheiat cu prima societate. În acest caz, angajatul desfăşoară activităţi legate de obiectul primei societăţi, iar biroul ce se găseşte la dispoziţia sa în sediul celeilalte societăţi va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, dacă biroul este pus la dispoziţia sa pe o perioadă de timp suficient de lungă pentru a constitui un "loc de activitate" şi dacă activităţile efectuate acolo depăşesc activităţile precizate în alin.
(4)al art. 8 din Codul fiscal. ...
  1. c)O societate de transport rutier care foloseşte zilnic o perioadă scurta de timp o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra mărfuri achiziţionate de acel client. În acest caz, prezenta societăţii de transport rutier la platforma de livrare este de scurta durata şi societatea nu poate considera ca acel loc se afla la dispoziţia sa şi constituie un sediu permanent al societăţii. ...
  2. d)Un zugrav care, timp de doi ani, petrece trei zile pe săptămâna într-o mare clădire de birouri ce aparţine principalului lui client. În acest caz, prezenta zugravului în acea clădire de birouri în care îşi desfăşoară activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului. ... 4. Cuvintele "prin care" trebuie să se aplice în toate situaţiile în care activităţile economice sunt desfăşurate într-o anumită locatie ce este la dispoziţia societăţii în acest scop. Astfel, se va considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum îşi desfăşoară activitatea "prin" locaţia în care are loc activitatea.5. Locul de activitate trebuie să fie "fix", astfel încât sa existe o legătură între locul de activitate şi un anumit punct geografic. Nu este importanţa perioada de timp în care o societate a unui stat contractant operează în celălalt stat contractant dacă nu face acest lucru într-un loc distinct, dar nu înseamnă ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie să fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa rămână într-un anumit loc. Atunci când activităţile economice ale unei societăţi sunt deplasate între locatii invecinate, pot exista dificultăţi în a stabili dacă exista un singur "loc de activitate" Dacă exista doua locuri de activitate şi dacă celelalte condiţii ale sediului permanent sunt îndeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea doua sedii permanente. Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci când o anumită locatie, în interiorul căreia sunt deplasate activităţile, poate fi identificata ca formând un tot unitar din punct de vedere comercial şi geografic, în ceea ce priveşte activitatea respectiva. Acest principiu, poate fi ilustrat prin exemple:
  3. a)O mina constituie un singur loc de activitate, chiar dacă activităţile pot fi deplasate dintr-o locatie în alta în interiorul acelei mine deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografică şi comercială din punct de vedere al activităţii miniere. Un "hotel de birouri" în care o firma de consultanţa închiriază în mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma deoarece, în acest caz, clădirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanţa. O strada pietonala, o piaţa deschisă sau un târg în care îşi fixează standul un comerciant reprezintă unicul loc de activitate al respectivului comerciant. ...
  4. b)Faptul ca activităţile pot fi desfăşurate într-o zona geografică limitată nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci când un zugrav lucrează succesiv în cadrul unei serii de contracte fără legătură între ele pentru mai mulţi clienţi diferiţi, într-o clădire mare de birouri, fără sa existe contract pentru un proiect complex de zugravire a clădirii, clădirea nu este considerată ca unic loc de activitate. Dacă însă, un zugrav efectuează, în cadrul unui singur contract, lucrări în toată clădirea pentru un singur client, acest contract reprezintă un singur proiect şi clădirea în ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrările de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial şi geografic. ...
  5. c)O zona în care activităţile sunt desfăşurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial şi care nu întruneşte aceleaşi condiţii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci când un consultant lucrează în diferite sucursale din locatii diferite în cadrul unui singur proiect de instruire profesională a angajaţilor unei bănci, fiecare sucursala este considerată separat. Dacă însă respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou în altul în cadrul aceleiaşi sucursale, se va considera ca el rămâne în acelaşi loc de activitate. Locaţia unica a sucursalei se încadrează în condiţia de tot unitar din punct de vedere geografic, situaţie care lipseşte în cazul în care consultantul se deplaseaza între sucursale aflate în locatii diferite. ... 6. Deoarece locul de activitate trebuie să fie fix, se considera sediu permanent dacă acel loc de activitate are un anumit grad de permanenta. Se considera astfel ca, exista un sediu permanent atunci când locul de activitate a fost menţinut pe o perioadă mai lungă de şase luni. Astfel, activităţile a căror natura este repetitiva, în aceste cazuri, fiecare perioada în care este utilizat locul de activitate trebuie analizata în combinaţie cu numărul de ocazii în care s-a utilizat respectivul loc, care se pot întinde pe un număr de ani.Un loc de activitate poate totuşi sa constituie un sediu permanent chiar dacă exista doar pentru o perioadă scurta de timp. Astfel:
  6. a)Întreruperile temporare de activitate nu determina încetarea existenţei sediului permanent. Când un anumit loc de activitate este utilizat numai în intervale scurte de timp dar aceste utilizări au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporară. ...
  7. b)De asemenea, în situaţiile în care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un număr de societăţi similare conduse de aceeaşi persoana sau de persoane asociate. În aceasta situaţie se evita considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel decât în scopuri temporare de fiecare dintre societăţi. ...
  8. c)Atunci când un loc de activitate care a fost, la început, conceput pentru a fi utilizat pe o perioadă de timp scurta încât nu constituia sediu permanent, dar este în realitate menţinut mai mult, devine un loc fix de activitate şi se transforma retroactiv în sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la înfiinţarea sa chiar dacă a existat, în practica, doar pe o perioadă scurta de timp, dacă acesta a fost prematur lichidat datorită unor situaţii deosebite cum ar fi esecul investiţiei. ... 7. Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce îl utilizează trebuie să îşi desfăşoare integral sau parţial activităţile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie să fie permanenta în sensul că nu exista întreruperi ale operaţiunilor, ci operaţiunile trebuie desfăşurate cu regularitate.8. Atunci când activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau ştiinţifice, clădirile sau activele necorporale precum brevetele, procedurile şi alte proprietăţi similare sunt închiriate sau acordate în leasing unor terţi printr-un loc fix de activitate menţinut de o societate a unui Stat Contractant în celălalt Stat, aceasta activitate va conferi, în general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelaşi lucru este valabil şi atunci când printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Dacă o societate a unui Stat închiriază sau acorda în leasing utilaje, echipamente, clădiri sau proprietăţi necorporale unei societăţi a celuilalt Stat fără ca pentru aceasta închiriere sa menţină un loc fix de activitate în celălalt Stat, atunci utilajele, echipamentele, clădirea sau proprietăţile necorporale închiriate nu constitue un sediu permanent al locatorului cu condiţia ca obiectul contractului să fie limitat la simpla închiriere a utilajelor, echipamentelor . Acesta este şi cazul când locatorul furnizează personal, ulterior instalării pentru a opera echipamentul, cu condiţia ca responsabilitatea acestuia să fie limitată la operarea şi întreţinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea şi controlul locatarului. Dacă personalul are responsabilităţi mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrările în care va fi utilizat echipamentul sau dacă operează, asigura service, inspecteaza şi întreţine echipamentul sub responsabilitatea şi controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depăşi simpla închiriere a echipamentului şi poate constitui o activitate antreprenoriala. În acest caz se considera ca exista un sediu permanent dacă este îndeplinit criteriul permanentei.9. Activitatea unei societăţi este desfăşurată în principal de către antreprenor sau de către personal aflat într-o relaţie de angajare retribuită cu societatea. Acest personal include angajaţi şi alte persoane ce primesc instrucţiuni de la societate ca agenţi dependenti. Prerogativele acestui personal în relaţiile sale cu terţii sunt irelevante. Nu are nici o importanţa dacă agentul dependent este autorizat sau nu sa încheie contracte dacă lucrează la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat şi dacă activitatea societăţii este desfăşurată în principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activităţile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea şi întreţinerea acestui echipament. Deci, maşinile cu câştiguri, automatele cu vânzare şi celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui Stat în celălalt Stat constituie un sediu permanent în funcţie de desfăşurarea de către societate şi a altor activităţi în afară de instalarea iniţială a maşinilor. Nu exista un sediu permanent atunci când societatea doar instaleaza maşinile şi apoi le închiriază altor societăţi. Un sediu permanent exista atunci când societatea care instaleaza maşinile se ocupa pe cont propriu şi de operarea acestora şi de întreţinerea lor. Acelaşi lucru este valabil şi atunci când maşinile sunt operate şi întreţinute de un agent dependent al societăţii.10. Un sediu permanent exista imediat ce societatea începe să îşi desfăşoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci când societatea pregăteşte activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp în care locul fix de activitate este înfiinţat de către societate nu trebuie luată în calcul, cu condiţia ca aceasta activitate sa difere substanţial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va inceta sa existe odată cu renunţarea la locul fix de activitate sau odată cu încetarea oricărei activităţi desfăşurate prin acesta, respectiv atunci când toate actele şi măsurile ce au legătură cu activităţile anterioare ale sediului permanent sunt încheiate cum ar fi finalizarea tranzacţiilor curente, întreţinerea şi repararea utilajelor. O întrerupere temporară a operaţiunilor nu poate fi privită însă ca o încetare a activităţii. Dacă locul fix de activitate este închiriat unei alte societăţi,acesta va servi în mod normal numai activităţilor acelei societăţi şi nu activităţilor locatorului; în general, sediul permanent al locatorului încetează sa existe, cu excepţia situaţiilor în care acesta continua să îşi desfăşoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.Comerţul electronic11. Deşi o locatie în care echipamentul automat este operat de către o societate poate constitui un sediu permanent în ţara în care este situat, trebuie facuta o distincţie între computer, ce poate fi instalat într-o locatie astfel încât în anumite condiţii poate constitui sediu permanent, şi datele şi software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web Internet, care reprezintă o combinaţie de software şi date electronice nu constituie un activ corporal, nu are o locatie care să poată constitui un "loc de activitate" şi nu exista "un amplasament, cum ar fi clădiri sau, în unele cazuri, echipamente sau utilaje " în ceea ce priveşte software-ul şi datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web şi prin intermediul căruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locatie fizica şi locaţia fizica poate constitui un "loc fix de activitate" al societăţii ce operează serverul.12. Distincţia între site-ul web şi serverul pe care acesta este stocat şi utilizat este importanţa deoarece societatea ce operează serverul poate fi diferita de societatea ce desfăşoară activităţi prin site-ul web. Este frecventa situaţia ca un site web prin care o societate desfăşoară activităţi să fie găzduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Deşi onorariile plătite unui furnizor de servicii internet în cadrul acestui aranjament pot avea la baza dimensiunea spaţiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul şi datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul şi locaţia acestuia nu sunt la dispoziţia societăţii, chiar dacă respectiva societate a putut sa stabilească ca site-ul sau web va fi găzduit pe un anumit server dintr-o anumită locatie. În acest caz societatea nu are nici o prezenta fizica în locaţia respectiva deoarece site-ul web nu este corporal. În aceste cazuri, nu se poate considera ca respectiva societate a dobândit un loc de activitateprin aranjamentul de gazduire a site-ului. În cazul în care societatea ce desfăşoară activităţi printr-un site web are serverul la dispoziţia sa, aceasta deţine în proprietate sau închiriază serverul pe care este stocat şi utilizat site-ul web şi operează acest server, locul în care se afla serverul constituie un sediu permanent al societăţii dacă sunt îndeplinite celelalte condiţii ale articolului.13. Computerul într-o anumită locatie poate constitui un sediu permanent numai dacă îndeplineşte condiţia de a fi fix. În cazul unui server, nu este relevanta posibilitatea ca serverul să fie deplasat, ci dacă acesta este în realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server sa constituie un loc de activitate fix, el trebuie să fie amplasat într-un anumit loc pe o perioadă de timp suficienta pentru a fi considerat fix.14. Pentru a se stabili dacă activitatea unei societăţi este desfăşurată integral sau parţial printr-un astfel de echipament trebuie să se analizeze de la caz la caz, dacă datorită acestui echipament, societatea are la dispoziţie facilităţi acolo unde sunt îndeplinite funcţiile de activitate ale societăţii.15. Atunci când o societate operează un computer într-o anumită locatie, poate exista un sediu permanent chiar dacă nu este necesară prezenta nici unui angajat al societăţii în locaţia respectiva pentru a opera computerul. Prezenta personalului nu este necesară pentru a se considera ca o societate îşi desfăşoară activităţile parţial sau total într-o locatie, atunci când nu se impune prezenta personalului pentru a desfăşura activităţi în acea locatie. Aceasta situaţie se aplică comerţului electronic în aceeaşi măsura în care se aplică şi altor activităţi în care echipamentul funcţionează automat, cum ar fi în cazul echipamentului automat de pompare utilizat în exploatarea resurselor naturale.16. Un alt aspect este cel legat de faptul că nu se poate considera ca exista un sediu permanent atunci când operaţiunile de comerţ electronic desfăşurate prin computer într-o anumită locatie dintr-o ţara sunt limitate la activităţile pregătitoare sau auxiliare descrise în alin.
(4)art. 8 din Codul fiscal. Pentru a se stabili dacă anumite activităţi efectuate într-o astfel de locatie intra sub incidenţa alin.
(4)art. 8 din Codul fiscal ele trebuie analizate de la caz la caz, ţinând seama de diversele funcţii îndeplinite de societate prin respectivul echipament. Activităţile ce sunt în general privite ca fiind activităţi pregătitoare sau auxiliare includ:- furnizarea unei legături de comunicaţii - foarte asemănătoare cu o linie telefonica - între furnizori şi clienţi;- publicitatea pentru bunuri sau servicii;- transmiterea informaţiilor printr-un server-oglinda în scopuri de securitate şi eficienta;- culegerea de date de piaţa pentru societate;- furnizarea de informaţii.17. Exista un sediu permanent când însă aceste funcţii constituie partea esenţială şi semnificativă a activităţii de afaceri a societăţii sau când alte funcţii centrale ale societăţii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societăţii, întrucât aceste funcţii depăşesc activităţile tratate la alin.
(4)al art. 8 din Codul fiscal.18. Funcţiile centrale ale unei anumite societăţi depind de natura activităţii desfăşurate de respectiva societate.Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor în scopul gazduirii site-urilor web sau a altor aplicaţii pentru alte societăţi. Pentru aceşti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce oferă servicii clienţilor reprezintă o componenta a activităţii comerciale ce nu este considerată o activitate pregătitoare sau auxiliara.O societate denumita "e-tailer" sau "e-comerciant" ce are ca activitate vânzarea de produse prin internet şi nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a concluziona ca activităţile desfăşurate în acel loc sunt mai mult decât activităţi pregătitoare şi auxiliare. Într-o astfel de situaţie trebuie să se analizeze natura activităţilor desfăşurate din perspectiva activităţii derulate de societate. Dacă aceste activităţi sunt strict pregătitoare sau auxiliare faţă de activitatea de vânzare de produse pe internet şi locaţia este utilizata pentru a opera un server ce gazduieste un site web care, asa cum se intampla adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informaţii potenţialilor clienţi, se aplică alin.
(4)al art. 8 din Codul fiscal şi locaţia nu va constitui un sediu permanent. Dacă funcţiile tipice aferente vânzării sunt realizate în acea locatie cum ar fi prin încheierea contractului cu clientul, procesarea plăţii şi livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat în acel loc, aceste activităţi nu pot fi considerate strict pregătitoare sau auxiliare.19. În ceea ce priveşte aplicarea alin.
(5)al art. 8 din Codul fiscal, pentru a stabili dacă un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent, atunci când acesta oferă serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale altor societăţi, se pune întrebarea dacă este aplicabil alin.
(5)al art. 8 din Codul fiscal. Alin.
(5)al art. 8 din Codul fiscal nu se aplică deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt consideraţi agenţi ai societăţilor cărora le aparţin site-urile web, deoarece aceştia nu au autoritatea de a încheia contracte în numele acestor societăţi şi nu încheie în mod obişnuit astfel de contracte, sau deoarece ei sunt consideraţi agenţi cu statut independent ce acţionează conform activităţii lor obişnuite, lucru evidenţiat şi de faptul ca, ei gazduiesc site-uri web pentru societăţi diferite. Este de asemenea clar ca întrucât site-ul web prin care o societate îşi desfăşoară activitatea nu este în sine o "persoana", conform definitiei de la pct. 20, alin
(1), al art. 7 din Codul fiscal, alin.
(5)al art. 8 din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera ca exista un sediu permanent în virtutea faptului ca site-ul web este un agent al societăţii, în sensul acelui alineat.20. La definirea sediului permanent se au în vedere comentariile la art. 5 "Sediu permanent" din Modelul convenţiei de evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.21.
(1)Persoanele juridice române, beneficiare ale unor prestări de servicii de natura activităţii de lucrări de construcţii, de montaj, activităţi de supraveghere, activităţi de consultanţa, de asistenţa tehnica şi orice alte activităţi, executate de persoane juridice sau fizice străine nerezidente, au obligaţia sa înregistreze contractele încheiate cu aceşti parteneri, la organele fiscale teritoriale în a căror rază persoanele juridice române îşi au domiciliu fiscal, conform legii, potrivit procedurii instituite prin ordin al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(2)Pentru încadrarea unui şantier de construcţii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea şi a altor activităţi similare ca sedii permanente se va avea în vedere data începerii activităţii din contractele încheiate cu persoanele juridice române beneficiare sau cu alte informaţii ce probează începerea activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza. ...
(3)Persoanele juridice sau fizice străine nerezidente, care prestează servicii de natura activităţii de lucrări de construcţii, de montaj, activităţi de supraveghere, activităţi de consultanţa, de asistenţa tehnica şi orice alte activităţi, în România prin intermediul unui sediu permanent, au obligaţia să depună declaraţii de impunere la organul fiscal teritorial în raza căruia este înregistrat sediul permanent ca plătitor de impozite şi taxe, la termenul stabilit potrivit legii. ... -----------Normele metodologice de aplicare a Titlului I - pentru art. 8 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal - sunt reproduse astfel cum au fost modificate de lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:[...]Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal + Articolul 11
(1)La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot sa nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei. ...
(2)În cadrul unei tranzacţii între persoane afiliate, autorităţile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricăreia dintre persoane, după cum este necesar, pentru a reflecta preţul de piaţa al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzacţiei. La stabilirea preţului de piaţa al tranzacţiilor între persoane afiliate se foloseşte cea mai adecvată dintre următoarele metode: ...
  1. a)metoda comparării preţurilor, prin care preţul de piaţa se stabileşte pe baza preţurilor plătite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile către persoane independente; ...
  2. b)metoda cost-plus, prin care preţul de piaţa se stabileşte pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzacţie, majorat cu marja de profit corespunzătoare; ...
  3. c)metoda preţului de revânzare, prin care preţul de piaţa se stabileşte pe baza preţului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marja de profit; ...
  4. d)orice alta metoda recunoscută în liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. ... + Norme metodologice:22. Autorităţile fiscale din România pot, în scopul calculării obligaţiilor fiscale ale persoanelor afiliate, sa reconsidere evidentele persoanei afiliate din România, în scopul examinării fiscale, dacă în urma relaţiilor speciale dintre persoana afiliată română şi cea străină aceste evidente nu reflecta profiturile reale impozabile ce provin din România. Nu se efectuează reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate atunci când tranzacţiile dintre asemenea persoane au loc în termeni comerciali de piaţa libera, precum şi în cazul tranzacţiilor între persoane juridice române afiliate. Reconsiderarea evidentelor se referă la ajustarea veniturilor, cheltuielilor, în scopul calculării obligaţiilor fiscale ale persoanelor afiliate. Reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate nu se efectuează atunci când tranzacţiile dintre asemenea persoane au loc în termenii comerciali de piaţa libera, respectiv ca tranzacţii între persoane independente.În cazul în care România a încheiat o convenţie de evitare a dublei impuneri cu statul al cărui rezident este persoana afiliată străină, aceasta reconsiderare a evidentelor în scopul examinării fiscale se efectuează de către autorităţile române prin coroborare cu "Procedura amiabila" prevăzută în respectiva convenţie. În acest sens, atunci când România include în profiturile unei persoane înregistrate în România şi impune în consecinţa profiturile asupra cărora o persoană rezidenţă în alt stat a fost supusă impunerii în statul sau de rezidenţă, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit persoanei din România dacă condiţiile stabilite între cele doua persoane ar fi fost cele convenite între persoanele independente, statul de rezidenţă al persoanei afiliate străine poate proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri.La ajustarea profiturilor între persoanele afiliate se au în vedere termenele de prescripţie prevăzute de legislaţia interna a statelor în care persoanele afiliate în cauza sunt rezidente, în cazul în care prin convenţia de evitare a dublei impuneri nu s-a prevăzut altfel.Ajustarea profiturilor persoanelor afiliate nu conduce la modificarea situaţiilor financiare ale persoanelor afiliate.La stabilirea preţului de piaţa al tranzacţiilor, autorităţile fiscale nu vor tine cont de împrejurările efective ce nu puteau fi cunoscute de către părţile la tranzacţie la data perfectarii acesteia şi care, dacă ar fi fost cunoscute, ar fi atras o supra- sau o subestimare de către părţi a valorii tranzacţiei.Autorităţile stabilesc preţul de piaţa al acestor tranzacţii aplicând metoda utilizata de către contribuabil, cu excepţia cazurilor în care prin metoda utilizata nu se reflecta preţul de piaţa al bunurilor sau serviciilor furnizate în cazul tranzacţiei. În acest caz, autorităţile fiscale vor aplica cea mai adecvată dintre metodele prevăzute la art. 11 alin.
(2)din Codul fiscal.23. La estimarea preţului de piaţa al tranzacţiilor se poate utiliza una dintre următoarele metode:
  1. a)metoda comparării preţurilor; ...
  2. b)metoda cost-plus; ...
  3. c)metoda preţului de revânzare; ...
  4. d)orice alta metoda recunoscută în liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. ... 24. În termeni generali, preţul de piaţa este determinat prin raportarea la tranzacţii comparabile necontrolate. O tranzacţie este necontrolata dacă se desfăşoară între persoane independente.25. Metoda comparării preţurilorDeterminarea preţului de piaţa are la baza comparatia preţului tranzacţiei analizate cu preţurile practicate de alte entităţi independente de aceasta, atunci când sunt vândute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, mărfuri sau servicii între persoane afiliate, preţul de piaţa este acel preţ pe care l-ar fi convenit persoane independente, în condiţiile existente pe pieţe, comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri sau de mărfuri identice ori similare, în cantităţi comparabile, în acelaşi punct din lantul de producţie şi de distribuţie şi în condiţii comparabile de livrare şi de plată. În acest sens, pentru stabilirea valorii de piaţa se poate recurge la:
  5. a)compararea preţurilor convenite între persoane afiliate cu preţurile convenite în relaţiile cu persoane independente, pentru tranzacţii comparabile (compararea interna a preţurilor); ...
  6. b)compararea preţurilor convenite între persoane independente, pentru tranzacţii comparabile (compararea externa a preţurilor). ... Pentru aplicarea metodei comparării preţurilor, preţul de piaţa al tranzacţiei este determinat prin compararea preţului de vânzare al mărfurilor şi serviciilor identice sau similare, vândute în cantităţi comparabile, cu preţul de vânzare al mărfurilor şi al serviciilor supuse evaluării. În cazul în care cantităţile nu sunt comparabile se utilizează preţul de vânzare pentru mărfurile şi serviciile identice sau similare, vândute în cantităţi diferite. Pentru aceasta, preţul de vânzare se corecteaza cu diferenţele în plus sau în minus care ar putea fi determinate de diferenţa de cantitate.26. Metoda cost-plusPentru determinarea preţului pieţei, metoda se bazează pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, în cazul transferului de mărfuri sau de servicii între persoane afiliate, este reprezentat de costurile producătorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeaşi metoda de calcul pe care persoana care face transferul îşi bazează şi politica de stabilire a preţurilor faţă de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea în vedere o marja de profit care este corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. În acest caz, preţul de piaţa al tranzacţiei controlate reprezintă rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. În cazul în care mărfurile sau serviciile sunt transferate printr-un număr de persoane afiliate, aceasta metoda urmează să fie aplicată separat pentru fiecare stadiu, luându-se în considerare rolul şi activităţile concrete ale fiecărei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului într-o tranzacţie controlată va fi stabilit în mod corespunzător prin referinţa la costul plus profitul aceluiaşi furnizor în comparatie cu tranzacţiile necontrolate. În completare, metoda care poate fi folosită este costul plus profitul care a fost câştigat în tranzacţii comparabile de către o persoană independenta.27. Metoda preţului de revânzareÎn cazul acestei metode preţul pieţei este determinat pe baza preţului de revânzare al produselor şi serviciilor către entităţi independente, diminuat cu cheltuielile de vânzare, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marja de profit. Aceasta metoda se aplică pornindu-se de la preţul la care un produs cumpărat de la o persoană afiliată este revandut unei persoane independente. Acest preţ (preţul de revânzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzătoare (marja preţului de revânzare), reprezentând valoarea din care ultimul vânzător din cadrul grupului incearca să îşi acopere cheltuielile de vânzare şi alte cheltuieli de operare în funcţie de operaţiunile efectuate (luând în considerare activele utilizate şi riscul asumat) şi sa realizeze un profit corespunzător. În acest caz, preţul de piaţa pentru transferul bunului între entităţi afiliate este preţul care rămâne după scăderea marjei brute şi după ajustarea cu alte costuri asociate achiziţionării produsului.Marja preţului de revânzare a ultimului vânzător într-o tranzacţie controlată poate fi determinata prin referinţa la marja profitului de revânzare, pe care acelaşi ultim vânzător o câştiga pentru bunurile procurate şi vândute în cadrul tranzacţiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza şi marja profitului ultimei vânzări realizate de o persoană independenta în cadrul unor tranzacţii necontrolate comparabile.La stabilirea valorii marjei preţului de revânzare trebuie să se aibă în vedere următoarele aspecte:
  7. a)factorii referitori la perioada de timp dintre cumpărarea iniţială şi revânzare, inclusiv cei referitori la schimbările survenite pe piaţa în ceea ce priveşte cheltuielile, ratele de schimb şi inflatia; ...
  8. b)modificările survenite în starea şi gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzacţiei, inclusiv modificările survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu; ...
  9. c)dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenţa decizia asupra unei schimbări a marjei de preţ. ... De regula, metoda preţului de revânzare este utilizata în cazul în care cel care revinde nu majorează substanţial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata şi atunci când, înainte de revânzare, bunurile mai sunt prelucrate şi, în aceste circumstanţe, se poate stabili marja adecvată.28. În sensul art. 11 alin.
(2)lit.
  1. d)din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute în liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică se înţelege metoda marjei nete şi metoda împărţirii profitului.29. Metoda marjei neteMetoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obţinută de o persoană în urma uneia sau a mai multor tranzacţii cu persoane afiliate, şi estimarea acestei marje pe baza nivelului obţinut de către aceeaşi persoana în tranzacţii cu persoane independente sau pe baza marjei obţinute în tranzacţii comparabile efectuate de persoane independente.Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii între anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate şi aceiaşi indicatori ai persoanelor independente, care activează în cadrul aceluiaşi domeniu de activitate.În utilizarea metodei marjei nete trebuie luate în considerare diferenţele dintre persoanele ale căror marje sunt comparabile. În acest sens vor fi avuti în vedere următorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piaţa şi a bunurilor echivalente, eficienta şi strategia de management, poziţia pe piaţa, diferenţa în structura costurilor şi nivelul experienţei în afaceri.30. Metoda împărţirii profituluiMetoda împărţirii profitului se foloseşte atunci când tranzacţiile efectuate între persoane afiliate sunt interdependente astfel încât nu este posibila identificarea unor tranzacţii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obţinut de persoanele afiliate în urma uneia sau mai multor tranzacţii şi împărţirea acestor profituri între persoanele afiliate, proporţional cu profitul care ar fi fost obţinut de către persoane independente. Împărţirea profiturilor trebuie să se realizeze printr-o estimare adecvată a veniturilor realizate şi a costurilor suportate în urma uneia sau a mai multor tranzacţii de către fiecare persoana. Profiturile trebuie împărţite astfel încât sa reflecte funcţiile efectuate, riscurile asumate şi activele folosite de către fiecare dintre părţi.31. În cazul comparării tranzacţiilor între persoane afiliate şi cele independente se au în vedere:
  2. a)diferenţele determinate de particularităţile bunurilor materiale, nemateriale sau serviciilor ce fac obiectul tranzacţiilor comparabile, în măsura în care aceste particularităţi influenţează preţul de piaţa al obiectului respectivei tranzacţii; ...
  3. b)funcţiile îndeplinite de persoane în tranzacţiile respective. ... La analiza funcţiilor persoanelor participante într-o tranzacţie vor fi avute în vedere: importanţa economică a funcţiilor îndeplinite de fiecare participant, împărţirea riscurilor şi a responsabilităţilor între părţile ce participa la tranzacţie, volumul resurselor angajate, al utilajelor şi echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.32. La stabilirea preţului de piaţa al tranzacţiilor între persoane afiliate se foloseşte una dintre metodele prevăzute mai sus. În vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au în vedere următoarele elemente:
  4. a)metoda care se apropie cel mai mult de împrejurările în care sunt stabilite preţurile supuse liberei concurente pe pieţe comparabile din punct de vedere comercial; ...
  5. b)metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din funcţionarea efectivă a persoanelor afiliate, implicate în tranzacţii supuse liberei concurente; ...
  6. c)gradul de precizie cu care se pot face ajustari în vederea obţinerii comparabilitatii; ...
  7. d)circumstanţele cazului individual; ...
  8. e)activităţile desfăşurate efectiv de diferitele persoane afiliate; ...
  9. f)metoda folosită trebuie să corespundă împrejurărilor date ale pieţei şi ale activităţii contribuabilului; ...
  10. g)documentaţia care poate fi pusă la dispoziţie de către contribuabil. ... 33. Circumstanţele cazului individual care urmează să fie luat în considerare în examinarea preţului de piaţa sunt:
  11. a)tipul, starea, calitatea, precum şi gradul de noutate al bunurilor, mărfurilor şi serviciilor transferate; ...
  12. b)condiţiile pieţei pe care bunurile, mărfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vândute unor persoane independente; ...
  13. c)activităţile desfăşurate şi stadiile din lantul producţiei şi distribuţiei ale entitatilor implicate; ...
  14. d)clauzele cuprinse în contractele de transfer, privind: obligaţiile, termenele de plată, rabaturile, reducerile, garanţiile acordate, asumarea riscului; ...
  15. e)în cazul unor relaţii de transfer pe termen lung, avantajele şi riscurile legate de acestea; ...
  16. f)condiţiile speciale de concurenta. ... 34. În aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin.
(2)din Codul fiscal se iau în considerare datele şi documentele înregistrate în momentul în care a fost încheiat contractul.În cazul contractelor pe termen lung este necesar să se aibă în vedere dacă terţe părţi independente ţin seama de riscurile asociate, încheind contractele corespunzătoare (de exemplu, clauze de actualizare a preţului).În situaţia în care în legătură cu transferul bunurilor şi al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (condiţii de plată sau facilităţi de credit pentru client, diferite de practica comercială obişnuită), în cazul furnizarii parţiale de materiale de către client sau servicii auxiliare, la determinarea preţului de piaţa trebuie să se ia în considerare şi aceşti factori.35. La aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin.
(2)din Codul fiscal nu se iau în considerare preţurile care au fost influentate de situaţii competitive speciale, cum ar fi:
  1. a)preţuri practicate pe pieţe speciale închise, unde aceste preţuri sunt stabilite diferit de condiţiile de pe piaţa din care se face transferul; ...
  2. b)preţuri care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piaţa; ...
  3. c)preţuri care sunt influentate de reglementările autorităţilor publice. ... 36. Atunci când se stabileşte preţul de piaţa al serviciilor în cadrul tranzacţiilor între persoane afiliate, autorităţile fiscale examinează în primul rând dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi încheiat o asemenea tranzacţie în condiţiile stabilite de persoanele afiliate.În cazul furnizarilor de servicii se iau în considerare tarifele obişnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente în anumite domenii (transport, asigurare). În cazul în care nu exista tarife comparabile se foloseşte metoda "cost-plus".37. În cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de către acele persoane afiliate care urmează sa beneficieze de pe urma publicităţii făcute sau, dacă este necesar, sunt alocate proporţional cu beneficiul. În situaţia în care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama în numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlată.La calcularea profitului, autorităţile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proporţional cu beneficiile câştigate de aceste persoane din publicitate. Dacă un contribuabil efectuează cheltuieli cu publicitatea de care beneficiază şi o persoană afiliată, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proporţional cu natura şi sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta.Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiază doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate în considerare pieţele pe care s-a făcut publicitatea şi cota de piaţa a respectivelor persoane afiliate în vânzările de bunuri şi servicii cărora li s-a făcut reclama.38. Când un contribuabil acorda un împrumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci când acesta primeşte un astfel de împrumut (credit), indiferent de scopul şi destinaţia sa, preţul pieţei pentru asemenea serviciu este constituit din dobânda care ar fi fost agreată de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate în condiţii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv împrumutului.În cazul serviciilor de finanţare între persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizează:
  4. a)dacă împrumutul dat este în interesul desfăşurării activităţii beneficiarului şi a fost utilizata în acest scop; ...
  5. b)dacă a existat o schema de distribuţie a profitului. ... Încadrarea împrumutului în schema de distribuţie a profitului va fi presupusa dacă la data acordării împrumutului nu se asteapta în mod cert o rambursare a împrumutului sau dacă contractul conţine clauze defavorabile pentru plătitor.Atunci când se examinează dobânda, trebuie luate în considerare: suma şi durata împrumutului, natura şi scopul împrumutului, garanţia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb şi costurile măsurilor de asigurare a ratei de schimb, precum şi alte circumstanţe de acordare a împrumutului.Raportarea condiţiilor de împrumut are în vedere ratele dobânzii aplicate în împrejurări comparabile şi în aceeaşi zona valutară de o persoană independenta. De asemenea, trebuie să se ţină seama de măsurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a împărţi riscul de schimb (de exemplu: clauze care menţin valoarea împrumutului în termeni reali, încheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala împrumutătorului).39. În cazul dobânzilor aferente furnizorilor de bunuri şi de servicii este necesar să se examineze dacă costul dobânzii reprezintă o practica comercială obişnuită sau dacă părţile care fac tranzacţia cer dobânda acolo unde, în tranzacţii comparabile, bunurile şi serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au în vedere şi la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobânzilor.40. Atunci când se stabileşte preţul de piaţa al drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul tranzacţiilor între persoane afiliate, autorităţile fiscale examinează în primul rând dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi încheiat o asemenea tranzacţie în condiţiile stabilite de persoane afiliate.În cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licenţelor, know-how şi altele de aceeaşi natura, costurile folosirii proprietăţii nu sunt deduse separat dacă drepturile sunt transferate în legătură cu furnizarea de bunuri sau de servicii şi dacă sunt incluse în preţul acestora.41. În cazul serviciilor de administrare şi conducere din interiorul grupului se au în vedere următoarele:
  6. a)între persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanţa sau funcţii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societăţii-mama, în numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi cerută o remuneraţie pentru aceste activităţi, în măsura în care baza lor legală este relaţia juridică care guvernează forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legăturile dintre entităţi. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai dacă astfel de entităţi furnizează în plus servicii persoanelor afiliate sau dacă în preţul bunurilor şi în valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau în considerare şi serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de către o filiala care foloseşte aceste servicii luând în considerare relaţia juridică dintre ele, numai pentru propriile condiţii, ţinând seama că nu ar fi folosit aceste servicii dacă ar fi fost o persoană independenta; ...
  7. b)serviciile trebuie să fie prestate în fapt. Simpla existenta a serviciilor în cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generală, persoanele independente plătesc doar serviciile care au fost prestate în fapt. ... Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autorităţile fiscale vor lua în considerare şi liniile directoare privind preţurile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.-----------Normele metodologice de aplicare a Titlului I - pentru art. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal - sunt reproduse astfel cum au fost modificate de lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal: + Titlul II Impozitul pe profit + Capitolul I Dispoziţii generaleContribuabiliArt. 13. - Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
  8. a)persoanele juridice române; ... + Norme metodologice:1. Fac parte din această categorie companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridică constituită potrivit legislaţiei române.2. În cazul persoanelor juridice române care deţin participatii în capitalul altor societăţi comerciale şi care întocmesc situaţii financiare consolidate, calculul şi plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecărei persoane juridice din grup. + Codul fiscal:
  9. b)persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România; ... + Norme metodologice:3. Persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi organizate în conformitate cu legislaţia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci când îşi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, asa cum este definit acesta în Codul fiscal, de la începutul activităţii sediului. + Codul fiscal:ScutiriArt. 15. -
(1)Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili: [...]
  1. d)fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat; ... + Norme metodologice:4. Fundaţia constituită ca urmare a unui legat, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent şi irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar. + Codul fiscal:
  2. e)cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil; ... + Norme metodologice:5. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cultele religioase pentru profitul impozabil corespunzător veniturilor obţinute din activităţi economice, altele decât cele menţionate la art. 15 alin.
(1)lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care sumele respective sunt utilizate, în anul curent sau în anii următori, pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil, cum ar fi: ajutorarea persoanelor aflate în dificultăţi materiale, a oamenilor fără adapost, a centrelor de îngrijire a copiilor şi batranilor etc. Justificarea utilizării veniturilor pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil se realizează în baza documentelor care atesta efectuarea cheltuielilor respective.------------Pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin.
(1), lit.
  1. e)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 1 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:
  2. f)cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, şi pentru veniturile obţinute din chirii, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrările de construcţie, de reparatie şi de consolidare a lacasurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ şi pentru acţiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub forma bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate; ...
  3. g)instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare; ... + Norme metodologice:6. Veniturile obţinute din activităţi economice de către contribuabilii prevăzuţi la art. 15 alin.
(1)lit. e), f),
  1. g)şi
  2. h)din Codul fiscal şi care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres menţionate la literele respective se supun impozitării cu cota prevăzută la art. 17 alin.
(1)din Codul fiscal. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obţinute se scad cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri.---------------Punctul 6 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin.
(1), lit. e), f),
  1. g)şi
  2. h)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004. + Codul fiscal:
(2)Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri: [...] ... k) veniturile obţinute din reclama şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale. ... + Norme metodologice:7. Sunt venituri neimpozabile din reclama şi publicitate veniturile obţinute din închirieri de spaţii publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare etc. Nu se includ în veniturile descrise anterior veniturile obţinute din prestări de servicii de intermediere în reclama şi publicitate. + Codul fiscal:
(3)Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevăzute la alin.
(2). Organizaţiile prevăzute în prezentul alineat datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevăzute la alin.
(2)sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin.
(1)sau art. 18, după caz. ... + Norme metodologice:8. Organizaţiile nonprofit care obţin venituri, altele decât cele menţionate la art. 15 alin.
(2)din Codul fiscal, şi depăşesc limita prevăzută la alin.
(3)plătesc impozit pentru profitul corespunzător acestora. Determinarea profitului impozabil se face în conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. În acest sens se vor avea în vedere următoarele: a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin.
(2)din Codul fiscal; ... b) determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin.
(3)din Codul fiscal, prin parcurgerea următorilor pasi: ... - calculul echivalentului în lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Naţionala a României pentru anul fiscal respectiv;- calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a);- stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin.
(3)din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform precizărilor anterioare;
  1. c)stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit.
  2. a)şi b); ...
  3. d)determinarea veniturilor impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c); ...
  4. e)calculul profitului impozabil corespunzător veniturilor impozabile de la lit. d), avându-se în vedere următoarele: ... (
  5. i)stabilirea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesară utilizarea de către contribuabil a unor chei corespunzătoare de repartizare a cheltuielilor comune;(îi) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), luându-se în considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal;(iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenţa între veniturile impozabile de la lit.
  6. d)şi cheltuielile deductibile stabilite la pct. (îi);
  7. f)calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin.
(1)sau la art. 18 din Codul fiscal, după caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e). ... 8^1. Veniturile realizate de organizaţiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.---------------Punctul 8^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin.
(2)şi alin.
(3)din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 1 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.8^2. Prevederile alin.
(2)şi alin.
(3)ale art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile şi persoanelor juridice care sunt constituite şi funcţionează potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu modificările şi completările ulterioare.------------Pct. 8^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin.
(2)şi alin.
(3)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 2 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:Anul fiscalArt. 16. -
(1)Anul fiscal este anul calendaristic.
(2)Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează sa mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. ... + Norme metodologice:9. În cazul infiintarii unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilă începe:
  1. a)de la data înregistrării acestuia la registrul comerţului, dacă are aceasta obligaţie; ...
  2. b)de la data înregistrării în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, dacă are aceasta obligaţie; ...
  3. c)de la data încheierii sau, după caz, a punerii în aplicare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau naştere unei noi persoane juridice. ... 10. Perioada impozabilă se încheie, în cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor juridice supuse acestor operaţiuni, la următoarele date:
  4. a)în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, la data înregistrării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele; ...
  5. b)în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al societăţii absorbante. ... În cazul lichidării unui contribuabil într-un an fiscal, perioada impozabilă încetează o dată cu data radierii din registrul unde a fost înregistrată înfiinţarea acestuia. + Codul fiscal:Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri şi pariuri sportiveArt. 18. - Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi la care impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.-----------Art. 18 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004. + Norme metodologice:11. Intra sub incidenţa prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, încadraţi potrivit dispoziţiilor legale în vigoare; aceştia trebuie să organizeze şi sa conducă evidenţa contabilă pentru a se cunoaşte veniturile şi cheltuielile corespunzătoare acestor activităţi. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din aceste activităţi. În cazul în care impozitul pe profitul datorat este mai mic decât 5% din veniturile obţinute din aceste activităţi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau în calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activităţilor respective, înregistrate în conformitate cu reglementările contabile. + Codul fiscal: + Capitolul II Calculul profitului impozabilReguli generaleArt. 19. -
(1)Profitul impozabil se calculează ca diferenţa între veniturile realizate din orice sursa şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. + Norme metodologice:12. Veniturile şi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglementărilor contabile date în baza Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.Exemple de elemente similare veniturilor:- diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;- rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, în situaţia în care au fost deductibile din profitul impozabil.Exemple de elemente similare cheltuielilor:- diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. În acest caz, cheltuiala este deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata iniţială stabilită conform legii, mai puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar, baracamentelor şi amenajărilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratarii situaţiilor financiare anuale.Veniturile şi cheltuielile generate de executarea instrumentelor financiare derivate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile, sunt luate în calcul la stabilirea profitului impozabil.------------Ultimul alineat al pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.
(1)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 3 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
  1. Veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi aparţin. În cazul în care contribuabilul constata ca după depunerea declaraţiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis ori a fost înregistrat eronat, contribuabilul este obligat să depună declaraţia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Dacă în urma efectuării acestei corectii rezultă o sumă suplimentară de plată a impozitului pe profit, atunci pentru această sumă se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform legislaţiei în vigoare.
  2. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia în vigoare se aplică trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, după caz, astfel încât la finele anului acestea să se încadreze în prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plati impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia în vigoare se aplică anual.------------Pct. 14 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.
(1)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 4 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligaţi sa întocmească un registru de evidenta fiscală, într-un singur exemplar, compus din cel puţin 100 de file, ţinut în forma scrisă sau electronică. Completarea se face în ordine cronologică, iar informaţiile înregistrate trebuie să corespundă cu operaţiunile fiscale şi cu datele prezentate în declaraţiile de impunere. Registrul de evidenta fiscală se completează în toate situaţiile în care informaţiile cuprinse în declaraţia fiscală sunt obţinute în urma unor prelucrari ale datelor furnizate din înregistrările contabile. Modul de completare a registrului de evidenta fiscală este la latitudinea fiecărui contribuabil, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii ale acestuia. Acestea se referă la: calculul dobânzilor şi al diferenţelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscală, reduceri şi scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscală a vânzărilor cu plata în rate, valoarea fiscală în cazul efectuării operaţiunilor prevăzute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operaţiuni. + Codul fiscal:
(3)Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în rate, pe măsura ce ratele devin scadente, beneficiază în continuare de aceasta facilitate pe durata derulării contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi termene scadente, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. ... -----------Alin.
(3)al art. 19 a fost modificat de pct. 2 din LEGEA nr. 494 din 12 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.Alin.
(3)al art. 19 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 24 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 30 martie 2005. (modificare aplicabilă cu data de 1 mai 2005).Alin.
(3)al art. 19 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005*).*) Art. II din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005 abroga Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie
  1. + Norme metodologice:
  2. Pentru contribuabilii care au optat la momentul livrării bunurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor pentru impunerea veniturilor aferente contractelor cu plata în rate până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, veniturile şi cheltuielile aferente bunurilor mobile şi imobile produse, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, valorificate în baza unui contract cu plata în rate, sunt impozabile, respectiv deductibile, pe măsura ce ratele devin scadente, pe durata derulării contractelor respective.---------------Punctul 16 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin.
(3)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 1 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005. + Codul fiscal:
(4)În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în baza convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii. ... + Norme metodologice:17. Intra sub incidenţa acestui alineat contribuabilii care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale care aplica regulile de evidenta şi decontare a veniturilor şi cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a convenţiilor la care România este parte (de exemplu: serviciile poştale, telecomunicatiile, transporturile internaţionale). + Codul fiscal:Venituri neimpozabileArt. 20. Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
  1. a)dividendele primite de la o persoană juridică română; ...
  2. b)diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de valoare a investiţiilor financiare pe termen lung reprezentând acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizari, înregistrate astfel, potrivit reglementărilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, lichidării investiţiilor financiare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare; [...] ... --------------Art. 20 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006:"Venituri neimpozabile + Articolul 20Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
  3. a)dividendele primite de la o persoană juridică română; ...
  4. b)diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de valoare a investiţiilor financiare pe termen lung, reprezentând acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizari, înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii,*) a retragerii, lichidării investiţiilor financiare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare; ...
  5. c)veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; ...
  6. d)veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative. ... -----------Litera
  7. c)a art. 20 a fost abrogată de pct. 8 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.Art. 20 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.*) Teza a doua a lit.
  8. b)a art. 20 a fost rectificata prin RECTIFICAREA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 7 septembrie 2006." + Norme metodologice:18. În sensul prevederilor art. 20 lit.
  9. a)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dividendele de încasat/încasate de un contribuabil de la o persoană juridică română, reprezintă venituri neimpozabile la data înregistrării acestora în evidenta contribuabilului, potrivit reglementărilor contabile.19. În aplicarea prevederilor art. 20 lit.
  10. b)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, investiţiile financiare pe termen lung reprezintă activele înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile, constând în: acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizari.La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii titlurilor de participare, sau a retragerii capitalului social deţinut la o persoană juridică, precum şi la data lichidării investiţiilor financiare, valoarea fiscală utilizata pentru calculul câştigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare, respectiv investiţiile financiare, au avut-o înainte de înregistrarea diferenţelor favorabile respective.------------Pct. 18 şi 19 din Normele metodologice de aplicare a art. 20, lit.
  11. a)şi
  12. b)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 5 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:
  13. d)veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; ... + Norme metodologice:20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recuperează cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuării lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit plătit în perioadele anterioare, restituirea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor şi altele asemenea. Veniturile rezultate din înregistrarea în evidenţa contabilă a creanţelor privind impozitul pe profit amânat sunt venituri neimpozabile.NOTA C.T.C.E S.A. Piatra-Neamt:(inaplicabil prin modificarea integrală a art. 20 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. A se vedea nota de mai sus) + Codul fiscal:
  14. e)veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative. ... + Norme metodologice:21. Contribuabilii pentru care prin acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevăzut faptul ca profitul aferent anumitor activităţi nu este impozabil sunt obligaţi sa organizeze şi sa conducă evidenţa contabilă pentru determinarea profitului neimpozabil. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din acele activităţi, în situaţia în care evidenţa contabilă nu asigura informaţia necesară identificarii acestora, după caz.NOTA C.T.C.E S.A. Piatra-Neamt:(inaplicabil prin modificarea integrală a art. 20 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. A se vedea nota de mai sus) + Codul fiscal:Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii EuropeneArt. 20^1. -
(1)După data aderării României la Uniunea Europeană sunt, de asemenea, neimpozabile şi:(
  1. a)dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mama, de la o filiala a sa situata într-un stat membru, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ următoarele condiţii:1. plăteşte impozit pe profit potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari;2. deţine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, începând cu 1 ianuarie 2009;3. La data înregistrării venitului din dividende, deţine participaţia minima menţionată la pct. 2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.Sunt, de asemenea, neimpozabile şi dividendele primite de persoana juridică română prin intermediul sediului sau permanent situat într-un stat membru, în cazul în care persoana juridică română îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1-3.(
  2. b)dividendele primite de sediile permanente din România ale unor persoane juridice străine din alte state membre, societăţi-mama, care sunt distribuite de filialele acestora situate în state membre, dacă persoana juridică străină întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:1. are una din formele de organizare prevăzute la alin.
(4);
  1. în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată a fi rezident al statului membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terţ, nu se considera ca are sediul fiscal în afară Uniunii Europene;
  2. plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;
  3. deţine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minima de 10%, începând cu data de 1 ianuarie 2009;
  4. la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România, persoana juridică străină deţine participaţia minima prevăzută la pct. 4, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani. [...]" + Norme metodologice:21^
  5. În aplicarea prevederilor art. 20^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, condiţia legată de perioada minima de deţinere de 2 ani va fi inteleasa luându-se în considerare hotărârea Curţii Europene de Justiţie în cazurile conexate: Denkavit Internaţional BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen- C-284/94, C-291/94 şi C-292/
  6. Astfel, în situaţia în care, la data înregistrării dividendului de către societatea-mama, persoana juridică română, respectiv de către sediul permanent al unei societăţi-mama, persoana juridică străină dintr-un stat membru, condiţia referitoare la perioada minima de deţinere de 2 ani nu este îndeplinită, venitul din dividende este supus impunerii. Ulterior, în anul fiscal în care condiţia este îndeplinită, contribuabilul urmează sa beneficieze de recalcularea impozitului pe profit al anului în care venitul a fost impus. În acest sens, contribuabilul trebuie să depună declaraţia rectificativa privind impozitul pe profit."21^
  7. Pentru îndeplinirea condiţiei de la pct. 3 lit. b) alin.
(1)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, societăţile-mama, persoane juridice străine, trebuie să platesca, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari, unul din următoarele impozite :- impot des societes/ vennootschapsbelasting, în Belgia;- selskabsskat, în Danemarca;- Korperschaftsteuer, în Republica Federala Germania;- "text în lb. greaca", în Grecia;- impuesto sobre sociedades, în Spania;- impot sur les societes, în Franţa;- Corporation tax, în Irlanda;- imposta sul reddito delle societa, în Italia;- impot sur le revenu des collectivites, în Luxemburg;- vennootschapsbelasting, în Olanda;- Korperschaftsteuer, în Austria;- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, în Portugalia;- y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, în Finlanda;- statlig inkomstskatt, în Suedia;- Corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;- Danz pfijmu pravnickych osob, în Republica Ceha;- Tulumaks, în Estonia;- "text în lb. greaca", în Cipru;- uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;- Pelno mokestis, în Lituania;- Tarsasagi ado, în Ungaria;- Taxxa fuq l-income, în Malta;- Podatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;- Davek od dobicka pravnih oseb, în Slovenia;- Danz prijmov pravnickych osob, în Slovacia;- (text în. lb. bulgara), în Bulgaria ."21^3. Pentru aplicarea prevederilor art. 20^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice române şi bulgare, societăţi-mama, sunt:- societăţile înfiinţate în baza legii române, cunoscute ca "societăţi pe acţiuni", "societăţi în comandită pe acţiuni", "societăţi cu răspundere limitată";- societăţile înfiinţate în baza legii bulgare, cunoscute ca "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara"------------Pct. 21^1, 21^2 şi 21^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 20^1, alin.
(1)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 6 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:CheltuieliArt. 21. -
(1)Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. + Norme metodologice:
  1. Cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt cheltuielile înregistrate cu realizarea şi comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.
  2. În sensul art. 21 alin.
(1)din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile şi următoarele:
  1. a)cheltuielile efectuate cu editarea publicaţiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative şi în limita cotelor prevăzute în contractele de distribuţie, cu condiţia reflectării în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor potrivit reglementărilor contabile; ...
  2. b)cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicării proratei, în conformitate cu prevederile titlului VI «Taxa pe valoarea adăugată» din Codul fiscal, precum şi în alte situaţii când taxa pe valoarea adăugată este înregistrată pe cheltuieli, în situaţia în care taxa pe valoarea adăugată este aferentă unor bunuri sau servicii achiziţionate în scopul realizării de venituri impozabile; ...
  3. c)cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor comerciale înstrăinate, potrivit legii. ...
  4. d)penalităţile de întârziere şi daunele-interese, stabilite, potrivit legii, în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane rezidente, sunt cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile pe măsura înregistrării lor. ... ----------------Punctul 23 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.
(1)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.Litera d) a pct. 23 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.
(1)din Legea nr. 571/2003 a fost introdusă de punctul 3 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.24. Nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile înregistrate de contribuabil reprezentând diferenţe de valoare aferente acţiunilor proprii dobândite şi anulate ulterior dobândirii în situaţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.------------Pct. 24 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.
(1)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 7 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:
(2)Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi: [...] ...
  1. b)cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; ... + Norme metodologice:25. Intra sub incidenţa acestei prevederi cheltuielile efectuate în acest scop, în condiţiile în care specificul activităţii desfăşurate se încadrează în domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protecţie a muncii, stabilite conform legislaţiei în materie. + Codul fiscal:
  2. c)cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; ... -----------Litera
  3. c)a alin.
(2)al art. 21 a fost modificată de pct. 9 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004. + Norme metodologice:26. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin.
(2)lit. c) din Codul fiscal cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislaţiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.----------------Punctul 26 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.
(2), lit.
  1. c)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004. + Codul fiscal:
  2. e)cheltuielile de transport şi cazare în ţara şi în străinătate, efectuate de către salariaţi şi administratori; ... --------------Litera
  3. e)a alin.
(2)al art. 21 a fost modificată de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august
  1. + Norme metodologice:
  2. Calitatea de administrator rezultă din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare.
  3. Abrogat.----------------Punctul 28 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.
(2), lit. e) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.Pct. 28 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.
(2), lit.
  1. e)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 8 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:
  2. f)contribuţia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; ... + Norme metodologice:29. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin.
(2)lit.
  1. f)din Codul fiscal cotizaţiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, în conformitate cu reglementările legale. + Codul fiscal:
  2. g)taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă; ... + Norme metodologice:30. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin.
(2)lit.
  1. g)din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar şi altele asemenea. Contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă sunt cele datorate patronatelor, în conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001. + Codul fiscal:
  2. i)cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii; ... -----------Litera
  3. i)a alin.
(2)al art. 21 a fost modificată de pct. 9 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august
  1. + Norme metodologice:
  2. Abrogat.
  3. Abrogat.-----------Pct. 31 şi 32 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.
(2), lit.
  1. i)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost abrogate de pct. 9 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:
  2. n)pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creanţelor neîncasate, în următoarele cazuri: ... 1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;2. debitorul a decedat şi creanta nu poate fi recuperată de la moştenitori;3. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;4. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul. + Norme metodologice:32^1. Dificultăţile financiare majore care afectează întregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezultă din situaţii excepţionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe şi în caz de război.--------------Punctul 32^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.
(2), lit. n) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 4 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005. + Codul fiscal:
(3)Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată: ...
  1. a)cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit; ... + Norme metodologice:33. Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezintă diferenţa dintre totalul veniturilor şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, la care se efectuează ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi amânat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile. + Codul fiscal:
  2. b)suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice; ... ---------------Litera
  3. b)a alin.
(3)al art. 21 a fost modificată de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august
  1. + Norme metodologice:
  2. Abrogat.-----------Pct. 34 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.
(3), lit.
  1. b)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 10 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:
  2. d)perisabilitatile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice; ... + Norme metodologice:35. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau obţinerea unui serviciu. + Codul fiscal:[...]
  3. j)cheltuielile efectuate, în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;" ...
  4. k)cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant; ... + Norme metodologice:35^1. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin.
(3)lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile înregistrate de angajator în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Naţionala a României la data înregistrării cheltuielilor.35^2. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin.
(3)lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sănătate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma în domeniul sănătăţii nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Naţionala a României la data înregistrării cheltuielilor.-----------Pct. 35^1 şi 35^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.
(3), lit.
  1. j)şi
  2. k)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 11 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:
  3. l)cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de legea locuinţei, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenţa nedeductibila trebuie recuperată de la beneficiari, respectiv chiriaşi/locatari; ... + Norme metodologice:36. În cazul locuinţei de serviciu date în folosinţă unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea acesteia sunt deductibile în limita corespunzătoare raportului dintre suprafaţa construită prevăzută de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările ulterioare, majorată cu 10%, şi totalul suprafeţei construite a locuinţei de serviciu respective. + Codul fiscal:
  4. m)cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinta proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop; ... + Norme metodologice:37. În cazul în care sediul unui contribuabil se afla în locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente sediului sunt deductibile în limita determinata pe baza raportului dintre suprafaţa pusă la dispoziţie contribuabilului, menţionată în contractul încheiat între părţi, şi suprafaţa totală a locuinţei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele încheiate cu furnizorii de utilităţi şi alte documente. + Codul fiscal:
(4)Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: ...
  1. a)cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România; ... + Norme metodologice:38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi impozitele cu reţinere la sursa plătite în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente pentru veniturile realizate din România. Cheltuielile cu impozitul pe profit amânat, înregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile. + Codul fiscal:
  2. b)dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscarile şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile, penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri. ... -----------Litera
  3. b)a alin.
(4)al art. 21 a fost modificată de pct. 12 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august
  1. + Norme metodologice:
  2. Prin autorităţi române se înţelege totalitatea organelor administraţiei publice centrale şi locale care urmăresc şi încasează amenzi, majorări şi penalităţi de întârziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.
  3. Majorările şi penalităţile datorate în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România sunt cheltuieli nedeductibile.Ca excepţie de la regula alineatului precedent, majorările datorate în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România care, potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri, sunt tratate ca dobânzi sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil în condiţiile prevăzute de titlul II din Codul fiscal.---------------Punctul 40 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.
(4), lit.
  1. b)din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 6 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005. + Codul fiscal:[...]
  2. c)cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor Titlului VI. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majoră, în condiţiile stabilite prin norme; [...] ... + Norme metodologice:41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, după caz, pentru care s-au încheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin.
(4)lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.42. În sensul prevederilor art. 21 alin.
(4)lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile privind stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse în întregime ca urmarea unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majoră, sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, în măsura în care stocurile/mijloacele fixe distruse se găsesc situate în zone pentru care s-a instituit, potrivit prevederilor legale în vigoare, stare de urgenta, contribuabilii fiind obligaţi în aceasta situaţie să respecte şi să aplice prevederi legale speciale pentru fiecare domeniu, precum şi măsuri dispuse de autorităţile competente. Totodată, sunt considerate deductibile şi cheltuielile privind stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe şi în caz de război. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe şi în caz de război sunt cele prevăzute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.-----------Pct. 41 şi 42 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin.
(4), lit.
  1. c)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 12 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. + Codul fiscal:
  2. e)cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţa pentru aceste bunuri sau servicii; ... + Norme metodologice:43. Sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea participanţilor următoarele:
  3. a)cheltuielile cu amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport utilizate de către participanţi, în favoarea acestora; ...
  4. b)bunurile, mărfurile şi serviciile acordate participanţilor, precum şi lucrările executate în favoarea acestora; ...
  5. c)cheltuielile cu chiria şi întreţinerea spaţiilor puse la dispoziţie acestora; ...
  6. d)alte cheltuieli în favoarea acestora. ... + Codul fiscal:
  7. f)cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la baza un document justifica

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.