← România

ANEXĂ nr. 23 din 5 ianuarie 2000

ANEXĂ nr. 23 din 5 ianuarie 2000 REZIDUURI ŞI DESEURI ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE; ALIMENTE PREPARATE PENTRU ANIMALE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 Note de Capitol. 1. - Pozitia nr. 23.09 cuprinde produse de felul celor folosite în hrana animalelor, nedenumite şi necuprinse în altă parte, obtinute prin prelucrarea substanţelor vegetale sau animale, intr-o asemenea măsura încât au pierdut caracteristicile esentiale ale substantei originare, altele decat deseurile vegetale, reziduurile şi subprodusele vegetale rezultate din aceasta prelucrare. CONSIDERATII GENERALE Acest Capitol cuprinde diferitele reziduuri şi deseuri provenite din prelucrarea materialelor vegetale folosite de industriile alimentare, şi de asemenea, anumite produse reziduale de origine animala. Cea mai mare parte a acestor produse au o folosinţă identica şi aproape exclusiv: hrana pentru animale, fie ca atare, fie în amestec cu alte substante, desi unele dintre ele pot fi proprii alimentatiei umane. Prin excepţie, unele dintre ele (drojdiile de vin, tartru, turtele de ulei, etc.) au utilizari industriale. Orice referire din acest Capitol la expresia aglomerate sub forma de pelete înseamnă produsele prezentate sub forma de cilindri, cocoloase, etc., aglomerate fie prin simpla presare, fie prin adaugarea unui liant (melasa, substante de amidon etc.) intr-o proportie de maximum 3% din greutate. 23.01 - FAINA, PUDRE ŞI AGLOMERATE SUB FORMA DE PELETE, DIN CARNE, ORGANE, PESTE SAU CRUSTACEE, DIN MOLUSTE SAU DIN ALTE NEVERTEBRATE ACVATICE, IMPROPRII ALIMENTATIEI UMANE; JUMARI. 2301.10 - Faina, pudre şi aglomerate sub forma de pelete, din carne sau din organe; jumari 2301.20 - Faina, pudre şi aglomerate sub forma de pelete din peste sau crustacee, moluste sau alte nevertebrate acvatice Pozitia cuprinde: 1) Faina şi pudrele (inclusiv sfaramaturile similare mai grosiere), improprii consumului uman, care provin din prelucrarea, fie a animalului intreg (inclusiv păsările, mamiferele marine, pestele sau crustaceele, molustele sau alte nevertebrate acvatice), fie a anumitor părţi a acestora (carne, organe etc.) altele decat oasele, coarnele, cochiliile etc. Aceste produse provin mai ales din abatoare, din uzinele plutitoare care prelucreaza la bord produsele de pescarie, din industriile de conserve sau de condiţionare; sunt în general prelucrate la abur şi presate sau tratate cu solventi pentru a extrage uleiul şi grasimea. Reziduul este apoi uscat şi sterilizat prin incalzire prelungita şi la sfârşit zdrobit. Pozitia cuprinde şi produsele de mai sus aglomerate sub forma de pelete (vezi Consideratiile generale ale acestui Capitol). Aceste produse sunt în general destinate pentru hrana animalelor. Unele pot avea în acelasi timp şi alte utilizari (de exemplu ca ingrasaminte) fără ca incadrarea lor să fie modificata. 2) Jumarile, constituite din tesuturile membranoase rămase după extractia (prin fuziune sau presare) a unturii sau a altor grasimi animale. Acestea sunt folosite în special în prepararea hranei pentru animale (de exemplu biscuiti pentru caini) dar se clasifica la aceasta pozitie chiar dacă sunt adecvate pentru consumul uman. 23.02 - TARATE, SPARTURI ŞI ALTE REZIDUURI, CHIAR AGLOMERATE SUB FORMA DE PELETE PROVENITE DIN MACINAREA, PRESAREA, CERNEREA SAU DIN ALTE PROCEDEE DE PRELUCRARE A CEREALELOR SAU PLANTELOR LEGUMINOASE. 2302.10 - De porumb 2302.20 - De orez 2302.30 - De grau 2302.40 - De alte cereale 2302.50 - De plante leguminoase Pozitia cuprinde: A) Tarate, sparturi şi alte reziduuri derivate din macinarea cerealelor. Aceasta categorie cuprinde în principal subprodusele rezultate din macinarea graului, orzului, secarei, ovazului, porumbului, orezului, sorgului sau hrişcăi, care nu corespund condiţiilor referitoare la conţinutul de amidon şi conţinutul de cenusa prevăzute la Nota 2A) din Capitolul 11. Acestea sunt, în special: 1) Taratele constand din cojile exterioare ale boabelor de cereale cu o proportie de endosperm şi putina faina. 2) Taratele obtinute în cursul operaţiunilor secundare de fabricare a fainei şi constand în mare măsura din portiuni mai fine de coji rămase după cernere şi putina faina. B) Reziduurile rezultate din cernere sau alte prelucrari ale boabelor de cereale. Reziduurile din cernere, obtinute în timpul operaţiilor de premacinare, constau în mod esential din: - boabe din cereale de baza, mai mici, deformate, sparte, macinate, - seminte de plante salbatice, amestecate cu cereale de baza, - substante diverse: fragmente de frunze, de tulpini (paie), minerale etc. Aceasta categorie mai cuprinde: 1) Reziduurile rezultate din instalatiile de stocaj (silozuri, cale de vapor etc.), care au în mare parte aceeasi compozitie ca mai sus. 2) Pericarpul obţinut din bobul de orez în timpul operaţiei de albire. 3) Reziduuri rezultate din decorticarea boabelor de cereale, din formarea de fulgi, sfaramarea boabelor de cereale. C) Reziduurile şi deseurile de tip similar rezultate din spargerea, macinare sau alte prelucrari ale plantelor leguminoase. Pozitia mai cuprinde produsele de mai sus aglomerate sub forma de pelete (vezi Consideratii generale la acest Capitol). Sunt de asemenea cuprinse aici produsele obtinute din macinarea stiuletilor de porumb intregi, zdrobiti cu sau fără pănuşe, neindeplinind criteriile prevăzute pentru conţinutul de amidon şi conţinutul de cenusa, pentru produsele rezultate din macinarea porumbului de la Nota 2A) la Capitolul 11. Pleava obtinuta din treieratul cerealelor, se clasifica la pozitia nr. 12.13. Pozitia nu include turta de ulei şi alte reziduuri solide rezultate din extragerea grasimilor sau uleiului vegetal (pozitia nr. 23.04 până la 23.06). 23.03 - REZIDUURI REZULTATE DE LA FABRICAREA AMIDONULUI ŞI REZIDUURI SIMILARE, PULPA DE SFECLA DE ZAHAR, RESTURI REZULTATE DIN PRELUCRAREA TRESTIEI DE ZAHAR ŞI ALTE DESEURI REZULTATE DE LA FABRICAREA ZAHARULUI, DEPUNERI ŞI DESEURI REZULTATE DE LA FABRICAREA BERII SAU DE LA DISTILARE, CHIAR AGLOMERATE SUB FORMA DE PELETE. 2303.10 - Reziduuri rezultate de la fabricarea amidonului şi reziduuri similare 2303.20 - Pulpa de sfecla de zahar, resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahar şi alte deseuri rezultate de la fabricarea zaharului 2303.30 - Depuneri şi deseuri rezultate de la fabricarea berii sau de la distilare. Pozitia cuprinde în special: A) Reziduurile de la fabricarea amidonului şi reziduurile similare, deseuri de la fabricarea amidonului sau a feculelor din porumb, orez, grau, cartofi etc., care sunt în principal compuse din substante fibroase şi materii proteice. Sunt prezentate de obicei în forma de pelete sau grisuri şi ocazional sub forma de turte şi sunt folosite pentru alimentatia animalelor sau ca ingrasaminte. Unele dintre aceste reziduuri, cum ar fi apa de inmuiere a porumbului, sunt folosite ca mediu de cultura pentru fabricarea anumitor antibiotice, a drojdiilor etc. B) Pulpa de sfecla de zahar este reziduu care rămâne după ce a fost extras zaharul din radacina de sfecla de zahar. Aceasta pasta este clasificata în acest titlu, în stare umeda sau uscata, dar dacă este amestecata cu melasa sau cu alte produse pentru a fi utilizata ca hrana pentru animale, se clasifica la pozitia nr. 23.09. C) Ramasitele trestiei de zahar macinate sunt un reziduu constand din portiunea fibroasa a trestiei de zahar după ce a fost extras sucul. Sunt folosite în industria hartiei şi în prepararea hranei pentru animale. D) Alte deseuri rezultate din fabricarea zaharului, printre care sunt incluse spumele de purificare şi reziduurile rămase în presele filtru. E) Ramasitele şi deseurile de la fabricarea berii sau de la distilare. Sub aceste denumiri se cuprind în special: 1) Ramasitele de cereale (secara, orz etc.) obtinute de la fabricarea berii şi constand din malt epuizat ramas după ce a fost extras mustul. 2) Germenii de malt provenind de la germinarea orzului şi separati în timpul procesului de degermificare. 3) Deseuri de hamei complet epuizat. 4) Ramasitele rezultate de la anumite distilari (de porumb, de ghimbir, de anason, cartofi etc). 5) Ramasitele (posirca) de pulpa de sfecla de zahar (reziduuri din distilarea melaselor de sfecla de zahar). (Toate aceste produse sunt prezentate în stare umeda sau uscata). Pozitia mai cuprinde produsele de mai sus aglomerate în forma de pelete (vezi Consideratiile generale de la acest Capitol). Pozitia nu cuprinde:

  1. a)Melasele rezultate din extractia sau rafinarea zaharului (pozitia nr. 17.03). ...
  2. b)Drojdiile inactive (pozitia nr. 21.02). ...
  3. c)Sarurile de sfecla de zahar obtinute de la arderea şi spalarea reziduurilor de sfecla de zahar (pozitia nr. 26.21). ...
  4. d)Pastele de hartie obtinute din rămăşiţe ale trestiei de zahar (pozitia nr. 47.06). ... 23.04 - TURTE ŞI ALTE REZIDUURI SOLIDE, CHIAR MACINATE SAU AGLOMERATE SUB FORMA DE PELETE, REZULTATE DIN EXTRACTIA ULEIULUI DE SOIA. Pozitia cuprinde turtele şi alte reziduuri solide, rezultate din extractia prin presare, cu solventi, sau prin centrifugare a uleiului continut în semintele de soia. Aceste reziduuri constituie hrana valoroasa pentru animale. Reziduurile clasificate în aceasta pozitie pot fi în forma de turte, cocoloase sau sub forma de faina grosiera (faina de turte). Pot fi de asemenea aglomerate sub forma de pelete (vezi Consideratiile generale de la acest Capitol). Pozitia cuprinde de asemenea faina din semintele de soia dezuleiate, netexturate, proprii alimentatiei umane. Pozitia exclude:
  5. a)Drojdiile sau resturile de ulei (pozitia nr. 15.22). ...
  6. b)Concentratele de proteine obtinute prin eliminarea anumitor constituenti ai fainei de soia dezuleiată, folositi ca adaos la preparatele alimentare şi faina de soia texturata (pozitia nr. 21.06). ... 23.05 - TURTE ŞI ALTE REZIDUURI SOLIDE, CHIAR MACINATE SAU AGLOMERATE SUB FORMA DE PELETE, REZULTATE DIN EXTRACTIA ULEIULUI DE ARAHIDE. Notele explicative de la pozitia nr. 23.04 se aplică, mutatis mutandis la aceasta pozitie. 23.06 - turte şi alte reziduuri solide, chiar macinate sau aglomerate sub forma de pelete, rezultate din extractia grasimilor sau uleiurilor vegetale, altele decat cele de la pozitia nr. 23.04 sau 23.05. 2306.10 - Din seminte de bumbac 2306.20 - Din seminte de în 2306.30 - Din seminte de floarea-soarelui 2306.40 - Din seminte de rapita 2306.50 - Din nuci de cocos sau copra 2306.60 - Din nuci sau miez de palmier 2306.70 - Din germeni de porumb 2306.90 - Altele Aceasta pozitie cuprinde turtele şi alte reziduuri solide altele decat cele de la pozitia nr. 23.04 sau 23.05, rămase după extragerea prin presare, cu solventi sau prin centrifugare, a uleiului din seminte, din fructele oleaginoase sau din germenii de cereale. Aceasta pozitie cuprinde de asemenea taratele de orez dezuleiate care constituie reziduul de la extractia uleiului continut în taratele de orez. Anumite turte şi alte reziduuri solide (turte de în, de bumbac, de susan, de copra etc.) constituie hrana valoroasa pentru animale; altele (de exemplu turtele de ricin) improprii pentru aceasta folosinţă sunt utilizate ca ingrasaminte; altele (de exemplu turta de migdale amare şi turta de mustar) sunt folosite pentru extractia de uleiuri esentiale. Reziduurile clasificate în aceasta pozitie pot fi în forma de turte, cocoloase sau sub forma de faina grosiera (faina de turte). Pot fi aglomerate sub forma de pelete (vezi Consideratiile generale la acest Capitol). Pozitia cuprinde de asemenea faina degresata, netexturata, care poate fi utilizata pentru alimentatia umana. Pozitia exclude drojdiile sau resturile de ulei (pozitia nr. 15.22). 23.07 - DROJDII DE VIN; TARTRU BRUT. Drojdia de vin - consta dintr-un reziduu noroios care se depune în recipienti în timpul fermentatiei şi maturizarii vinului. Prin presarea acestui lichid se obtine o drojdie uscata, care se prezinta sub forma de pudra, granule sau în forma de cocoloase neregulate. Sub denumirea de tartru brut este desemnata substanţa solida ce se formeaza în butoaiele de vin în timpul fermentatiei mustului de struguri, sau în butoaiele în care este pastrat vinul. Se prezinta în forma de placi, fragmente neregulate sau de pudra cu aspect cristalin de culoare de la gri la rosu inchis. După o primă spalare, tartrul brut ia aspect de cristale, de culoare de la gri-galbui la rosu-brun, în functie de culoarea vinului de la care provine. Sub aceasta forma este de asemenea clasificat la aceasta pozitie. Drojdiile de vin şi tartrul brut (inclusiv tartrul spalat) sunt bitartrati de potasiu impuri care pot contine o proportie destul de mare de tartrat de calciu. Sunt folosite la prepararea cremei de tartru sau a tartrului rafinat, produs care se diferentiaza de tartrul brut prin aceea ca se prezinta sub forma de pudre cristaline sau de cristale, de culoare alb foarte pur, inodor, cu gust acidulat şi inalterabil la aer. Drojdiile de vin sunt de asemenea folosite în prepararea hranei pentru animale; tartrul brut este folosit ca un agent coroziv (mordant) în vopsitorie. Pozitia exclude crema de tartru (tartru rafinat) (pozitia nr. 29.18) şi tartratul de calciu (pozitia nr. 29.18 sau 38.24), după cum este cazul. 23.08 - MATERIALE VEGETALE ŞI DESEURI VEGETALE, REZIDUURI ŞI SUBPRODUSE VEGETALE, CHIAR AGLOMERATE SUB FORMA DE PELETE, DE TIPUL CELOR FOLOSITE IN HRANA ANIMALELOR, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE. 2308.10 - Ghinde de stejar şi castane de India 2308.90 - Altele Cu condiţia ca sa nu fie cuprinse în alte pozitii mai specifice din Nomenclatura şi ca să fie proprii hranei animalelor, pozitia cuprinde produsele şi deseurile vegetale ca şi reziduurile sau subprodusele rezultate din procesele industriale de prelucrare a materialelor vegetale în vederea extragerii anumitor constituentii. Pozitia cuprinde, în special: 1) Ghindele şi castanele de India. 2) Stiuletii de porumb după scoaterea boabelor; tulpinile şi frunzele de la porumb. 3) Frunzele de morcovi şi foile de sfecla. 4) Cojile de legume (pastaile de mazare, fasole etc.). 5) Resturi de fructe (coji şi miez (samburi) de mere, pere etc.) şi de tescovina de fructe (de la presarea strugurilor, merelor, perelor, fructelor citrice etc.) chiar dacă acestea pot fi folosite şi pentru extragerea pectinei. 6) Reziduurile de la decorticarea semintelor de mustar. 7) Reziduurile de la prepararea inlocuitorilor de cafea (sau extracte ale acestora), obtinute din seminte de cereale sau alte materiale vegetale. 8) Subprodusele obtinute prin concentrarea apelor reziduale de la fabricarea sucurilor de citrice cunoscute şi sub numele melase de fructe citrice. 9) Reziduurile din hidroliza stiuletilor de porumb pentru a obtine 2-furaldehide, denumiti stiuleti de porumb macinati hidrolizati. Produsele de la aceasta pozitie pot fi aglomerate sub forma de pelete (vezi Consideratii generale la acest Capitol). 23.09 - PREPARATE DE TIPUL CELOR FOLOSITE PENTRU HRANA ANIMALELOR. 2309.10 - Alimente pentru pisici sau caini, condiţionate pentru vanzare cu amanuntul. 2309.90 - Altele Pozitia cuprinde preparatele furajere indulcite cu melasa sau zahar ca şi preparatele pentru hrana animalelor, ce constau din amestecul mai multor elemente nutritive destinate: 1) fie pentru a furniza animalului o dieta zilnica rationala şi echilibrata (hrana completa); 2) fie pentru a completa alimentele produse la ferma prin adaugarea anumitor substante organice sau anorganice (hrana suplimentara); 3) fie pentru a fi folosite în prepararea hranei complete sau suplimentare. Pozitia cuprinde produsele de tipul celor folosite în hrana animalelor, obtinute prin procesarea materiilor vegetale sau animale în asa măsura încât au pierdut caracteristicile esentiale ale materiilor de origine, de exemplu în cazul produselor obtinute din materiale vegetale, cele care au fost tratate în asa măsura încât structura celulara caracteristica materiilor vegetale originare nu mai poate fi recunoscută sub microscop. I. - PREPARATE FURAJERE INDULCITE CU MELASA SAU ZAHAR Reprezinta un amestec de melase sau alte substante indulcitoare similare (în general peste 10% din greutate) şi cu una sau mai multe substante nutritive. Sunt folosite în special pentru hrana bovinelor, ovinelor, cailor sau porcilor. Pe lângă valoarea ei nutritiva, melasa imbunatateste gustul hranei şi permite valorificarea anumitor produse cu o valoare energetica scazuta şi puţin apreciata de animale, cum sunt paiele, pleava, fulgii de la semintele de în şi tescovina de fructe. Preparatele de acest fel sunt în general utilizate direct în hrana animalelor. Unele preparate în care melasa este adăugată alimentelor cu o înaltă valoare nutritiva, cum ar fi taratele de grau, turtele de ulei de palmier sau de copra, sunt utilizate totodata la fabricarea hranei complete sau suplimentare. II. - ALTE PREPARATE A. - PREPARATELE DESTINATE PENTRU A FURNIZA ANIMALULUI TOTALITATEA ELEMENTELOR NUTRITIVE NECESARE UNEI ALIMENTATII ZILNICE RATIONALE ŞI ECHILIBRATE (ALIMENTE COMPUSE "COMPLETE") Aceste preparate se caracterizeaza prin faptul ca conţin produse ce apartin la fiecare din cele trei grupuri de elemente nutritive, de mai jos: 1) Elemente nutritive zise energetice constand din substante hidrocarbonate, cum ar fi amidonul, zaharuri, celuloza şi din substante grase, destinate pentru a fi arse de organismul animalului pentru a produce energia necesară vietii şi diferitelor productii zootehnice. Se pot cita ca exemple de asemenea substante: cerealele, sfecla semi-zaharoasa, paiele şi seul. 2) Elemente nutritive bogate în substante proteice sau minerale, denumite de construcţie. Spre deosebire de elementele nutritive anterioare, aceste elemente nu sunt arse de organismul animal, dar contribuie la formarea tesuturilor sau a diferitelor produse animaliere (lapte, oua etc.). Constau în special din substante proteice sau minerale. Exemple de substante bogate în proteine folosite în acest scop, sunt semintele de leguminoase, deseurile de la fabricarea berii, turta de ulei, subprodusele din industria laptelui. Mineralele sunt utilizate în special pentru formarea scheletului osos al animalelor, şi în cazul pasarilor, pentru formarea cojii la ou. Cele mai folosite vor contine calciu, fosfor, clor, sodiu, potasiu, fier, iod etc. 3) Elemente nutritive de functionare. Sunt substante care asigura asimilarea de către organismul animal a elementelor hidrocarbonate, proteice sau minerale. Includ vitaminele, oligoelementele, antibioticele. Lipsa sau deficienta acestor elemente nutritive cauzeaza probleme de sănătate animalului. Aceste trei grupe de elemente nutritive, satisfac cerinţele de hrana completa a animalelor. Amestecul şi proportiile lor sunt stabilite în vederea unei productii zootehnice determinate. B. - PREPARATELE PENTRU SUPLIMENTAREA ŞI ECHILIBRAREA HRANEI PRODUSA LA FERMA (SUPLIMENTE DE HRANA) Hrana produsa la ferma este în general saraca în proteine, minerale sau vitamine. Preparatele destinate a remedia aceste deficiente, astfel încât animalele sa beneficieze de o ratie alimentara echilibrata, constau, pe de o parte, din proteine, minerale sau vitamine şi pe de altă parte, din elemente energizante suplimentare (hidrocarbonate), acestea din urma sunt utilizate drept suport pentru ceilalti compusi ai amestecului. Desi calitativ, compozitia acestor preparate sunt sensibil asemanatoare cu cea a preparatelor descrise la paragraful A, se disting de acestea din urma printr-un continut relativ ridicat al unora dintre elementele nutritive ale amestecului. Grupa cuprinde: 1) Produsele denumite concentrate de peste sau mamifere marine care se prezinta sub forma lichida sau solutii vascoase, în forma de pasta sau forma uscata, şi care sunt obtinute prin concentrarea şi stabilizarea apei reziduale incarcate cu elemente hidrosolubile (proteine, vitaminele din grupa B, saruri etc.) şi derivate din fabricarea fainei sau uleiului de peste sau de mamifere marine. 2) Concentratele integrale de proteine de frunze verzi şi concentratele fractionate de proteine din frunze verzi, obtinute prin tratarea termica a sucului de alfalfa (lucerna). C. - PREPARATELE DESTINATE PENTRU PREPARAREA HRANEI "COMPLETE" SAU HRANEI "SUPLIMENTARE" DESCRISE IN PARAGRAFELE A ŞI B DE MAI SUS Aceste preparate cunoscute în comert ca preamestecuri sunt în general compozitii cu caracter complex cuprinzand un ansamblu de elemente (numite uneori aditivi) a caror natura şi proportii sunt fixate în vederea unei productii zootehnice determinate. Aceste elemente sunt de trei tipuri: 1) Cele care favorizeaza digestia, asigura asimilarea alimentelor şi starea de sănătate: vitamine sau provitamine, amino-acizi, antibiotice, coccidiostatice, oligo-elemente, emulsificatori, substante aromatice sau aperitive etc. 2) Cele destinate a asigura conservarea alimentelor, în special a celor care conţin grasimi, până la consumarea lor de către animal: stabilizatori, antioxidanti etc. 3) Cele care sunt utilizate drept suport pentru celelalte componente şi care constau fie din una sau mai multe substante nutritive organice (faina de manioc sau de soia, drojdie, tarate, diferite reziduuri din industria alimentara etc.), fie din substante anorganice (de exemplu magneziu, calcar, caolin, sare, fosfati). Concentraţia elementelor menţionate la 1) mai sus şi natura suportului sunt determinate, în special, pentru a garanta o repartitie şi un amestec omogen al acestor elemente în alimentele compuse la prepararea cărora vor fi adaugate. Presupunand ca sunt de tipul celor folosite pentru hrana animalelor, sunt de asemenea clasificate aici:
  7. a)preparatele formate din mai multe substante minerale; ...
  8. b)preparatele compuse dintr-o substanţa activa de tipul celor descrise la ... 1) de mai sus, şi dintr-un suport; de exemplu produsele rezultate de la fabricarea antibioticelor, obtinute pur şi simplu prin uscarea masei, adica intregul continut al vasului de fermentatie (mai ales miceliul, mediul de cultura şi antibioticul). Substanţa uscata astfel rezultata, fie ca este sau nu este standardizata, prin adaos de substante organice sau anorganice, are un continut de antibiotic care oscileaza în general între 8% şi 16% şi este folosita ca material de baza în prepararea pre-amestecurilor. Preparatele din aceasta grupa nu trebuie să fie confundate cu anumite preparate pentru uzul veterinar. Acestea din urma vor fi în general identificabile prin natura medicamentoasa a produsului activ, prin concentraţia mai ridicata a substanţelor active şi printr-o prezentare diferita. * * * Pozitia mai cuprinde: 1) Preparatele pentru animale precum, caini sau pisici, constand dintr-un amestec de carne, organe şi alte ingrediente prezentate în cutii etanse şi conţinând aproximativ cantitatea necesară pentru o masa. 2) Biscuitii pentru caini sau alte animale, facuti de obicei din faina, amidon sau produse cerealiere amestecate cu jumari sau faina de carne. 3) Preparatele indulcite, cu sau fără cacao, destinate pentru a fi consumate numai de către caini sau alte animale. 4) Preparatele alimentare pentru păsări (adica preparate compuse din mei, seminte pentru canari, seminte de ovaz şi în, folosite ca hrana principala sau ca o completare pentru papagalii pitici) sau pentru pesti. Preparatele pentru hrana animalelor cuprinse la aceasta pozitie sunt adesea aglomerate sub forma de pelete (vezi Consideratiile generale la acest Capitol). Pozitia exclude:
  9. a)Produsele aglomerate (pelete) constituite fie dintr-o singura substanţa, sau dintr-un amestec de cateva substante dar care este clasificat ca atare intr-o pozitie specifică chiar cu un liant (melase, substante cu amidon etc.) intr-o proportie de maximum 3% din greutate (pozitiile nr. 07.14, 12.14, 23.01). ...
  10. b)Simple amestecuri de boabe de cereale (Capitolul 10) faina de cereale sau faina de legume cu teaca (Capitolul 11). ...
  11. c)preparatele care în functie de natura lor, gradul de puritate, proportiile diferitelor ingrediente, condiţiile de igiena în care au fost fabricate şi, după caz, indicatiile ce figurează pe ambalaj sau orice informatie privind folosirea lor, pot fi folosite fie pentru hrana animalelor, fie pentru consumul uman (pozitia nr. 19.01 şi 21.06 în particular). ...
  12. d)Deseurile, reziduurile şi subprodusele vegetale de la pozitia nr. 23.08. ...
  13. e)Vitaminele cu compozitie chimica definita sau nu, amestecate între ele sau nu, chiar prezentate într-un solvent sau stabilizate prin adaugarea de agenti antioxidanti sau de agenti antiaglomeranti, prin absorbtia pe un substrat sau prin inglobare, de exemplu, în gelatina, ceara, materii grase, cu condiţia ca substantele adaugate, substraturile sau materiile în care au fost inglobate sa nu fie superioare cantitativ celor care sunt necesare conservarii sau transportului produselor şi cu condiţia ca acestea sa nu modifice caracterul vitaminelor şi sa nu le faca apte unei folosinte particulare mai mult decat folosinţă lor generală (pozitia nr. 29.36). ...
  14. d)Celelalte produse de la Capitolul 29. ...
  15. g)Medicamentele de la pozitia nr. 30.03 şi 30.04 ...
  16. h)Substantele proteice de la Capitolul 35 ... i.
  17. j)Produsele intermediare ale procesului de fabricare a antibioticelor obtinute prin filtrare şi prima extractie şi reziduurile de la acest proces, cu un continut de antibiotic în general de maximum 70% (pozitia nr. 38.24). ____________

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.