ANEXĂ nr. 47 din 5 ianuarie 2000 PASTA DE LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI ŞI MACULATURA) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 Note de Capitol. 1. În sensul pozitiei nr. 47.02, prin expresia pasta chimica din lemn, de dizolvare se înţelege pasta chimica de lemn a carei fractiune de pasta insolubila este peste 92% din greutate, când se trateaza pasta din lemn cu soda sau sulfat, sau peste 88% din greutate pentru pasta din lemn cu bisulfit, după o ora de tinere intr-o solutie de soda caustica conţinând 18% hidroxid de sodiu (NaOH) la 20°C şi, în ceea ce priveste numai pasta din lemn cu bisulfit, al cărui continut de cenusa nu depăşeşte 0,15% din greutate. CONSIDERATII GENERALE Pasta la care se referă acest Capitol consta din fibre celulozice obtinute din diferite produse vegetale bogate în celuloza sau din anumite deseuri textile de origina vegetala. Din punct de vedere al comerţului international, pastele cele mai importante sunt pastele din lemn numite paste mecanice din lemn, puste chimice din lemn sau semichimice din lemn în functie de modul de preparare. Esentele cele mai utilizate sunt pinul, bradul, molidul, plopul alb, dar se utilizeaza şi esente mai dure precum fagul, castanul, eucaliptul şi anumite esente tropicale. În afara lemnului, alte materiale folosite pentru fabricarea pastelor, sunt: 1) Linters de bumbac. 2) Hartie şi carton reciclabile (deseuri şi maculatura). 3) Carpe (în principal din bumbac, în sau canepa) şi alte deseuri textile cum ar fi franghiile vechi. 4) Paie, graminee, în, ramie, iuta, canepa, sisal, tulpini de trestie de zahar, bambus, stuf precum şi diverse alte materii lemnoase sau erbacee. Pasta din lemn poate fi maro sau alba. Poate fi semialbita sau albita cu ajutorul unor produse chimice sau poate fi nealbita. O pasta se considera a fi semialbita sau albita când după fabricare a fost supusă unui tratament destinat să-i sporeasca albeata (stralucirea). În afara industriei hartiei anumite categorii de paste, în special pastele albite, constituie materia prima celulozica pentru fabricarea diferitelor produse ca: materiale textile artificiale, materiale plastice, lacuri, explozivi, alimente pentru vite, etc. În general, pastele se prezinta sub forma de foi, chiar perforate (uscate sau umede), presate în baloturi, dar uneori pot fi şi sub forma de placi, rulouri, pulberi sau fulgi. Sunt excluse din acest Capitol:
- a)Linters de bumbac (pozitia nr. 14.04). ...
- b)Foile de paste din hartie sintetica compuse din fibre de polietilena sau polipropilena fără lianti (pozitia nr. 39.20). ...
- c)Panourile din fibre (pozitia nr. 44.11). ...
- d)Blocurile filtrante şi placile filtrante din pasta de hartie (pozitia nr. 48.12) ...
- e)Alte articole din pasta de hartie din Capitolul 48. ... 47.01 - PASTE MECANICE DIN LEMN. Pasta mecanica din lemn este obtinuta doar printr-un procedeu mecanic, şi anume prin perierea sau razuirea (defibrarea) cu disc abraziv, sub jet de apa, a unor butuci sau sferturi de lemn în prealabil decojite şi uneori cu nodurile indepartate. Obtinuta la rece, pasta mecanica alba are o culoare destul de deschisa dar tenacitatea sa este redusa, fibrele fiind rupte. Aceeasi operaţie realizata cu butuci, în prealabil supuşi la o fierbere la abur da o pasta mai inchisa la culoare numita pasta mecanica bruna dar ale carei fibre sunt mai rezistente. Un procedeu mai perfectionat care se distanteaza de cel al defibrarii traditionale da pastele numite paste mecanice de macinare, obtinute prin sfaramarea bucatilor mici de lemn într-un holender cu discuri facandu-le sa treaca între doua discuri apropiate prevăzute cu asperitati, unul din aceste discuri sau ambele discuri fiind actionate de o miscare de rotatie. Una din calitatile superioare ale acestui tip de pasta se obtine prin macinarea bucatilor mici de lemn care au fost supuse în prealabil unui tratament termic simplu destinat să le inmoaie, să le permita o separare mai facila a fibrelor, cu minimum de fibre deteriorate. Produsul care rezultă are o calitate superioara celui din pasta mecanica traditionala. Principalele tipuri de paste mecanice din lemn sunt: Pasta mecanica de defibrator (SCW) obtinuta din butuci sau blocuri tratate la presiune atmosferica în defibroare cu discuri abrazive. Pasta mecanica de defibrator sub presiune (PGW) obtinuta din butuci sau blocuri tratate la presiune în defibroare cu discuri abrazive. Pasta mecanica de holender (RMP) obtinuta din talas sau aschii în holendere care lucreaza la presiune atmosferica. Pasta termomecanica (TIMP) obtinuta din talas sau butuci, în holendere după tratamentul termic al lemnului la abur cu presiune mare. Trebuie mentionat ca anumite paste obtinute în holendere pot fi supuse unui tratament chimic. În acest caz se încadrează la pozitia nr. 47.05. Ca regula generală, pasta mecanica nu este utilizata singura, deoarece fibrele sunt relativ scurte, ceea ce implica produse puţin rezistente. La fabricarea hartiei se utilizeaza cel mai des în amestec cu paste chimice; în general hartia de ziar este fabricata dintr-un astfel de amestec (vezi Nota 3 de la Capitolul 48). 47.02 - PASTE CHIMICE DIN LEMN, DE DIZOLVARE. Pozitia nu se referă decat la pastele chimice din lemn de dizolvare, precum cele definite în Nota 1 din acest capitol. Aceste paste sunt în mod special rafinate sau purificate în functie de utilizarile cărora le sunt destinate. Sunt utilizate la fabricarea celulozei regenerate, a eterurilor şi esterurilor de celuloza precum şi a produselor din aceste materiale, precum placi, foi, pelicule, lame şi benzi, fibre textile şi anumite hartii (hartiile de tipul celor utilizate ca suport pentru hartiile fotosensibile, hartii filtre, şi carton sulfurizat (pergament vegetal). Aceste paste sunt numite şi paste cu viscoza, paste cu acetat, etc., în functie de utilizarea cărora le sunt destinate sau de produsul final pe care îl permit să se obtina. Pasta chimica din lemn se obtine prin transformarea lemnului în talas, particule, plăcuţe etc. şi prin tratarea acestora în continuare cu produse chimice. Urmare a acestui tratament, cea mai mare parte a ligninei şi a altor produse necelulozice este eliminata. Produsele chimice utilizate în mod obisnuit sunt: soda caustica (procedeul cu soda), un amestec de soda caustica şi sulfat de sodiu, acesta din urma fiind transformat parţial în sulfura de sodiu (procedeu cu sulfat), bisulfit de calciu sau de magneziu, cunoscut şi sub denumirea de sulfit acid de calciu sau de magneziu sau hidrogenosulfit de calciu sau de magneziu (procedeul cu bisulfit). Produsul astfel obţinut este superior din punctul de vedere al lungimii fibrelor şi este mai bogat în celuloza decat pasta mecanica din lemn fabricata din aceeasi materie prima. Fabricarea pastei chimice din lemn de dizolvare implica numeroase reactii chimice şi fizicochimice. Obtinerea acestui tip de pasta poate necesita, independent de albire, purificarea chimica, eliminarea rasinii, depolimerizarea, reducerea continutului de cenusa sau reglarea reactivitatii, majoritatea acestor operaţii fiind combinate cu un proces complex de albire şi purificare. 47.03 - PASTE CHIMICE DIN LEMN CU SODA SAU SULFAT, CU EXCEPŢIA PASTELOR DE DIZOLVARE. - Nealbite: 4703.1 -- De conifere 4703.19 -- Altele decat de conifere - Semialbite sau albite: 4703.21 -- De conifere 4703.29 -- Altele decat de conifere Pastele cu soda sau cu sulfat sunt obtinute prin fierberea lemnului, în general sub forma de bucăţi mici în solutii foarte puternic alcaline. În cazul pastei cu soda, lichidul de fierbere este o solutie de soda caustica (hidroxid de sodiu); în cazul pastei cu sulfat este o solutie caustica modificata. Termenul pasta cu sulfat îşi găseşte originea în faptul ca sulfatul de sodiu, transformat parţial în sulfura de sodiu este utilizat la un moment dat al prepararii lichidului de fierbere. Pastele cu sulfat sunt de departe cele mai importante astazi. Pasta obtinuta cu ajutorul celor două procedee în cauza se utilizeaza la fabricarea produselor absorbante (materiale de tapiterie, lenjerie pentru nou-nascuti) şi la fabricarea hartiei şi cartoanelor foarte solide, necesitand rezistenta la rupere, tractiune, explozie. 47.04 - PASTE CHIMICE DIN LEMN CU BISULFIT, CU EXCEPŢIA PASTELOR DE DIZOLVARE. - Nealbite: 4704.11 -- De conifere 4704.19 -- Altele decat de conifere - Semialbite sau albite: 4704.21 -- De conifere 4704.29 -- Altele decat de conifere Procedeul cu bisulfit utilizeaza în general o solutie acida şi îşi datorează numele diferitilor bisulfiti precum bisulfitul de calciu (sulfit acid de caldiu), hidrogenosulfitului de magneziu (sulfit acid de magneziu), hidrogenosulfit de sodiu (sulfit acid de sodiu), hidrogenosulfit de amoniu (sulfit acid de amoniac), care sunt utilizate în pregătirea lichidelor de fierbere (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 47.02). Solutia poate să conţină şi bioxid de sulf. Acest procedeu este foarte folosit la tratamentul fibrelor de molid. Pastele cu bisulfit, pure sau în amestec cu alte paste intră în compozitia diferitelor hartii de scris, tiparit etc. Sunt utilizate printre altele şi la fabricarea hartiilor negresabile, sau a hartiilor calandrate transparente. 47.05 - PASTE SEMICHIMICE DIN LEMN. Pozitie cuprinde pasta din lemn obtinuta prin combinarea unui tratament mecanic cu un tratament chimic. Pastele sunt numite uneori paste semichimice, paste chimico-mecanice etc. Pastele semichimice se obtin printr-un procedeu care comporta doua părţi în cursul cărora lemnul în general sub forma de talas este mai întâi inmuiat prin metode chimice în autoclave şi apoi macinat mecanic. Aceste paste conţin o mare cantitate de impuritati sau de materie lemnoasa şi sunt utilizate în mod deosebit la fabricarea hartiei de calitate medie. În general ele sunt denumite paste semichimice cu sulfit neutru sau paste cu monosulfit (NSSC), paste semichimice cu bisulfit şi paste Kraft semichimice. Pasta chimico-mecanica este fabricata în holendere, din lemn sub forma de talas, rumegus sau forme similare, în care lemnul este redus la stare fibroasa prin actiunea abraziva a doua discuri sau placi apropiate prevăzute cu asperitati, unul sau ambele din aceste discuri sau placi fiind antrenate printr-o miscare de rotatie. Pentru a facilita separarea fibrelor se adauga în cursul fazei de tratament prealabil sau în timpul fazei de macinare mici cantitati de produse chimice. Lemnul poate fi supus la etuvare pe diferite perioade de timp la presiuni şi temperaturi diferite. În functie de combinarea procedeelor utilizate pentru fabricarea sa şi de ordinea în care aceste procedee sunt puse în aplicare, pasta chimico-mecanica se numeste uneori pasta chimico-termomecanica (CTMP), iar alteori pasta mecanica chimico-macinata (CRMP), şi alteori pasta termochimico-mecanica (TCMP). Pastele chimico-mecanice sunt utilizate, în special, la obtinerea hartiei de ziar (vezi Nota 3 de la Capitolul 48). Sunt, de asemenea, utilizate la fabricarea batistelor, a servetelor pentru demachiaj etc. şi a hartiei pentru folosinţă grafica. Se clasifica aici şi pastele numite noduri ("screenings") 47.06 - PASTE DIN FIBRE OBTINUTE DIN HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI ŞI MACULATURA) SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROCELULOZICE. 4706.10 - Paste din linters de bumbac 4706.20 - Paste din fibre obtinute din hartie sau carton reciclabile (deseuri şi maculatura) - Altele: 4706.91 -- Mecanice 4706.92 -- Chimice 4706.93 -- Semichimice Tipurile cele mai importante de materiale fibroase celulozice, altele decat lemnul, folosite la fabricarea pastelor din aceasta pozitie, sunt menţionate în consideratiile generale. Pastele din fibre obtinute din hartie sau carton reciclabile (deseuri şi maculatura) se prezinta în general sub forma de foi uscate în pachete şi sunt constituite dintr-un amestec eterogen de fibre celulozice. Pot fi albite sau nealbite. Aceste paste sunt rezultatul unei serii de operaţii de curatare mecanica sau chimica, de triere şi de inmuiere. Ţinând cont de materia bruta şi de amploarea acestei operaţii, pot contine mici cantitati de reziduuri cum ar fi cerneala, argila, amidon, diferite produse de netezit şi de lipit. Pastele de la aceasta pozitie, altele decat cele fabricate din hartie sau carton reciclabile (deseuri şi maculatura), pot fi obtinute printr-un procedeu mecanic, un procedeu chimic sau printr-o combinaţie de procedee mecanice şi chimice. 47.07 - HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI ŞI MACULATURA) (+). 4707.10 - Hartii sau cartoane Kraft nealbite sau hartie sau cartoane ondulate 4707.20 - Alte hartii sau cartoane obtinute în principal din pasta chimica albita, necolorate în masa 4707.30 - Hartii sau cartoane obtinute în principal din pasta mecanica (de exemplu ziare, periodice şi imprimate similare) 4707.90 - Altele, inclusiv deseurile şi maculatura netriate Deseurile din hartie sau carton din aceasta pozitie cuprind resturi, taieturi, foi taiate şi publicatii vechi, maculatura şi probe de imprimerie precum şi articole similare. Pozitia cuprinde de asemenea articole vechi din hartie sau carton. Fabricarea hartiei constituie cel mai adesea destinaţia uzuala a acestor deseuri sau rebuturi de hartie prezentate în mod obisnuit în baloturi presate dar trebuie mentionat ca o utilizare în alte scopuri (de exemplu ambalaj) nu ar avea ca efect modificarea clasificarii în acest capitol. Lana de hartie chiar fabricata din deseuri de hartie este exclusa (pozitia nr. 48.23). Pozitia exclude, de asemenea, deseurile de hartie sau carton, conţinând metale pretioase sau compusi ai acestora, dintr-un material utilizat în principal pentru renovarea metalelor pretioase, de exemplu deseuri de hartie fotografica sau carton, conţinând argint sau derivate ale acestuia (pozitia nr. 71.12). Note explicative de subpozitii. Subpozitiile nr. 4707.10, 4707.20 şi 4707.30 Desi în principiu subpozitiile 4707.10, 470 7.20 şi 4707.30 cuprind deseuri şi rebuturi triate, clasificarea intr-una din aceste subpozitii nu este afectată de prezenta unei mici cantitati de hartie sau carton, menţionate intr-o alta subpozitie a pozitiei nr. 47.07. --------