HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998

HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 15 octombrie 1998 În temeiul art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tarii şi sigiliul statului, Guvernul României hotărăşte: Articolul UNIC Se aprobă stemele judeţelor Bihor, Bistrita-Nasaud, Caraş-Severin, Galaţi, Maramures, Mures, Suceava şi Valcea, conform anexelor nr. 1 - 8 şi 1

1. a)- 8 a), care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- Secretar de stat, şeful Departamentului pentru Administraţie Publică Locală, Vlad Rosca Anexa 1 STEMA JUDEŢULUI BIHOR Anexa 1
2. a)DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei judeţului BIHOR Descrierea stemei: Stema judeţului Bihor, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond roşu, se afla un turn crenelat de culoare neagra, zidit, de argint, dotat cu o fereastra şi o poarta închisă. În cartierul secund, pe fond albastru, se afla cinci spice de grâu legate cu o panglica, toate de aur. În cartierul trei, pe fond albastru, se afla un ciorchine de strugure cu o frunza de vita, ambele de argint. Cartierul patru, pe fond roşu, cuprinde un hrisov natural, rasucit la capete în sensuri opuse, validat cu o pecete roşie, prinsă cu snur rasucit, roşu şi negru. Trei brauri undate, dintre care cel din mijloc mai lat, separate de doua benzi albastre, broseaza peste linia orizontala. Braul din mijloc conţine trei peşti negri. Semnificatia elementelor insumate: - turnul crenelat evoca vechea cetate a lui Menumorut; - spicele şi frunza de vita simbolizeaza harnicia locuitorilor acestor meleaguri şi ponderea importanţa pe care a avut-o agricultura în economia judeţului; - hrisovul evoca multitudinea documentelor care atesta spiritualitatea locuitorilor din zona; - cele trei brauri argintii simbolizeaza cele trei Crisuri, precum şi bogatia piscicolă a apelor. Anexa 2 STEMA JUDEŢULUI BISTRITA-NASAUD Anexa 2
3. a)DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei judeţului BISTRITA-NASAUD Descrierea stemei: Stema judeţului Bistrita-Nasaud, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se afla o acvila naturala, ţinând în ciocul roşu o cruce ortodoxa de aur şi având pe piept un scut de argint cu initialele VRR (VIRTUS ROMÂNĂ REDIVIVA); la baza acvilei se afla o carte deschisă, de culoare alba. În cartierul secund, pe camp de aur, este reprezentată, în culoare naturala, lupoaica cu Romulus şi Remus. În cartierul trei, pe fond roşu, este conturat un scut cu bordura de aur, cu marginile neregulate, al cărui camp este, de asemenea, roşu; în interiorul acestuia se afla capul de bour, în culoare naturala, având între coarne o stea de aur, formată din şase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se afla un personaj purtând un costum popular, ţinând în mana dreapta o sulita, iar în cea stanga, un scut cu ornament floral. Semnificatia elementelor insumate: - acvila, lupoaica capitolina şi deviza evoca originea latina a poporului român; - personajul îi aminteste pe granicerii români din Nasaud; - scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deţinute de domnii Moldovei în zona şi la relaţiile existente în epoca feudala între domnii Moldovei şi aceste tinuturi. Anexa 3 STEMA JUDEŢULUI CARAS-SEVERIN Anexa 3
4. a)DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei judeţului CARAS-SEVERIN Descrierea stemei: Stema judeţului Caraş-Severin, potrivit anexei nr. 3, are următoarea înfăţişare: În scutul albastru se afla un legionar român, privit din faţa, purtând în mana dreapta scutul cu initialele VRR (VIRTUS ROMÂNĂ REDIVIVA), iar cu mana stanga sprijinind sulita, toate de argint. Personajul este flancat de câte un ecuson roşu de dimensiuni mai mici, încărcat, cel din dreapta, cu o albina de aur, cel din stanga, cu doua ciocane incrucisate, suprapuse peste o roata dintata, ambele din acelaşi metal. La baza scutului este reprezentat un pod negru, cu doua bolte plutind peste valuri naturale. Semnificatia elementelor insumate: - legionarul român şi podul amintesc de intensul proces de romanizare care s-a desfăşurat în antichitate în aceasta zona; - deviza VIRTUS ROMÂNĂ REDIVIVA aminteste de vitejia ostasilor regimentului de granita din Banat; - albina evoca tradiţionala activitate a locuitorilor - apicultura; - cele doua ciocane incrucisate sunt un stravechi simbol al mineritului; - roata dintata evoca activităţile economice specifice zonei şi evidenţiază rolul important pe care l-au avut odinioara industria extractiva şi metalurgica. Anexa 4 STEMA JUDEŢULUI GALAŢI Anexa 4
5. a)DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei judeţului GALAŢI Descrierea stemei: Stema judeţului Galaţi, potrivit anexei nr. 4, se compune dintr-un scut roşu, încărcat cu o ancora de aur, având un otgon alb-negru, infasurat pe bratul sau vertical; în dreapta şi în stanga ancorei se afla câte o stea de aur. Semnificatia elementelor insumate: - simbolizeaza cadrul natural, comerţul şi activitatea navala desfăşurată de localnici în aceasta regiune a Dunării de Jos. Anexa 5 STEMA JUDEŢULUI MARAMURES Anexa 5
6. a)DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei judeţului MARAMURES Descrierea stemei: Stema judeţului Maramures, potrivit anexei nr. 5, se compune dintr-un scut tăiat; în dreapta părţii superioare se afla un cap de zimbru, natural, având între coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat în dreapta de o roza din acelaşi material, iar în stanga, de o semiluna de argint, conturata; în stanga părţii superioare este reprezentată o capra neagra stand pe piscul unui munte de argint, care are conturat, în centru, intrarea într-o mina; muntele este flancat de doi brazi naturali; în partea inferioară, pe camp de azur, se afla o biserica din lemn, de aur, văzută din faţa, cu acoperis în doua ape, fiecare nivel fiind terminat cu câte o cruce având trei brate orizontale şi a carei turla se înaltă până la mijlocul câmpului superior. Semnificatia elementelor insumate: - capul de zimbru, vechi simbol maramuresan, aminteste de legenda descalecatului, plecarea lui Dragos şi Bogdan I din Maramures pentru a forma statul feudal independent Moldova; - roza este blazonul voievodului Bogdan I; - capra neagra şi brazii evoca relieful şi principalele bogatii naturale ale zonei; - intrarea în mina face aluzie la industria extractiva care a avut o importanţa pondere în economia judeţului; - biserica din lemn atesta faptul ca în acest judeţ se păstrează cel mai mare număr de monumente de acest fel din ţara. Anexa 6 STEMA JUDEŢULUI MURES Anexa 6
7. a)DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei judeţului MURES Descrierea stemei: Stema judeţului Mures, potrivit anexei nr. 6, se compune dintr-un scut sfertuit, cuprinzând, în primul cartier, pe fond roşu, o piesa istorica alcătuită dintr-un motiv central, de forma ovala, şi din buline alungite din aur; în cartierul doi, pe camp de azur, se afla o construcţie cu poarta închisă, cu şapte ferestre şi doua turnuri, cu acoperis conic retezat, totul din argint; în cartierul trei, tot pe fond de azur, se afla o balanţa de aur, cu talgerele în echilibru. În ultimul cartier, pe fond roşu, se afla trei brauri ondulate de argint. Semnificatia elementelor insumate: - piesa metalică din primul cartier este cunoscută sub denumirea "Fibula de la Suseni", izvor arheologic de inestimabila valoare, aparţinând fazei de început a epocii fierului. Ea reflecta nivelul de cultura materială şi spirituală al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu; - construcţia evoca ctitoriile importante de pe aceste locuri, cat şi sistemul de fortificatii specific epocii feudale; - balanţa, însemn heraldic care evoca justiţia socială, face aluzie la echilibrul şi cumpatarea locuitorilor, amintind, totodată, rolul activităţilor comerciale în progresul social; - braurile argintii transpun în stema bogatia hidrologica a judeţului şi desemnează râurile Mures, Tarnava Mica şi Niraj. Anexa 7 STEMA JUDEŢULUI SUCEAVA Anexa 7
8. a)DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei judeţului SUCEAVA Descrierea stemei: Stema judeţului Suceava, potrivit anexei nr. 7, se compune dintr-un scut albastru cu trei piscuri de munte, pe cel din mijloc aflându-se o cruce, totul de aur; crucea este sprijinita de doi lei de argint, limbati roşu, afrontati, sprijinindu-se cu labele inferioare de câte un pisc şi ţinând în labele superioare o coroana voievodala de aur. Semnificatia elementelor insumate: - evoca cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor Moldovei; - atesta statornicia organizării statale. Anexa 8 STEMA JUDEŢULUI VALCEA Anexa 8
9. a)DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei judeţului VALCEA Descrierea stemei: Stema judeţului Valcea, potrivit anexei nr. 8, se compune dintr-un scut despicat, dotat cu şef; în dreapta, pe camp roşu, o cruce treflata, de aur, decupata în mijloc; în stanga, pe fond de aur, un copac dezradacinat, cu coroana bogata, verde, cu tulpina naturala şi poame de aur. În şef, pe fond de azur, în centru, se afla un put suprapus de o roata, ambele de aur; putul este flancat în dreapta de un personaj purtând costum popular, de argint, iar în stanga, de un cal cabrat, din acelaşi metal. Semnificatia elementelor insumate: - crucea evoca, pe de o parte, ctitoriile religioase inaltate de-a lungul anilor în zona, iar pe de altă parte evidenţiază credinţa ortodoxa şi rolul ei în menţinerea fiinţei statale româneşti; - putul suprapus cu roata, însoţit de personajul care dirijeaza calul, reconstituie imaginea vechiului crivac, instalatie rudimentara pentru extractia sarii, specifică epocii feudale, şi evidenţiază ponderea importanţa pe care a avut-o exploatarea sarii în economia judeţului şi a Tarii Româneşti. Prin extensie, acest element face aluzie la industria chimica existenta în acest judeţ, care are la baza sarea ca principala materie prima; - marul cu poame de aur sugereaza dezvoltarea pomiculturii şi bogatia silvică a zonei. -----------