DECIZIA nr. 573 din 1 octombrie 2019

(1)din Codul penal Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 961 din 29 noiembrie 2019 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cristina Bunea. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 296 alin.

(1)din Codul penal, excepție ridicată de Mihaela Sînziana Petrișor în Dosarul nr. 789/238/2016 al Curții de Apel Timișoara - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.661D/

1. ...
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită. ...
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat este previzibil, conduita pe care funcționarul public este obligat să o adopte este clar determinată, nefiind necesar ca sintagma „întrebuințarea de expresii jignitoare“ să fie definită în mod expres de lege, întrucât comportamentul corespunzător al funcționarului public decurge din normele codului deontologic al profesiei. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Decizia penală nr. 1.006/A din 20 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 789/238/2016, Curtea de Apel Timișoara - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 296 alin.

(1)din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Mihaela Sînziana Petrișor, inculpată într-o cauză care are ca obiect soluționarea apelului formulat de persoanele vătămate împotriva Sentinței penale nr. 34 din 5 iulie 2017, pronunțată de Judecătoria Gurahonț în Dosarul nr. 789/238/2016, prin care inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 300 de zile amendă pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art. 296 alin.

(1)din Codul penal. ...

1. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea arată că sintagma „întrebuințarea de expresii jignitoare“ este neconstituțională, „contravenind art. 2 din Constituție“, fiind lipsită de previzibilitate, întrucât nu rezultă cu claritate dacă aceasta acoperă conținutul elementului material al fostei infracțiuni de insultă sau calomnie ori are un înțeles mai larg. ...
2. Curtea de Apel Timișoara - Secția penală apreciază excepția ca fiind neîntemeiată, întrucât sensul concret al expresiei „întrebuințarea de expresii jignitoare“ poate fi ușor stabilit atât din lectura textului de incriminare (care trimite la sensul larg acceptat al noțiunii), cât și din consultarea doctrinei de specialitate unde este prezentată o interpretare unitară a noțiunii. ...
3. Potrivit art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Guvernul arată că previzibilitatea și predictibilitatea unei norme presupun că destinatarul acesteia are reprezentarea aspectelor în funcție de care este obligat să își modeleze conduita. Textul de lege are în vedere, așa cum reiese cu claritate din redactarea acestuia, fapta de întrebuințare de expresii jignitoare față de o persoană de către persoana aflată în exercitarea atribuțiilor de serviciu, textul fiind formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, reglementând cu claritate conduita de urmat pentru destinatarul normei penale. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ...
2. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
3. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 296 alin.

(1)din Codul penal, care au următorul cuprins: „

(1)Întrebuințarea de expresii jignitoare față de o persoană de către cel aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu se pedepsește cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.“ ... 12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, deși în notele scrise depuse la dosar aceasta indică prevederile constituționale ale art. 2 din Constituție, întrucât invocă lipsa de previzibilitate a normei criticate, rezultă că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile art. 1 alin.

(5)din Constituție. ...

1. Critica autoarei excepției vizează sintagma „întrebuințarea de expresii jignitoare“ din cuprinsul normei criticate, care în opinia sa este lipsită de previzibilitate sub aspectul conținutului material al infracțiunii de purtare abuzivă, nefiind clar dacă acesta coincide cu conținutul elementului material al infracțiunilor de insultă și de calomnie, dezincriminate de legiuitor, ori are un înțeles mai larg. ...
2. Examinând critica de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit doctrinei, obiectul juridic special al infracțiunii de purtare abuzivă îl constituie relațiile sociale de serviciu care presupun o conduită corectă și cuviincioasă a funcționarului public, deci a persoanei care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de către autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora ori altei persoane care exercită atribuții sau responsabilități, potrivit legii, în cadrul unei persoane juridice, conduită manifestată în raporturile cu persoanele fizice cu care vine în contact ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu. Conduita corespunzătoare exercitării acestor atribuții nu trebuie să implice „întrebuințarea de expresii jignitoare“, deci nu trebuie să îmbrace forme de exprimare prin care să se aducă atingere demnității persoanei, onoarei ori reputației acesteia. Interdicția vizează orice formă de exprimare scrisă sau orală, gesturi sau mijloace care sunt susceptibile de a supune persoana unei situații/stări umilitoare, de batjocură. Așa fiind, referitor la elementul material al infracțiunii de purtare abuzivă, atât doctrina, cât și jurisprudența au reținut că sintagma „expresii jignitoare“ are o accepțiune largă, care include, pe lângă faptele care aduc atingere onoarei ori reputației unei persoane (fapte care potrivit art. 205 și art. 206 din vechiul Cod penal erau circumscrise infracțiunilor de insultă sau de calomnie), și folosirea de cuvinte sau gesturi care exprimă o desconsiderare și sunt de natură a aduce atingere demnității unei persoane, așa cum sunt cuvintele injurioase sau de ocară. Expresiile jignitoare pot fi utilizate de către cel aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu adresându-se fie direct victimei, fie prin intermediul mijloacelor de comunicare, cum ar fi telefonul, scrisorile sau alte mijloace care, prin natura lor, sunt susceptibile de a realiza o legătură directă între făptuitor și persoana respectivă. Prin urmare, expresiile cu caracter jignitor pot fi foarte diverse, având o sferă de cuprindere mai mare decât cele specifice faptelor de insultă sau de calomnie, incriminate în legislația anterioară. Așadar, deși insulta nu mai constituie infracțiune în noul Cod penal, atunci când fapta este săvârșită de o persoană aflată în exercițiul atribuțiilor de serviciu, aceasta constituie infracțiunea de purtare abuzivă. Cu alte cuvinte, dezincriminarea infracțiunii de insultă nu afectează existența infracțiunii de purtare abuzivă, care constituie o infracțiune de sine stătătoare, norma incriminatoare care o consacră făcând referire la „întrebuințarea de expresii jignitoare“, ca element material al faptei. ...
3. Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că pretinsa lipsă de claritate a normei cu privire la conținutul material al infracțiunii de purtare abuzivă, din perspectiva suprapunerii sau nu a acestuia cu conținutul elementului material al infracțiunilor de insultă sau de calomnie, dezincriminate de legiuitor, nu prezintă relevanță constituțională atâta vreme cât infracțiunea de purtare abuzivă are o existență de sine stătătoare, legiuitorul înțelegând să incrimineze orice faptă a funcționarului public care este de natură a pune o persoană într-o situație/stare de umilință, de batjocură, lezândui demnitatea. Astfel, indiferent dacă elementul material al celor trei infracțiuni: purtarea abuzivă, pe de o parte, și insulta sau calomnia, pe de altă parte, se suprapune sau nu, dezincriminarea celor din urmă infracțiuni nu produce nicio consecință juridică asupra existenței celei dintâi, care are o incidență mai largă cu privire la faptele incriminate, vizând folosirea oricăror expresii jignitoare, dar o incidență limitată sub aspectul făptuitorului, acesta fiind doar funcționarul public care săvârșește fapta în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Opțiunea legiuitorului de a dezincrimina faptele de insultă sau de calomnie, care erau calificate de vechiul Cod penal ca infracțiuni contra demnității persoanei, nu are nicio înrâurire asupra infracțiunii de purtare abuzivă, a cărei reglementare are ca scop protejarea unei alte valori sociale, respectiv probitatea și integritatea funcției publice. Finalitatea normei criticate este aceea de a crea premisele ca persoana care deține o funcție publică să-și îndeplinească cu obiectivitate atribuțiile care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative, să-și exercite activitatea de serviciu cu respectarea principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. Or, o conduită în cadrul căreia funcționarul public „întrebuințează expresii jignitoare“ la adresa persoanelor cu care intră în contact în exercitarea atribuțiilor de serviciu se abate în mod nepermis de la valorile inerente funcției publice, viciind probitatea persoanei care exercită respectiva funcție. ...
4. Pe de altă parte, analizând critica de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea excepției este, de fapt, nemulțumită de modul în care instanța judecătorească a interpretat și a aplicat dispozițiile art. 296 alin.

(1)din Codul penal în speța dedusă judecății, aspecte care cad în sfera de competență a instanțelor ierarhic superioare care exercită controlul judecătoresc asupra hotărârilor împotriva cărora au fost promovate căile de atac prevăzute de lege, iar nu în sfera de competență a Curții Constituționale, care exercită controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor legale. Modalitatea de încadrare juridică a faptelor penale în funcție de subiectul activ este o problemă ce ține de activitatea de interpretare și de aplicare a legii, atribut care, potrivit art. 126 alin.

(1)din Constituție, se realizează de instanțele judecătorești de drept comun. ... 17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihaela Sînziana Petrișor în Dosarul nr. 789/238/2016 al Curții de Apel Timișoara - Secția penală și constată că dispozițiile art. 296 alin.

(1)din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 1 octombrie 2019. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-șef, Mihaela Senia Costinescu -----