DECIZIE din 10 aprilie 2012 cu privire la Cererea nr. 5.655/04 introdusă de Ilie Stana împotriva României şi 16 alte cereri (a se vedea lista anexată) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 17 decembrie 2012 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită la 10 aprilie 2012 într-un comitet compus din: Egbert Myjer, preşedinte, Luis Lopez Guerra, Kristina Pardalos, judecători, şi Marialena Tsirli, grefier adjunct de secţie, având în vedere cererile menţionate anterior, introduse la datele prezentate în tabelul de mai jos, având în vedere declaraţiile prezentate de Guvernul pârât, prin care solicită Curţii să scoată cererile de pe rol, şi răspunsurile reclamanţilor, dacă există, la aceste declaraţii, după ce a deliberat în acest sens, pronunţă următoarea decizie: ÎN FAPT Reclamanţii sunt resortisanţi români ale căror date sunt prezentate în tabelul de mai jos. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna I. Cambrea, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Circumstanţele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părţi, se pot rezuma după cum urmează. Toate cererile privesc durata procedurilor civile sau penale în care reclamanţii au fost implicaţi, încadrându-se între 6 şi aproape 13 ani. Capete de cerere Reclamanţii s-au plâns în temeiul art. 6 § 1 din Convenţie de durata procedurilor în faţa instanţelor interne. Reclamanţii au prezentat diferite alte plângeri cu privire la aceleaşi seturi de proceduri. ÎN DREPT Având în vedere materia similară a cererilor, Curtea consideră necesară conexarea acestora. A. Capete de cerere în temeiul art. 6 § 1 privind durata procedurilor Reclamanţii s-au plâns în legătură cu durata procedurilor civile sau penale în temeiul art. 6 § 1 din Convenţie. Această dispoziţie prevede după cum urmează: "Orice persoană are dreptul la judecarea (...) într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă (...), care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil (...)" 1. Declaraţiile unilaterale ale Guvernului Prin scrisorile trimise la datele prezentate în tabelele de mai jos, Guvernul a informat Curtea că a propus să facă declaraţii unilaterale în vederea soluţionării problemei ridicate de aceste cereri. Acesta a solicitat în continuare Curţii să scoată cererile de pe rol în conformitate cu art. 37 din Convenţie. Prin aceste declaraţii, autorităţile române au admis că durata procedurilor în cauzele reclamanţilor nu a respectat cerinţa "termenului rezonabil" prevăzută la art. 6 din Convenţie. Au declarat, de asemenea, că sunt pregătite să plătească reclamanţilor sumele prezentate în tabelele de mai jos. Partea relevantă a acestor declaraţii prevede următoarele: "Guvernul declară, prin această declaraţie unilaterală, că admite întârzierea excesivă a procedurilor interne/existenţa unei încălcări (a art. 6 § 1 din Convenţie) în ceea ce priveşte întârzierea excesivă a procedurilor interne. Guvernul este pregătit să plătească reclamantului/reclamanţilor ca reparaţii echitabile suma (sumele) prezentate în tabelele de mai jos), sumă pe care o consideră rezonabilă în lumina jurisprudenţei Curţii. Această sumă este destinată acoperirii tuturor daunelor, precum şi costurilor şi cheltuielilor şi nu va fi supusă niciunor taxe care ar putea fi aplicabile. Această sumă se va plăti în lei româneşti în contul personal al reclamantului/reclamanţilor în decurs de trei luni de la data notificării deciziei în conformitate cu art. 37 § 1 din Convenţie. În caz de neplată a acestei sume în termenul stabilit, Guvernul se obligă să plătească, de la expirarea termenului menţionat şi până la momentul plăţii, o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană în timpul acestei perioade, majorată cu trei puncte procentuale. Prin urmare, Guvernul invită onorata Curte să pronunţe examinarea prezentei cereri ca nemaifiind justificată şi să scoată cererea de pe rol, în conformitate cu art. 37 § 1 lit. (
Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.