DECLARAŢIE din 4 februarie 1993 cu privire la tensiunile acumulate în ultima vreme în viaţa politica a Republicii Moldova Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 20 din 5 februarie 1993 Camera Deputaţilor, luînd act de tensiunile acumulate în ultima vreme în viaţa politica a Republicii Moldova, care au dus la mai multe demisii din conducerea forului legislativ al acesteia, îşi exprima ingrijorarea faţă de aceasta evoluţie politica, ale carei consecinţe preocupa opinia publică românească de pe ambele maluri ale Prutului. Diferendele din Parlamentul Republicii Moldova, apărute între diferite forte şi personalităţi politice, survin într-o perioadă critica pentru transformările democratice şi pentru reforma sistemului economic, într-un context internaţional extrem de complicat. Ele pot afecta nu numai stabilitatea politica în zona, ci şi cursul procesului de renastere naţionala a românilor de peste Prut, de care se leagă sperantele tuturor conationalilor nostri de a surmonta vicisitudinile unei istorii potrivnice, de a scutura pentru totdeauna urmările politicii imperiale de dezbinare a pământurilor româneşti şi a fiilor aceleiaşi natiuni. Respectând opţiunea fraţilor nostri din Basarabia, avem credinţa ca viitorul nostru nu poate fi decât comun şi ca drumul spre acesta depinde de eforturile care se fac de fiecare parte pentru a pune în valoare pe deplin ceea ce ne uneste în destin istoric, cultura, condiţii, spiritualitate şi limba. Camera Deputaţilor, fără a recurge la ingerinţe în treburile interne ale Republicii Moldova, îşi exprima speranta ca intelepciunea şi simtul responsabilităţii politice vor calauzi pasii autorităţilor publice din aceasta ţara, pentru a nu se recurge la soluţii ce ar putea contraveni cursului politicii de apropiere şi conlucrare frateasca dintre cele doua state româneşti. Într-un asemenea context, organizarea unui referendum asupra viitorului Republicii Moldova este inoportuna în condiţiile în care pe teritoriul sau se afla trupe străine, se menţin tensiuni şi focare de incordare socială şi politica, se desfăşoară acţiuni sistematice şi intense de propaganda antiromaneasca, se întreprind acţiuni de divizare naţionala şi de constituire a unor enclave politice naţionaliste. Toate acestea vizează un scop precis: subminarea aspiratiilor de reintregire a poporului român. Credem ca, în conjunctura actuala, sînt mai necesare ca oricînd intelepciune politica, moderatie, deschidere spre dialog şi înţelegere, capacitate de a depăşi divizarile de moment şi de a salvgarda interesele noastre naţionale. Nutrim speranta ca tensiunile actuale din Republica Moldova vor fi rezolvate prin efortul comun al forţelor politice din aceasta ţara. Camera Deputaţilor, reafirmandu-şi atasamentul nestramutat la idealurile reintregirii naţionale şi manifestandu-şi ingrijorarea faţă de situaţia creata în Republica Moldova, este hotărâtă sa acţioneze pentru lărgirea şi intensificarea raporturilor de colaborare dintre cele doua state româneşti în toate domeniile. O importanţa decisiva, în acest sens, o au eforturile comune ce trebuie angajate pentru finalizarea urgenta a tratatului de integrare şi fraternitate pentru România şi Republica Moldova. Un rol de mare importanţa în unirea eforturilor noastre îl au dialogul şi conlucrarea dintre parlamentele celor două state şi, în primul rând, activarea neîntârziată a mecanismului instituit prin protocolul de înfiinţare a comisiei mixte interparlamentare Bucureşti-Chişinău, pentru a intarii bazele colaborării, pentru a aseza activitatea legislativă pe principiile dreptului constituţional modern şi pentru a recepta principiile şi normele democraţiei parlamentare. Vom fi, astfel, în măsura sa promovam interesele politice comune, sa realizam armonizarea legislatiilor din cele doua tari, sa gasim căile şi mijloacele care să slujeasca integrarea economică, dezvoltarea spaţiului cultural şi spiritual comun al conlucrarii în alte domenii de interes reciproc. Ne exprimam încrederea ca autorităţile politice statale din România şi din Republica Moldova vor acţiona consecvent pentru dezvoltarea conlucrarii dintre cele doua state şi pentru extinderea raporturilor de fraternitate şi integrare, pentru menţinerea unor relaţii de comunicare şi dialog, de consultare reciprocă, inclusiv atunci cînd apar unele dificultăţi. Suntem pe deplin convinsi de faptul ca, în pofida unor greutăţi cu care suntem confruntati şi unii şi alţii în procesul realizării statului de drept, a valorilor universale ale democraţiei şi pluralismului politic, a marilor transformări în mecanismele şi fizionomia economiilor noastre, noi românii - obligaţi azi de istorie sa traim în doua state distincte - vom găsi modalităţile potrivite prin care să ne apropiem unii de alţii, sa ne regasim şi sa ne sprijinim reciproc, sa realizam reîntregirea noastră ca natiune şi stat. Aceasta declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 februarie 1993, cu unanimitate de voturi. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR IOAN GAVRA ──────────────
Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.