← România

DECIZIE nr. 384 din 25 martie 2008

DECIZIE nr. 384 din 25 martie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 316 din 22 aprilie 2008 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Acsinte Gaspar - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Marinela Mincă - procuror Marieta Safta - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Mircea Surcel în Dosarul nr. 1.666/116/2007 al Tribunalului Călăraşi - Secţia penală. La apelul nominal este prezent apărătorul ales al autorului excepţiei, dl avocat Ion Gureşoae din cadrul Baroului Bucureşti, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Având cuvântul, acesta solicită admiterea excepţiei aşa cum a fost formulată, susţinând că textul de lege criticat, în actuala redactare, încalcă dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. Arată în ce a constat încălcarea acestor drepturi în situaţia de fapt dedusă judecăţii instanţei în faţa căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Ministerul Public solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă, arătând că este criticat art. 250 din Codul de procedură penală din perspectiva caracterului incomplet al acestuia. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 15 noiembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.666/116/2007, Tribunalul Călăraşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată în dosarul menţionat de Mircea Surcel. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că "art. 250 din Codul de procedură penală, în redactarea actuală, nu asigură inculpatului dreptul la un proces echitabil, în sensul că, din moment ce nu există nicio prevedere care să cenzureze, mai precis să oblige organul de anchetă în momentul prezentării materialului de urmărire penală, dosarul, cu întreg materialul, ar trebui să fie înregistrat şi numerotat, nemaifiind suspiciunea că parchetul ar avea posibilitatea să adauge noi probe. Prin aceasta se îngrădeşte posibilitatea învinuitului sau inculpatului să îşi formuleze apărările în mod corespunzător şi, implicit, prin aceasta se încalcă şi dreptul la apărare". Tribunalul Călăraşi - Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Apreciază că inculpatului nu i-a fost încălcat dreptul la apărare şi i-a fost prezentat în mod legal materialul de urmărire penală, arătând totodată că nu există nicio prevedere legală care să oblige organul de anchetă ca, în momentul prezentării materialului de urmărire penală, să aibă dosarul numerotat, "acesta fiind un aspect de ordine interioară". În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate. Se face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie şi se arată că, în realitate, excepţia de neconstituţionalitate invocată vizează aspecte legate de interpretarea legii, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 250 din Codul de procedură penală, având următorul conţinut: "După punerea în mişcare a acţiunii penale, dacă au fost efectuate toate actele de urmărire necesare, organul de cercetare penală cheamă pe inculpat în faţa sa şi:
  1. a)îi pune în vedere că are dreptul de a lua cunoştinţă de materialul de urmărire penală, arătându-i şi încadrarea juridică a faptei săvârşite; ...
  2. b)îi asigură posibilitatea de a lua de îndată cunoştinţă de material. Dacă inculpatul nu poate să citească, organul de cercetare penală îi citeşte materialul; ...
  3. c)îl întreabă, după ce a luat cunoştinţă de materialul de urmărire penală, dacă are de formulat cereri noi sau dacă voieşte să facă declaraţii suplimentare." ... Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt cele ale art. 21 alin.
(3)privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare. Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunţat, în jurisprudenţa sa, asupra constituţionalităţii art. 250 din Codul de procedură penală, prin raportare la dispoziţiile art. 21 şi 24 din Legea fundamentală, reţinând că aceste prevederi legale constituie veritabile garanţii ale dreptului la apărare şi ale dreptului la un proces echitabil. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 95 din 15 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 14 martie 2005, şi Decizia nr. 636 din 3 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 26 octombrie 2006, ale căror considerente sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii. În plus, prin criticile formulate în prezenta cauză se solicită, în realitate, modificarea textului de lege criticat, în sensul că acesta să reglementeze obligaţia numerotării dosarului, respectiv a materialului de urmărire penală. Asemenea critici excedează însă competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin.
(3)din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 alin.
(1)şi
(6)din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Mircea Surcel în Dosarul nr. 1.666/116/2007 al Tribunalului Călăraşi - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 martie 2008. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta ---------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.