CRITERII DE PERFORMANŢĂ din 22 iulie 2009

CRITERII DE PERFORMANŢĂ din 22 iulie 2009 pentru evaluarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 554 din 10 august 2009 Prezenta propunere de criterii vizează creşterea calităţii educaţiei prin stabilirea clară a responsabilităţii cadrului didactic, atât din perspectiva calităţii, cât şi din cea a iminentei descentralizări a sistemului de învăţământ. I. Baza legală Evaluarea cadrului didactic, inclusiv a performanţei profesionale, se realizează conform prevederilor legale în vigoare, cele mai importante fiind cuprinse în următoarele acte normative: ● Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - art. 149; ● Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare - art. 50, 51 şi 52; ● Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei; ● Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.925/2005 - art. 19, 21, 31, 43, 44; ● Standardele ocupaţionale pentru "Educatoare", "Învăţător/Învăţătoare", "Profesor - gimnaziu şi liceu"; ● alte prevederi specifice existente, stabilite prin ordine de ministru, metodologii, instrucţiuni şi regulamente. II. Baza metodologică Procedura de evaluare a cadrelor didactice, în conformitate cu prevederile legislaţiei menţionate mai sus, cuprinde: ● autoevaluarea; ● evaluarea colegială (în catedră/comisie metodică); ● evaluarea de către consiliul de administraţie. Evaluarea cadrului didactic se realizează anual, după încheierea anului şcolar, în două etape: ● completarea fişei de evaluare de către cadrul didactic respectiv (autoevaluare), de către şeful direct (evaluarea colegială, după caz, a responsabilului de comisie metodică, şefului de catedră, directorului adjunct etc.) şi de către conducătorul unităţii; ● interviul de evaluare - în faţa consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, în care se va completa fişa finală de evaluare, prin medierea diferenţelor existente între cele 3 aprecieri; pe baza dovezilor prezentate se va stabili calificativul final. Pentru fiecare etapă vor fi luate în considerare şi rezultatele evaluărilor externe din perioada analizată (prin inspecţie şcolară, evaluare instituţională), dacă acestea există. III. Instrumentul (fişa) de evaluare Acest instrument stabileşte domeniile de evaluare, criteriile de performanţă şi punctajul aferent fiecărui domeniu. În baza principiilor descentralizării, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte: ● indicatorii de performanţă aferenţi fiecărui criteriu; ● punctajul alocat fiecărui criteriu. IV. Utilizarea fişei - acordarea calificativului Acordarea calificativului ar urma să se realizeze după cum urmează: - calificativul general "foarte bine" se acordă dacă este obţinut calificativul "foarte bine" la cel puţin 4 domenii (dintre care, obligatoriu, domeniul 2 "Realizarea efectivă a curriculumului") şi calificativul "bine" la celelalte domenii; - calificativul general "bine" se acordă dacă este obţinut calificativul "bine" la cel puţin 4 domenii (dintre care, obligatoriu, domeniul 2 "Realizarea efectivă a curriculumului") şi calificativul "satisfăcător" la celelalte domenii; - calificativul general "satisfăcător" se acordă numai dacă este obţinut calificativul cel puţin "satisfăcător" la toate domeniile; - calificativul general "nesatisfăcător" se acordă dacă este obţinut calificativul "nesatisfăcător" la cel puţin un domeniu. V. Urmările evaluării - acţiuni corective În spiritul îmbunătăţirii calităţii, orice evaluare trebuie să producă consecinţe. Aceste consecinţe pot fi individuale sau instituţionale.

1. La nivel individual Rezultatele evaluării vor avea consecinţe la nivelul salarizării şi al relaţiilor de muncă, care vor fi reglementate prin act administrativ separat.
2. La nivel instituţional Rezultatele evaluării se vor consemna şi vor fundamenta strategia proprie a unităţii de învăţământ de dezvoltare profesională, stabilită prin standardele şi standardele de referinţă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi, respectiv, Hotărârea Guvernului nr. 1.534/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar. Ca rezultate aşteptate ale procedurii de evaluare prezentate mai sus putem menţiona în cadrul programelor de îmbunătăţire a calităţii stabilite la nivelul unităţii de învăţământ: ● stabilirea salarizării; ● stabilirea planurilor individuale de remediere a punctelor slabe identificate; ● recomandări privind dezvoltarea profesională ulterioară; ● aprecierea meritului didactic. Anexa ───── la criterii ─────────── Lista surselor de informare
3. Evaluarea directă: - la clasă; - în cadrul activităţilor extracurriculare; - la activităţile cu părinţii sau cu alţi purtători de interese de la nivelul comunităţii.
4. Ancheta prin chestionar sau interviu: a) aplicat educabililor şi absolvenţilor, pentru evidenţierea: ... - nivelului de satisfacţie faţă de activitatea depusă; - nivelului respectului reciproc manifestat în cadrul relaţiei profesor-elev; - calităţii limbajului utilizat - corectitudine, accesibilitate; - nivelului de satisfacere a nevoilor şi intereselor individuale; b) aplicat părinţilor, pentru evidenţierea: ... - nivelului de satisfacţie faţă de activitatea depusă; - nivelului respectului reciproc manifestat în cadrul relaţiei profesor-elev; - calităţii limbajului utilizat - corectitudine, accesibilitate; - nivelului de satisfacere a nevoilor şi intereselor individuale; c) aplicat reprezentanţilor altor purtători de interese din comunitate, pentru evidenţierea: ... - nivelului de satisfacţie faţă de activitatea depusă; - utilităţii şi aplicabilităţii celor învăţate; - nivelului de satisfacere a nevoilor şi intereselor comunitare.
5. Analiza produselor activităţii: - produsele educabililor - caiete, lucrări scrise, lucrări practice, rezultatele la probele de evaluare, artefacte (desene, lucrări practice etc.), înregistrări video sau audio, imagini etc.; - produsele activităţii cadrului didactic: documente de proiectare a activităţii (planificările calendaristice, proiectele unităţilor de învăţare), documente privind evaluarea rezultatelor şcolare şi ale activităţilor extraşcolare, portofolii, auxiliare curriculare şi material didactic, fişe de progres, fişe de lucru (individual sau colectiv) etc.; - documente emise de terţi: diplome, adeverinţe şi certificate, procese-verbale şi alte documente legate de inspecţie, procese-verbale şi alte documente ale comisiilor metodice şi ale catedrelor, rapoarte de autoevaluare/evaluare internă şi de evaluare externă etc. __________