DECIZIE nr. 604 din 28 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969 şi art. 1073 din Codul civil Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 514 din 27 iulie 2009 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Carmen-Cătălina Gliga - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969 şi 1073 din Codul civil, excepţie ridicată de Aurelian Ivan în Dosarul nr. 8.591/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 3 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 8.591/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969 şi 1073 din Codul civil, excepţie ridicată de Aurelian Ivan într-un proces având ca obiect rezoluţiunea unui contract. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate contravin principiului libertăţii contractuale şi al consensualismului, întrucât constrâng participanţii în cadrul unor raporturi juridice civile să-şi asume obligaţii la care nu au consimţit în mod liber. De asemenea, consideră că art. 969 din Codul civil este neconstituţional, întrucât conferă contractului putere de lege, situându-l astfel chiar deasupra legii. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale. Potrivit art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Este invocată jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei îl reprezintă art. 969 şi 1073 din Codul civil, având următoarea redactare: - Art. 969: "Convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. Ele se pot revoca prin consimţământul mutual sau din cauze autorizate de lege."; - Art. 1073: "Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei, şi în caz contrar are dreptul la dezdăunare." Textele constituţionale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 alin.
(2)- "Nimeni nu este mai presus de lege", ale art. 53 alin.
(1)privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 57 privind exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi libertăţilor constituţionale şi ale art. 135 alin.
(1)şi
(2)- Economia. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate consacră, pe de o parte, două principii importante ale dreptului civil - principiul forţei obligatorii a convenţiilor civile "pacta sunt servanda" şi principiul libertăţii contractuale (art. 969), iar, pe de altă parte, art. 1073, cuprins în capitolul VII din acelaşi cod - "Despre efectele obligaţiilor", stabileşte regula de principiu privind efectul general al obligaţiilor, şi anume dreptul creditorului de a urmări şi a obţine de la debitor îndeplinirea exactă a prestaţiei la care s-a obligat sau de a cere despăgubiri în caz de neexecutare. Curtea reţine că finalitatea acestui din urmă text din Codul Civil constă, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 432 din 15 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2008), în realizarea drepturilor legale ale creditorului prin determinarea debitorului de a executa obligaţia la care este ţinut în temeiul unui contract încheiat între aceştia, sub sancţiunea suportării unor despăgubiri. Încheierea unui contract fiind guvernată de principiul libertăţii contractuale şi al consensualismului, părţile pot să determine, prin voinţa lor, clauzele contractuale şi efectele pe care acestea urmează să le producă. Asemenea susţineri pot rezultă, eventual, din modul de aplicare a prevederilor legale în cauză. Or, exercitarea controlului asupra activităţii de aplicare a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti, Curtea Constituţională fiind competentă, potrivit art. 2 alin.
(3)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să se pronunţe numai asupra constituţionalităţii prevederilor de lege cu privire la care a fost sesizată, şi nu asupra modului de aplicare a acestora. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969 şi art. 1073 din Codul civil, excepţie ridicată de Aurelian Ivan în Dosarul nr. 8.591/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 aprilie 2009. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu ________