← România

NORME METODOLOGICE din 14 iunie 2004

NORME METODOLOGICE din 14 iunie 2004 privind elaborarea şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru instituţiile sanitare publice finanţate integral din venituri proprii Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 16 iulie 2004

  1. Finanţarea spitalelor publice şi a celorlalte instituţii sanitare publice 1.
  2. Spitalele şi celelalte unităţi sanitare publice care îşi acoperă cheltuielile curente şi de capital din veniturile proprii realizate din furnizarea de servicii medicale, pe bază de contracte, în calitate de furnizori de servicii medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum şi din alte prestaţii şi activităţi funcţionează pe principiul finanţării integrale din venituri proprii, încadrându-se în prevederile art. 62 alin.

(1)lit.
  1. c)din Legea nr. 500/2002, privind finanţele publice, cu modificările ulterioare. 1.2. Spitalele şi unităţile sanitare publice pot primi sume de la bugetul de stat, bugetele locale sau bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, care se utilizează, în condiţiile legii, numai pentru destinaţiile pentru care au fost aprobate. 1.3. Veniturile şi cheltuielile spitalelor şi ale celorlalte unităţi sanitare publice prevăzute la pct. 1.1 se aprobă anual prin bugetele de venituri şi cheltuieli ce stau la baza funcţionării instituţiilor sanitare publice în cadrul exerciţiului financiar respectiv. 1.4. Bugetul de venituri şi cheltuieli se aprobă şi se execută în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002, cu modificările ulterioare, ale Legii spitalelor nr. 270/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale altor reglementări în domeniu. 2. Elaborarea, fundamentarea şi aprobarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli de către unităţile sanitare publice 2.1. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli se elaborează avându-se în vedere sursele de venituri rezultate din activitatea de acordare a asistenţei medicale, estimarea sumelor ce urmează a se realiza potrivit prevederilor legale în vigoare şi a priorităţilor stabilite pentru desfăşurarea activităţii curente, astfel încât veniturile să nu fie supraestimate, iar cheltuielile să nu fie subestimate, păstrându-se echilibrul financiar. 2.2. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli se fundamentează pe baza principiului specializării bugetare, potrivit căruia veniturile şi cheltuielile se înscriu pe surse de provenienţă şi pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora, potrivit clasificaţiei bugetare. 2.2.1. Stabilirea surselor veniturilor proprii:
  2. a)venituri din contractele cu casele de asigurări sociale de sănătate pentru activitatea de furnizare a serviciilor medicale, în concordanţă cu volumul prestărilor de servicii medicale, al celorlalte prestaţii şi al contractelor de servicii ce se vor încheia, inclusiv al actelor adiţionale la acestea, având ca nivel de referinţă realizările estimate pentru anul în curs, creşterea sau reducerea capacităţii unităţii de a presta servicii medicale, gradul de inflaţie prognozat de către instituţiile abilitate, noi surse de venituri etc.; ...
  3. b)alte venituri, pe baza estimărilor privind: ... (
  4. i)veniturile stabilite pe baza contractelor încheiate cu terţi pentru diferite prestaţii; (îi) serviciile acordate persoanelor fizice, la cerere; (iii) veniturile din chirii, concesionări, asocieri investiţionale; (
  5. iv)alte venituri;
  6. c)venituri din sumele aprobate de la bugetele locale pentru acoperirea unor cheltuieli prevăzute de lege; ...
  7. d)venituri aprobate din sumele alocate de la bugetul de stat pentru programe de sănătate, acţiuni de sănătate, aparatură medicală de înaltă performanţă şi alte cheltuieli care se fundamentează pe baza reglementărilor elaborate în acest scop; ...
  8. e)donaţii şi sponsorizări cu caracter general sau destinaţie specială. ... 2.2.2. Cheltuielile înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli au destinaţie precisă şi limitată şi trebuie să aibă bază legală. Dimensionarea cheltuielilor se face pe bază de calcule analitice pentru fiecare articol şi alineat de cheltuieli, avându-se în vedere:
  9. a)cheltuielile estimate ale anului curent; ...
  10. b)limitarea tuturor categoriilor de cheltuieli la strictul necesar; ...
  11. c)asigurarea îndeplinirii obligaţiilor asumate prin contractul privind serviciile medicale încheiat cu casele de asigurări de sănătate şi prin celelalte contracte; ...
  12. d)asigurarea drepturilor pacienţilor; ...
  13. e)asigurarea drepturilor de personal salariaţilor proprii şi a condiţiilor necesare funcţionării unităţii sanitare în condiţii de eficienţă şi eficacitate; ...
  14. f)realizarea unei bune gestiuni a fondurilor publice. ... Prevederile de cheltuieli stabilite pe articole şi alineate reprezintă plăţi de casă în contul curent al unităţii şi se efectuează în anul curent corespunzător cu exerciţiul bugetar curent. Sumele rămase neutilizate la finele anului se reportează în anul următor, se utilizează cu aceeaşi destinaţie şi se includ în bugetul de venituri şi cheltuieli prin majorarea corespunzătoare a limitei de cheltuieli, prin înscrierea la finele machetei bugetului de venituri şi cheltuieli: total venituri, total cheltuieli, diferenţa care se acoperă din soldul anului precedent. Sumele ce se decontează în luna ianuarie, aferente serviciilor medicale acordate în luna decembrie în baza contractelor încheiate cu casa de asigurări de sănătate, inclusiv regularizările aferente anului precedent, se includ în bugetul de venituri şi cheltuieli la nr. crt. 4 din macheta prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice şi reprezintă venituri ale anului curent. 2.3. Ordonatorii de credite au obligaţia de a analiza propunerile de venituri şi cheltuieli, având obligaţia să îndeplinească următoarele condiţii: - să ia măsurile necesare în vederea asigurării realizării veniturilor propuse; - veniturile propuse să asigure acoperirea integrală a cheltuielilor necesare realizării serviciilor medicale care urmează a fi prestate pe bază de contracte; - cheltuielile pe articole şi alineate să fie stabilite la strictul necesar al funcţionării instituţiei sanitare, fiind reduse cele care s-au dovedit neeficiente şi neoportune; - efectuarea plăţilor să se realizeze în limitele aprobate şi ale disponibilului din cont. 2.4. Negocierea bugetului de venituri şi cheltuieli 2.4.1. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli întocmit pe titluri, articole, alineate de cheltuieli pentru servicii medicale de bază pe indicatori specifici se negociază de către preşedintele consiliului de administraţie şi de către directorul general cu conducerea casei de asigurări de sănătate cu care se încheie contractul de furnizare de servicii medicale. 2.4.2. Reprezentanţii direcţiei de sănătate publică sau ai Ministerului Sănătăţii, după caz, în funcţie de subordonare, au rol neutru de supraveghere a procesului de negociere, urmărind ca aceasta să se realizeze pe o bază reală din punct de vedere economic, financiar şi al oportunităţii şi să intervină la stabilirea soluţiilor definitive. 2.4.3. Negocierea dintre conducerea casei de asigurări de sănătate şi cea a instituţiei sanitare publice trebuie să asigure armonizarea punctelor de vedere în legătură cu dimensionarea corectă a veniturilor şi a posibilităţilor de contractare a serviciilor medicale pentru asigurarea furnizării serviciilor medicale necesare persoanelor asigurate. 2.4.4. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, aşa cum s-a menţionat la pct. 2.4.1, se definitivează şi se aprobă după semnarea contractului de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări sociale de sănătate. 2.5. Bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţii sanitare publice se aprobă în condiţiile legii de către consiliul de administraţie şi se avizează după cum urmează:
  15. a)de către ordonatorul principal de credite sau de înlocuitorul de drept al acestuia, pentru unităţile sanitare din subordinea directă a Ministerului Sănătăţii; ...
  16. b)de către ordonatorul secundar de credite pentru unităţile sanitare din subordinea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. ... 2.5.1. Un exemplar al bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat (în copie) se prezintă unităţii Trezoreriei Statului la care unitatea sanitară publică are conturile deschise. 2.5.2. Bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei sanitare publice poate fi rectificat în cazuri justificate, de către persoanele care l-au aprobat, prevăzute la pct. 2.5 lit.
  17. a)şi b), prin aplicarea aceloraşi proceduri ca şi în cazul bugetului iniţial. 3. Structura bugetului de venituri şi cheltuieli Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al unităţilor prevăzute la pct. 1 se întocmeşte conform machetei prevăzute în anexa nr. 1. Veniturile se constituie din veniturile proprii înscrise la nr. crt. 2 şi din sumele primite cu destinaţie specială, înscrise la nr. crt. 18 din macheta de buget prevăzută în anexa nr. 1. Cheltuielile se evidenţiază separat pentru activitatea finanţată din venituri proprii şi separat pentru activităţi finanţate din bugetele locale, din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul de stat. Indicatorii financiari din proiectul de buget au la bază veniturile prognozate ce urmează a se încasa din contractele încheiate cu casa de asigurări de sănătate şi din celelalte surse de finanţare, precum şi cheltuielile unităţii, fundamentate în conformitate cu normele şi normativele aprobate, urmărindu-se realizarea echilibrului financiar. 4. Veniturile unităţii sanitare publice 4.1. Veniturile unităţii sanitare publice se încasează, se administrează, se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale aplicabile unităţilor finanţate integral din venituri proprii. 4.1.1. Veniturile proprii se constituie din veniturile curente înscrise la nr. crt. 3, veniturile din capital înscrise la nr. crt. 11 şi din veniturile din donaţii şi sponsorizări înscrise la nr. crt. 14 din macheta prevăzută în anexa nr. 1. 4.1.2. Veniturile curente sunt formate din:
  18. a)venituri din contractele şi din actele adiţionale la contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate pentru serviciile medicale furnizate, înscrise la nr. crt. 4 din macheta prevăzută în anexa nr. 1; ...
  19. b)venituri din activităţi de ergoterapie, înscrise la nr. crt. 7 din macheta prevăzută în anexa nr. 1; ...
  20. c)venituri din valorificarea bunurilor scoase din funcţiune, înscrise la nr. crt. 8 din macheta prevăzută în anexa nr. 1; ...
  21. d)alte venituri din domeniul sănătăţii, înscrise la nr. crt. 9 din macheta prevăzută în anexa nr. 1, care cuprind: venituri din contracte pentru prestaţii cu terţe persoane juridice, servicii acordate persoanelor fizice la cerere, venituri din chirii, concesionări, asociaţii investiţionale şi alte venituri; ...
  22. e)venituri din domeniul cercetării ştiinţifice. ... 4.1.3. Veniturile din sume cu destinaţie specială se înscriu la nr. crt. 18 din macheta prevăzută în anexa nr. 1 şi cuprind sumele aprobate de la bugetele locale, de la bugetul de stat, precum şi contravaloarea medicamentelor şi materialelor sanitare repartizate fără plată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care se evidenţiază distinct atât la venituri, cât şi la cheltuieli. 5. Cheltuielile unităţii sanitare publice 5.1. Unităţile sanitare publice vor prevedea cheltuielile, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, cu maximum de eficienţă şi eficacitate. Cheltuielile unităţii sanitare publice, aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli, se efectuează în limita veniturilor realizate, avându-se în vedere următoarele:
  23. a)Cheltuieli de personal ... Numărul de posturi, structura acestora şi cheltuielile de personal se aprobă ca anexă la bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei unităţi sanitare publice, cu încadrarea în limitele maxime aprobate potrivit legii, conform machetei din anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice. Numărul de posturi aprobate fiecărei unităţi sanitare publice nu poate fi depăşit. Cheltuielile de personal se stabilesc pe baza numărului de posturi pe funcţii şi a drepturilor salariale, potrivit statului de funcţii. Ca regulă generală, numărul de angajaţi trebuie corelat cu necesarul strict de forţă de muncă pentru realizarea serviciilor medicale şi a celorlalte activităţi legate de acordarea actului medical, urmărindu-se eficientizarea activităţilor prin optimizarea serviciilor medicale şi paramedicale, raţionalizarea serviciilor utilitare, externalizarea acestora, precum şi alte măsuri, în cazul în care se realizează servicii de mai bună calitate şi cu costuri mai reduse.
  24. b)Cheltuieli materiale de servicii ... Cheltuielile pentru materiale şi servicii se prevăd pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, respectiv cheltuieli cu medicamentele şi materialele sanitare, cu hrana bolnavilor potrivit alocaţiilor de hrană aprobate, prestaţii de servicii către terţi, alte cheltuieli, în condiţiile legii. În cazul unor cheltuieli (medicamente, materiale sanitare şi consumabile etc.) pentru eficientizarea activităţii se vor emite norme interne proprii care se aprobă de conducerea unităţii.
  25. c)Cheltuieli de capital ... Pentru cheltuielile de capital se va întocmi lista investiţiilor ce urmează a fi finanţate în cursul anului, care se aprobă o dată cu bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţii sanitare publice. Listele de investiţii se întocmesc conform Ordinului ministrului finanţelor nr. 2.487/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanţarea instituţiilor publice prin trezoreria statului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 30 decembrie 1996, modificat şi completat prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.169/1997, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 30 iunie 1997. 5.2. Din fondurile cu destinaţie specială se prevăd cheltuieli în funcţie de sursa de finanţare, după cum urmează: 5.2.1. Sumele aprobate de la bugetul de stat pentru cheltuieli aferente unor destinaţii pentru care au fost alocate, după cum urmează: 5.2.1.1. cheltuieli pentru derularea programelor de sănătate (cheltuieli de personal, materiale şi servicii şi de capital); 5.2.1.2. cheltuieli pentru funcţionarea unor unităţi fără personalitate juridică din structura spitalului (cheltuieli de personal, materiale şi servicii şi de capital); 5.2.1.3. cheltuieli de capital pentru expertizarea, proiectarea şi consolidarea construcţiilor şi pentru achiziţionarea aparaturii de înaltă performanţă. 5.2.2. Sumele aprobate din bugetele locale pentru finanţarea unor cheltuieli de întreţinere şi gospodărire, reparaţii, consolidări, extindere şi finalizare a construcţiilor unităţilor sanitare publice de interes judeţean sau local, precum şi alte cheltuieli prevăzute de lege. 5.2.3. Cheltuieli reprezentând contravaloarea medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice, aferente programelor naţionale de sănătate, achiziţionate prin licitaţie la nivel naţional, repartizate unităţilor sanitare publice fără plată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 6. Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli 6.1. Bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat se execută începând cu exerciţiul financiar, moment în care se încasează venituri, se angajează cheltuieli şi se efectuează plăţi. 6.2. Bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat şi avizat se depune, în copie, la unitatea Trezoreriei Statului la care instituţia sanitară publică are conturile deschise. Conform prevederilor Legii nr. 500/2002, cu modificările ulterioare, până la depunerea bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat nu pot fi dispuse plăţi. 6.3. Conducătorii unităţilor sanitare publice îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite, prevăzute de Legea nr. 500/2002, cu modificările ulterioare, şi au obligaţia de a angaja şi de a utiliza fondurile bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea unităţii sanitare şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Conducătorii unităţilor sanitare publice răspund de: - asigurarea realizării la termen a veniturilor conform prevederilor bugetului propriu care constituie sursa de acoperire a plăţilor; - prevenirea înregistrării de obligaţii de plată către furnizori şi creditori, fără acoperire, în bugetul de venituri şi cheltuieli; - asigurarea lichidării obligaţiilor de plată rămase la încheierea exerciţiului financiar, din prevederile bugetului aprobat pentru anul curent; - angajarea, lichidarea şi ordonanţarea plăţilor în limita prevederilor aprobate în bugetul propriu pe subcapitole, titluri, articole şi alineate, pe baza bunei gestiuni financiare; - organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice, în conformitate cu dispoziţiile legale, şi a programului de lucrări de investiţii; - organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei contabile şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare, precum şi inventarierea patrimoniului; - organizarea în mod distinct a evidenţei finanţării programelor naţionale de sănătate, precum şi a indicatorilor fizici aferenţi programelor respective; - asigurarea integrităţii bunurilor din unitatea sanitară publică. 6.4. Pentru veniturile încasate şi plăţile dispuse în baza limitei bugetului de venituri şi cheltuieli (pe subdiviziunile acestuia), instituţia sanitară publică are deschise la Trezoreria Statului următoarele conturi: ● Contul 5041 "Disponibil din activitatea sanitară conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002", în care se înregistrează: - veniturile proprii încasate din activitatea de prestări de servicii medicale pe bază de contracte încheiate cu casa de asigurări de sănătate, acte adiţionale la contracte, alte venituri din activitatea proprie, venituri din valorificarea unor bunuri, precum şi donaţii şi sponsorizări încasate în cursul anului; - plăţile dispuse în limita prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli. ● Contul 5007 "Disponibil din donaţii şi sponsorizări", în care se înregistrează: - veniturile din donaţii şi sponsorizări încasate în anii precedenţi; - sumele rămase neutilizate la finele anului din donaţii şi sponsorizări. ● Contul "Finanţarea de la buget privind anul curent", în care se înregistrează plăţile pentru sumele primite de la bugetul de stat şi bugetul local, aferente cheltuielilor de capital (titlul VII). ● Contul 5047 "Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială", în care se înregistrează sumele primite de la bugetul de stat şi bugetele locale pentru cheltuieli curente (titlurile I şi II), precum şi plăţile dispuse de instituţiile sanitare publice pentru îndeplinirea acţiunilor respective. 6.5. Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor, precum şi efectuarea plăţilor se vor organiza în fiecare instituţie sanitară publică de către ordonatorul de credite, în conformitate cu Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002. 6.5.1. Ordonatorii terţiari de credite ai instituţiilor sanitare publice vor stabili prin decizie internă: - persoanele angajate care au atribuţii şi responsabilităţi în cadrul compartimentelor de specialitate pentru operaţiunile de angajare, lichidare şi ordonanţare. Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare se face la nivelul secţiilor din spital sau a farmaciilor proprii, acestea fiind compartimente de specialitate, sub semnătura şefului sau înlocuitorului acestora; - persoanele autorizate care efectuează plăţile pe baza documentelor ordonanţate de către ordonatorul de credite; - persoanele desemnate pentru controlul financiar preventiv propriu. 6.5.2. Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa ordonatorilor terţiari de credite şi se efectuează pe baza propunerilor persoanelor din compartimentele de specialitate, desemnate prin decizie de conducătorul unităţii sanitare publice. 6.6. Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor se efectuează pe parcursul exerciţiului financiar, în limita prevederilor de cheltuieli la subdiviziunea (subcapitol, titlu, articol şi alineat) la care se încadrează plata respectivă. 6.7. Plăţile se efectuează de către persoanele autorizate, care poartă denumirea generică de contabil, stabilite de către conducătorul instituţiei sanitare publice. 6.7.1. Plăţile se efectuează în limita bugetului de venituri şi cheltuieli, atât pentru angajamentele aferente activităţii curente, cât şi pentru datoriile aferente anilor anteriori, potrivit art. 61 alin.
(2)din Legea nr. 500/2002, cu modificările ulterioare. 6.7.
  1. Arieratele anului precedent pot fi plătite din prevederile anului curent potrivit normelor de aplicare a contractului-cadru şi altor reglementări legale elaborate în acest scop. 6.
  2. Ordonatorii de credite vor organiza contabilitatea încasărilor şi plăţilor pe subdiviziunile bugetului aprobat (subcapitol, titlu, articol şi alineat) în cadrul contului contabil de activ 127 "Disponibil din activitatea sanitară conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002", în contul de activ 192 "Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială", în contul de activ 119 "Disponibil din fonduri cu destinaţie specială", după caz. 6.
  3. În conformitate cu pct. 5 din normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002, ordonatorii terţiari de credite ai instituţiilor sanitare publice au obligaţia să organizeze evidenţa angajamentelor bugetare şi legale cu ajutorul următoarelor conturi din afara bilanţului: - contul 940 "Credite bugetare aprobate"; - contul 950 "Angajamente bugetare"; - contul 960 "Angajamente legale". În instituţiile sanitare publice evidenţa conturilor de angajamente se organizează potrivit structurii bugetului de venituri şi cheltuieli, fiecare cont fiind desfăşurat pe conturi analitice de gradul II, astfel: 940.01 "Credite bugetare aprobate pentru activitatea realizată din venituri proprii"; 940.02 "Credite bugetare aprobate pentru cheltuielile efectuate din sumele primite de la bugetul de stat". Acest cont se desfăşoară pe fiecare categorie de acţiune şi program; 950.01 "Angajamente bugetare pe seama creditelor bugetare aprobate pentru activitatea realizată din venituri proprii"; 950.02 "Angajamente bugetare pe seama cheltuielilor din sumele primite de la bugetul de stat" (se desfăşoară în analitic pe activităţi şi programe); 960.01 "Angajamente legale pentru cheltuielile pentru activitatea realizată din venituri proprii"; 960.02 "Angajamente legale pentru cheltuielile din sumele primite de la bugetul de stat" (se desfăşoară pe fiecare acţiune şi program). Fiecare cont menţionat mai sus se desfăşoară pe capitole şi, în cadrul acestora, pe titluri, articole şi alineate. Pentru cheltuielile din bugetul de stat, conturile respective se desfăşoară, pentru fiecare acţiune şi program, pe titluri, articole şi alineate. 6.
  4. Ordonatorii terţiari de credite au obligaţia de a analiza lunar situaţia privind execuţia cheltuielilor bugetare angajate, conform anexei nr. 4 la normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/
  5. Ordonatorii terţiari de credite vor stabili de fiecare dată măsuri pentru îmbunătăţirea execuţiei bugetare.
  6. Dispoziţii finale Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 91/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru instituţiile sanitare publice finanţate integral din venituri proprii din sistemul de asigurări sociale de sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 13 martie 2003, se abrogă. Anexa 1 la normele metodologice Anexa 2 la normele metodologice SE APROBA AVIZAT CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE ORDONATOR DE CREDITE IERARHIC SUPERIOR NUMĂRUL DE POSTURI, STRUCTURA ACESTORA ŞI CHELTUIELILE DE PERSONAL I. NUMĂRUL DE PERSONAL ŞI STRUCTURA ACESTORA 2 . CHELTUIELI CU SALARIILE DIRECTOR GENERAL, CONTABIL SEF, ------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.