DECIZIE nr. 52 din 30 iunie 2012

DECIZIE nr. 52 din 30 iunie 2012 privind aprobarea competenţelor medicului specialist şi ale medicului primar în ortodonţie şi ortopedie dento-facială Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 13 iulie 2012 În temeiul art. 500, 502 şi 525 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România adoptă următoarea decizie: Articolul 1 Se aprobă competenţele medicului specialist şi ale medicului primar în ortodonţie şi ortopedie dento-facială, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie. Articolul 2 Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 3 La data intrării în vigoare a prezentei decizii se abrogă Decizia Consiliului naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 2/2008 privind Lista cuprinzând procedurile terapeutice care pot fi aplicate de medicul specialist şi medicul primar în ortodonţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 5 mai

1. Preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din România, Ecaterina Ionescu Bucureşti, 30 iunie
2. Nr.
3. Anexa Competenţele medicului specialist şi ale medicului primar în ortodonţie şi ortopedie dento-facială
4. Consultaţie primară de specialitate şi control oncologic preventiv
5. Completarea integrală şi obligatorie a foii de observaţie pe baza anamnezei, examenului clinic, examenelor complementare, rezultatelor altor specialităţi
6. Tehnici de amprentare pentru situaţii clinice diverse
7. Analiza relaţiilor intermaxilare şi înregistrarea ocluziei habituale
8. Analiza şi interpretarea documentaţiei ortodontice (fotografii, modele, radiografii, examen antropologic etc.) în vederea stabilirii diagnosticului anomaliilor dento-maxilare
9. Depistarea şi decondiţionarea obiceiurilor vicioase
10. Depistarea tulburărilor funcţionale şi modalităţi terapeutice de reeducare funcţională
11. Tratamentul profilactico-preventiv al anomaliilor dento-maxilare
12. Tratament ortodontic interceptiv
13. Tratament ortodontico-pedodontic (asigurarea sănătăţii dentare, supravegherea evoluţiei sistemului dentar, monitorizarea permutării dentare, extracţii dirijate etc.)
14. Diagnosticul şi tratamentul urgenţei ortodontice
15. Aplicarea şi conducerea tratamentului cu aparate ortodontice mobillizabile (adaptare, activare, control, reparaţii etc.)
16. Aplicarea şi conducerea tratamentului cu aparate funcţionale (ocluzie construită, adaptare, activare, control, reparaţii etc.)
17. Aplicarea şi conducerea tratamentului anomaliilor dento-maxilare cu aparate fixe (parţiale şi totale)
18. Aplicarea şi conducerea tratamentului cu dispozitive de mărire a ancorajului: aparate extraorale, implant ortodontic etc.
19. Realizarea şi aplicarea dispozitivelor de contenţie (temporară şi permanentă)
20. Tehnici speciale de tratament (ghidarea dezvoltării ocluzale, tratament ortodontic la adult etc.)
21. Diagnosticul şi tratamentul ortodontic al malformaţiilor congenitale
22. Diagnosticul şi tratamentul ortodontic al sindroamelor genetice
23. Tratamente ortodontice complexe interdisciplinare (ortodontico-chirurgicale, ortodontico-protetice, ortodontico-parodontale etc.)
24. Proceduri terapeutice ortodontice specifice la copii cu nevoi speciale (copii cu dizabilităţi)
25. Stabilirea obiectivelor planului de tratament ortodontic pentru diverse tipuri de anomalii, incluzând etapele de tratament, anticiparea rezultatelor, previziuni asupra creşterii şi evoluţiei cazului şi asupra recidivei, evaluarea duratei contenţiei
26. Efectuarea şi interpretarea examenelor radiologice şi imagistice în medicina dentară Competenţele care aparţin medicului stomatolog/medicului dentist nu pot fi anulate unui absolvent de medicină dentară care urmează o specializare în chirurgie dento-alveolară, chirurgie oro-maxilo-facială, ortodonţie şi ortopedie dento-facială, protetică, parodontologie, endodonţie. Pentru toate specialităţile medicinei dentare, inclusiv pentru medicul stomatolog/medicul dentist, competenţele recunoscute de Ministerul Sănătăţii pe diverse arii de specialitate conferă drepturile legale în vigoare. Stagiul de doctorat în ştiinţe medicale nu se consideră ca modul de pregătire în rezidenţiat, conform art. 11 alin.