DECIZIE nr. 67 din 8 februarie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 969 şi art. 1021 din Codul civil Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 152 din 2 martie 2007 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Kozsokar Gabor - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Tudorel Toader - judecător Ion Tiucă - procuror Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a dispoziţiilor art. 969 şi 1021 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială "DI ER GAMMA SERVICES" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.503/3/2002 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 10 mai 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.503/3/2002, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 969 şi 1021 din Codul civil. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "DI ER GAMMA SERVICES" - S.R.L. într-o cauză comercială având ca obiect o acţiune în pretenţii. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin.
(1),
(2)şi
(3), ale art. 57 şi ale art. 136 din Constituţie, "în măsura în care, în aplicarea lor în cauze concrete, se ignoră prevederile constituţionale referitoare la proprietate şi la buna-credinţă". Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, cu atât mai mult cu cât nu s-a motivat în ce constă această încălcare. Instituirea unor reguli în ceea ce priveşte modul în care convenţiile dintre părţi îşi produc efectele nu constituie o atingere adusă dreptului de proprietate privată, atât timp cât fiecare dintre părţi are libertatea de a încheia sau nu o asemenea convenţie, iar regulile instituite de Codul civil le sunt aplicabile ambelor părţi contractante. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstitu-ţionalitate. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece criticile formulate vizează modul în care legea este aplicată, problemă care nu poate fi soluţionată de Curtea Constituţională pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că instituirea de către legiuitor a unor reguli referitoare la modul în care convenţiile dintre părţi îşi produc efectele, respectiv la condiţiile în care aceste convenţii pot fi revocate, nu aduc atingere sub niciun aspect dreptului de proprietate privată. Totodată, exerciţiul unui drept nu poate fi absolutizat prin eliminarea oricăror îngrădiri, inerente în considerarea existenţei altor drepturi aparţinând altor titulari, cărora autoritatea statală este ţinută, în egală măsură, să le acorde ocrotire. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia cu care a fost sesizată. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 969 şi 1021 din Codul civil, cu următorul conţinut: - Art. 969: "Convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. Ele se pot revoca prin consimţământul mutual sau din cauze autorizate de lege."; - Art. 1021: "Într-acest caz, contractul nu este desfiinţat de drept. Partea în privinţa căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenţia, când este posibil, sau să-i ceară desfiinţarea, cu daune interese. Desfiinţarea trebuie să se ceară înaintea justiţiei, care, după circumstanţe, poate acorda un termen părţii acţionate." În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia invocă încălcarea prevederilor art. 44 alin.
(1),
(2)şi
(3)referitoare la garantarea dreptului de proprietate, ale art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor şi ale art. 136 referitor la proprietate. De asemenea, sunt invocate şi dispoziţiile art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu face o veritabilă critică de neconstituţionalitate cu privire la textele de lege atacate, ci consideră că acestea sunt neconstituţionale "în măsura în care, în aplicarea lor în cauze concrete, se ignoră prevederile constituţionale referitoare la proprietate şi la buna-credinţă". Or, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, iar nu asupra neconstituţionalităţii unor texte de lege ce ar rezultă din modul în care instanţa le va aplica. Pentru aceste motive, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 969 şi art. 1021 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială "DI ER GAMMA SERVICES" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.503/3/2002 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 februarie 2007. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu -----