DECIZIE nr. 413 din 23 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 11 februarie 1998 Ioan Muraru - preşedinte Costica Bulai - judecător Viorel Mihai Ciobanu - judecător Mihai Constantinescu - judecător Nicolae Popa - judecător Lucian Stangu - judecător Florin Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Victor Dan Zlatescu - judecător Paula C. Pantea - procuror Claudia Miu - magistrat-asistent Pe rol, pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330, ale art. 330^1, ale art. 330^2, ale art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, ridicată de intimaţii-reclamanţi Ladanyi Eugen, Ladanyi Francisc şi Ladanyi Eva în Dosarul nr. 234/1997 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilă. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 16 octombrie 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa părţilor legal citate, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea pentru data de 23 octombrie 1997. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele: Curtea Suprema de Justiţie -Secţia civilă, prin Încheierea din 11 iulie 1997, pronunţată în Dosarul nr. 234/1997 al acestei instanţe, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330, ale art. 330^1, ale art. 330^2, ale art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, ridicată de intimaţii-reclamanţi Ladanyi Eugen, Ladanyi Francisc şi Ladanyi Eva. În motivarea excepţiei se susţine, în esenta, ca prevederile legale atacate contravin dispoziţiilor art. 1 alin.
(3)ale art. 14, ale art. 15, ale art. 41 alin.
(1)şi ale art. 49 din Constituţie, deoarece, permitand procurorului general sa atace cu recurs în anulare o hotărâre irevocabilă, oricând, dreptul de proprietate nu numai că nu este garantat, dar este practic anihilat. Se susţine, în continuare, ca aceleaşi dispoziţii legale constituie "o restrangere grava şi permanenta" a dreptului de proprietate şi un atentat la stabilitatea reporturilor juridice. De asemenea, se susţine ca dispoziţiile atacate încalcă dispoziţiile art. 16 şi ale art. 128 din Constituţie, prin aceea ca recursul în anulare "creează o discriminare inadmisibila, subordonand persoana fizica sau juridică Parchetului General", care poate oricând exercita recursul în anulare, aducând astfel atingere stabilitatii raporturilor juridice. Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată apreciază ca excepţia este neîntemeiată. În scopul soluţionării cauzei, conform prevederilor art. 24 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, republicată, s-au solicitat puncte de vedere preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata, având în vedere practica jurisdicţională anterioară a Curţii Constituţionale în aceasta materie. Preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, republicată, constata următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea este competenţa să soluţioneze excepţia referitoare la dispoziţiile art. 330, ale art. 330^1, ale art. 330^2, ale art. 330^3 şi ale art. 300^4 din Codul de procedură civilă. Curtea s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 330, ale art. 330^2, ale art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996 şi, respectiv, nr. 255 din 22 octombrie 1996, şi a constatat, pe de o parte, ca prevederile art. 330, ale art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale, iar pe de altă parte a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^2 alin. 1 din acelaşi cod. Având în vedere ca un text declarat neconstitutional nu mai poate face obiectul unei noi excepţii de neconstituţionalitate, potrivit prevederilor art. 23 alin.
(3)din Legea nr. 47/1992, republicată, excepţia referitoare la dispoziţiile art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă urmează să fie respinsă ca inadmisibila, în baza prevederilor art. 23 alin.
(6)din aceeaşi lege. De asemenea, urmează să fie respinsă şi excepţia privind dispoziţiile art. 330, ale art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă ca fiind nefondata, întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea practicii jurisdicţionale a Curţii Constituţionale. Cu privire la dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, este de observat ca, la data ridicării excepţiei, prin Legea nr. 17/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, acestea fuseseră modificate, astfel încât în prezent recursul în anulare nu mai poate fi declarat oricând de către procurorul general, ci numai în cadrul unui termen de 6 luni, care începe să curgă de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă, pentru motivul prevăzut de art. 330 pct. 1 din Codul de procedură civilă, sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de consemnare, pentru motivul prevăzut de art. 330 pct. 2 din acelaşi cod. Rezultă asadar ca, fiind instituit termenul de exercitare a acestei cai de atac, excepţia de neconstituţionalitate invocată a rămas fără obiect. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 37 din 25 februarie 1997, definitivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 15 aprilie 1997. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin.
(2)din Constituţie, precum şi al art. 13 alin.
(1)lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330, ale art. 330^1, ale art. 330^2, ale art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, ridicată de intimaţii-reclamanţi Ladanyi Eugen, Ladanyi Francisc şi Ladanyi Eva în Dosarul nr. 234/1997 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilă. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 23 octombrie 1997. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Claudia Miu -------------