DECIZIE nr. 137 din 26 mai 1997*) privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 şi următoarele din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 24 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 35 din 29 ianuarie 1998 ---------- Notă ... *) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 616 din 9 decembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 29 ianuarie 1998. Nicolae Popa - preşedinte Florin Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Doina Suliman - magistrat-asistent Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin.
(2)din Legea nr. 47/1992, constata următoarele: Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilă, prin Încheierea din 25 februarie 1997, pronunţată în Dosarul nr. 3.045/1996, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 şi următoarele din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 24 din Legea nr. 112/1995, invocată de intimatul-reclamant Baculea Ion. În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile atacate contravin prevederilor art. 1, 3, 16, 20 şi 128 din Constituţie, deoarece recursul în anulare poate fi exercitat oricând numai de procurorul general. De asemenea, se considera ca încalcă principiul statornicit de art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului. Exprimandu-şi opinia, potrivit prevederilor art. 23 alin.
(5)din Legea nr. 47/1992, instanţa suprema apreciază ca excepţia este neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea este competenţa să soluţioneze excepţia cu care a fost legal sesizată. Asupra constituţionalităţii art. 330, art. 330^2, art. 330^3 şi art. 330^4 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996 şi, respectiv, nr. 255 din 22 octombrie 1996, prin care, pe de o parte, s-a constatat ca prevederile art. 330, ale art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale, iar, pe de altă parte, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Având în vedere ca un text declarat neconstitutional nu mai poate face obiectul unei noi excepţii de neconstituţionalitate, deoarece, potrivit art. 145 alin.
(2)din Constituţie şi art. 26 alin.
(5)din Legea nr. 47/1992, deciziile definitive ale Curţii Constituţionale sunt obligatorii erga omnes, rezultă ca excepţia privind art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă este lipsită de obiect, urmând să fie respinsă ca vadit nefondata. De asemenea, urmează să fie respinsă ca vadit nefondata şi excepţia privind dispoziţiile art. 330, ale art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea practicii constante a Curţii Constituţionale. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, se constată că prin Legea nr. 17/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, acestea au suferit modificări. Recursul în anulare nu mai poate fi declarat oricând de către Ministerul Public, ci numai în termen de 6 luni de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă, pentru motivul prevăzut de art. 330 pct. 1 din Codul de procedură civilă, sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, pentru motivul prevăzut de art. 330 pct. 2 din acelaşi cod. Motivele de neconstituţionalitate invocate nu pot fi deci reţinute. Rezultă din cele arătate ca excepţia este vadit nefondata, urmând să fie respinsă. În acest sens, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 37 din 25 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 15 aprilie 1997. Cat priveşte art. 24 din Legea nr. 112/1995, este de reţinut ca prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, Curtea Constituţională a constatat ca este constituţional. Deoarece nu exista motive care să determine schimbarea acestei soluţii, excepţia urmează să fie respinsă, fiind vadit nefondata. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin.
(2)din Constituţie, precum şi al art. 13 alin.
(1)lit. A.c), al art. 24 alin.
(2)şi al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge, ca vadit nefondata, excepţia de neconstituţionalitate invocată de Baculea Ion în Dosarul nr. 3.045/1996 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilă, privind: - dispoziţiile art. 330, ale art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 24 din Legea nr. 112/1995; - dispoziţiile art. 330^1 şi ale art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă, fiind lipsită de obiect. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată la data de 26 mai 1997. PREŞEDINTE, prof.univ.dr. Nicolae Popa Magistrat-asistent, Doina Suliman ----------