DECIZIE nr. 607 din 28 aprilie 2009

(1)coroborat cu art. 81 alin.

(1)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 17 iunie 2009 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Carmen-Cătălina Gliga - procuror Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin.

(1)coroborat cu art. 81 alin.

(1)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Yu Shengqiu în Dosarul nr. 3.992/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii Constituţionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, indicând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 5 noiembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3.992/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin.

(1)coroborat cu art. 81 alin.

(1)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Yu Shengqiu într-o cauză de contencios administrativ privind soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unei decizii de returnare de pe teritoriul României. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale criticate încalcă, pe de o parte, dreptul de proprietate al străinilor beneficiari ai unui drept de şedere temporară acordat în scopul desfăşurării de activităţi comerciale şi că, pe de altă parte, sunt lipsite de claritate şi precizie, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în sensul că autorul excepţiei nu a avut o indicare precisă asupra normelor aplicabile în situaţia sa. Astfel, din motive neimputabile lui, acesta a înregistrat doar o simplă întârziere în demararea procedurii pentru prelungirea dreptului de şedere, iar Oficiul Român pentru Imigrări l-a sancţionat nu cu amendă, cum se aştepta, ci cu emiterea unei decizii de returnare de pe teritoriul României, pe motivul şederii devenite ilegale. Textele de lege criticate nu respectă nici principiul proporţionalităţii şi încurajează autoritatea competentă să emită decizii arbitrare, prin aceea că nu precizează motivele pentru care este posibilă depăşirea perioadei aprobate de şedere. Prin aplicarea măsurii de returnare, în astfel de condiţii, se aduc grave prejudicii proprietăţii cetăţeanului străin, acesta realizând investiţii importante şi activităţi producătoare de beneficii în perioada şederii sale în România. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate nu contravin normelor constituţionale şi convenţionale invocate. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că textele de lege criticate nu pun în discuţie existenţa dreptului de proprietate invocat şi nici nu nesocotesc exigenţele specifice normelor juridice privind calitatea legii, stabilite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 11 alin.

(1)coroborat cu art. 81 alin.

(1)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România sunt constituţionale. Limitele şi conţinutul dreptului de proprietate sunt, potrivit art. 44 alin.

(1)din Constituţie, stabilite prin lege, iar legiuitorul este competent să reglementeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare ale altor subiecte de drept, în egală măsură ocrotite. Totodată, textele de lege criticate indică într-un mod suficient de clar elementele şi condiţiile necesare pentru acordarea dreptului solicitat, nerespectarea acestora având, de asemenea, o consecinţă previzibilă, ce rezultă clar din ansamblul prevederilor ordonanţei. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 alin.

(1)coroborat cu art. 81 alin.

(1)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, având următorul conţinut: - Art. 11: - Dispoziţii generale privind şederea străinilor: "

(1)Străinii aflaţi temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere."; - Art. 81: - Îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României: "

(1)Împotriva străinilor care au intrat ilegal, a căror şedere pe teritoriul României a devenit ilegală, a căror viză sau drept de şedere a fost anulat sau revocat, a acelora cărora li s-a refuzat prelungirea dreptului de şedere temporară, a acelora cărora le-a încetat dreptul de şedere permanentă, precum şi a foştilor solicitanţi de azil Oficiul Român pentru Imigrări poate dispune măsura returnării de pe teritoriul României." Autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 44 alin.

(1)şi

(2)din Constituţie, coroborat cu dispoziţiile art. 1 alin.

(1)din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, texte referitoare la protecţia proprietăţii. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că dispoziţiile art. 11 alin.

(1)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România stabilesc regula generală potrivit căreia străinii aflaţi temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere, regulă ce exprimă condiţia legalităţii şederii străinilor în ţara noastră. Dispoziţiile art. 81 alin.

(1)reglementează posibilitatea Oficiului Român pentru Imigrări de a dispune măsura îndepărtării de pe teritoriul României a străinilor care nu se află sau nu se mai află în stare de legalitate în ţara noastră, reprezentând, aşadar, consecinţa concretă a încălcării regulii generale stabilite la art. 11 alin.

(1). Or, Curtea a arătat prin Decizia nr. 848 din 9 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 14 noiembrie 2007, că cerinţa legalităţii prevăzută de art. 11 alin.

(1)din ordonanţa criticată este o condiţie pe deplin justificată de raţiuni de control al fenomenului migraţionist şi care trebuie privită din prisma prevederilor art. 4 alin.

(4)din aceeaşi ordonanţă şi ale art. 1 alin.

(5)din Legea fundamentală, norme referitoare la obligaţia respectării legilor, inclusiv de către străini. Mai mult, cu acelaşi prilej Curtea a reţinut că normele constituţionale şi convenţionale invocate, referitoare la protecţia proprietăţii private, nu sunt incidente în cauză. Totodată, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 898 din 16 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 octombrie 2008, Curtea a reţinut că nici prevederile art. 81 alin.

(1)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 nu pun în discuţie dreptul de proprietate privată şi nici garanţiile sale specifice, consacrate de art. 44 alin.

(1)şi

(2)din Constituţie şi de art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi că, prin conţinutul lor normativ, dispoziţiile examinate sunt suficient de clare şi precise încât destinatarul lor să îşi poată adapta comportamentul condiţiilor cerut de lege şi să înţeleagă consecinţele nerespectării ei. Curtea constată că în cauză nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei amintite, astfel că atât soluţia, cât şi considerentele care au fundamentat-o îşi menţin valabilitatea. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.

(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin.

(1)coroborat cu art. 81 alin.

(1)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Yu Shengqiu în Dosarul nr. 3.992/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 aprilie 2009. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi _________