← România

DECIZIE nr. 771 din 3 iunie 2010

DECIZIE nr. 771 din 3 iunie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 608 din 27 august 2010 Augustin Zegrean - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Simona Ricu - procuror Benke Karoly - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin.

(2)din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ecaterina Opriş în Dosarul nr. 2.000/339/2009 al Judecătoriei Zimnicea - Secţia mixtă. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 12 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 2.000/339/2009, Judecătoria Zimnicea - Secţia mixtă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin.
(2)din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de partaj succesoral. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile "art. 3^1 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 146/1997" impun o taxă judiciară de timbru mult prea mare "faţă de posibilităţile financiare ale reclamantei". Judecătoria Zimnicea - Secţia mixtă apreciază că dispoziţiile art. 3^1 alin.
(2)din Legea nr. 146/1997 impun o majorare excesivă a taxelor judiciare de timbru, ceea ce încalcă art. 21 din Constituţie. Totodată, se arată că stabilirea de către camera notarilor publici a cuantumului acestor taxe încalcă art. 139 alin.
(1)din Constituţie, iar raportarea pe care o face legea la expertiza efectuată de către această instituţie este discriminatorie, contrar art. 124 alin.
(2)din Constituţie. Potrivit prevederilor art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că textul legal criticat este neconstituţional. În acest sens, se arată că orice condiţionare de ordin financiar care vizează accesul liber la justiţie trebuie să îşi găsească o justificare rezonabilă şi proporţională cu obiectivul propus şi să nu ducă la imposibilitatea efectivă de exercitare a acestui drept. Or, prevederile legale criticate "nu păstrează un echilibru just între interesul [statului] de a percepe cheltuieli de judecată, pe de o parte, şi interesul reclamanţilor de a-şi expune pretenţiile în faţa unei instanţe, pe de altă parte". Se arată că aceste dispoziţii legale nu asigură o aşezare justă a sarcinilor fiscale. În fine, în sprijinul susţinerilor sale, Avocatul Poporului invocă hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauzele Weissman şi alţii împotriva României şi Iosif şi alţii împotriva României. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 3^1 alin.
(2)din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 276/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009. Totuşi, Curtea observă că, în mod greşit, instanţa de judecată a reţinut ca obiect al excepţiei textul legal sus-menţionat. Chiar şi autorul excepţiei menţionează în mod greşit textul de lege criticat, însă, din referirea pe care o face la "art. 3^1 pct. 2 lit.
  1. c)din Legea nr. 146/1997" şi obiectul litigiului, şi anume partaj succesoral, Curtea constată că, de fapt, critica de neconstituţionalitate vizează art. 3 lit.
  2. c)din Legea nr. 146/1997, care are următorul cuprins: "Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxează astfel:
  3. c)cereri pentru: ... - stabilirea calităţii de moştenitor - 50 lei/moştenitor stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea masei succesorale; - cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor a căror raportare se solicită; - cereri de reducţiune a liberalităţilor - 3% la valoarea rezervei care urmează a fi reîntregită prin reducţiunea liberalităţilor; - cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile. Separat de această taxă, dacă părţile contestă bunurile de împărţit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată în condiţiile art. 2 alin.
(1)." Autorul excepţiei nu invocă în susţinerea acesteia niciun text constituţional. Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea constată următoarele: Excepţia ridicată nu este motivată în sensul exigenţelor stabilite prin art. 10 alin.
(2)din Legea nr. 47/1992. Autorul excepţiei nu a arătat textul constituţional pretins încălcat şi nici nu a formulat vreo critică de neconstituţionalitate. Curtea nu are competenţa ca din oficiu să invoce motive de neconstituţionalitate sau să se substituie părţii în invocarea acestor motive. În aceste condiţii, în mod evident, excepţia de neconstituţionalitate ridicată apare ca fiind inadmisibilă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.
  1. d)şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit.
  2. c)din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ecaterina Opriş în Dosarul nr. 2.000/339/2009 al Judecătoriei Zimnicea - Secţia mixtă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iunie 2010. PREŞEDINTE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Benke Karoly -------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.