HOTĂRÂRE nr. 1.172 din 29 septembrie 2005

HOTĂRÂRE nr. 1.172 din 29 septembrie 2005 privind aprobarea Politicii industriale a României pentru perioada 2005-2008 şi a Planului de acţiune pentru implementarea politicii industriale a României în perioada 2005-2006 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 945 din 24 octombrie 2005 În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul UNIC Se aprobă Politica industrială a României pentru perioada 2005-2008 şi Planul de acţiune pentru implementarea politicii industriale a României în perioada 2005-2006, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: ---------------- Ministrul economiei şi comerţului, Codruţ Ioan Şereş p. Ministrul finanţelor publice, Mara Rîmniceanu, secretar de stat Bucureşti, 29 septembrie

1. Nr. 1.
2. Anexă POLITICA INDUSTRIALĂ A ROMÂNIEI 2005 - 2008
3. PREZENTARE GENERALĂ Primul «Document de Politică Industrială a României» a fost elaborat în anul 2002 şi aprobat prin HG nr. 657/2002, constituind baza închiderii în acelaşi an a negocierilor cu Uniunea Europeană la Capitolul 15 - Politica industrială. Acest document a reflectat evoluţia industriei româneşti până în anul 2002 şi a prefigurat etapele de dezvoltare pentru perioada 2002-
4. În prezent România se găseşte în ultima fază pregătitoare a procesului de preaderare la UE, iar Programul de Guvernare prefigurează, pentru sectorul industrial, ţintele strategice armonizate cu conceptele de dezvoltare industrială durabilă adoptate de Comisia Europeană prin Strategia Lisabona, comunicările şi rapoartele Comisiei în domeniu. Aceste concepte pun accentul pe competitivitate, ca element determinant al performanţei în condiţiile liberei concurenţe. Noul Document de Politică Industrială are la bază prevederile Programului de Guvernare, fiind elaborat în cadrul Grupului Interministerial de lucru pentru politică industrială. Politica Industrială a României se concentrează pe consolidarea şi încurajarea factorilor orizontali care determină competitivitatea - capitalul uman, cercetarea, inovarea, antreprenoriatul, respectarea condiţiilor de mediu, elemente definitorii ale dezvoltării durabile şi se referă la orizontul de timp 2005-2008, iar Planul de acţiune aferent este elaborat pentru perioada 2005-
6. OBIECTIVELE GENERALE Şl PRINCIPALII FACTORI DE INFLUENŢĂ Al POLITICII INDUSTRIALE A ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 2005-2008 Politica Industrială a României are la bază atât obiectivele şi direcţiile strategice ale economiei şi industriei româneşti, cât şi elementele fundamentale ale politicii industriale europene. 2.
7. Obiectivele principale ale politicii industriale În corelare cu prevederile celorlalte politici şi strategii ale economiei naţionale, politica industrială a României are ca obiective principale: - Creşterea competitivităţii; - Sporirea rolului cercetării, dezvoltării şi inovării; - Promovarea unui management durabil al resurselor şi protecţia mediului; - Îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi ocuparea forţei de muncă; - Dezvoltarea cooperării şi serviciilor industriale precum şi a parteneriatului public-privat. 2.
8. Principalii factori de influenţă Politica industrială va continua să se concentreze pe consolidarea şi încurajarea factorilor care determină competitivitatea, cum ar fi capitalul uman, cercetarea, inovarea şi antreprenoriatul. Pentru a maximiza eficienţa instrumentelor politicii industriale, acestea trebuiesc aplicate sectoarelor industriale într-o manieră care să ţină cont de natura lor specifică. În viziunea Guvernului, principalii factori care vor determina o influenţă majoră în atingerea obiectivului strategic al politicii industriale sunt: ▼ consolidarea unui mediu de afaceri stabil şi predictibil, susţinut de un cadru instituţional adecvat, armonizat cu cel din Uniunea Europeană; ▼ susţinerea cercetării-dezvoltării şi inovării şi infrastructura pentru evaluarea conformităţii produselor şi serviciilor industriale; ▼ dezvoltarea pieţei libere şi concurenţiale prin continuarea procesului de armonizare legislativă şi de aplicare efectivă a politicii în domeniul concurenţei; ▼ asistenţa sectorială pentru fiecare sector în parte pentru orizontul de timp 2005-2008; ▼ promovarea investiţiilor directe, prin asigurarea unui climat investiţional transparent, stimulativ şi predictibil; ▼ susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii prin facilitarea accesului la sursele de finanţare şi la servicii de asistenţă, consultanţă şi informare; ▼ asistenţa pentru export în vederea creşterii ponderii exporturilor româneşti de produse industriale cu grad avansat de prelucrare; ▼ susţinerea privatizării şi restructurării societăţilor comerciale pe principiul rentabilizării activităţii economice a acestora; finalizarea privatizării în sectorul de stat; ▼ asigurarea compatibilităţii cu mediul, prin consolidarea unui cadru legislativ şi organizatoric care să conducă la reducerea impactului activităţii industriale asupra acestuia; ▼ dezvoltarea politicii în domeniul resurselor umane şi promovarea coeziunii sociale prin permanentizarea procedurilor de consultare cu toţi partenerii sociali, întărirea colaborării dintre patronate şi sindicate. Pe termen mediu, priorităţile pe care se vor concentra acţiunile vizând implementarea politicii industriale sunt: - Aplicarea politicii industriale conform necesităţilor din fiecare sector; - Îmbunătăţirea/ ameliorarea cadrului de reglementare legislativ în favoarea industriei; - Sinergia dintre diferite politici care au impact asupra competitivităţii industriei. 2.2.
9. Consolidarea unui mediu de afaceri stabil şi predictibil Îmbunătăţirea permanentă a mediului de afaceri în vederea consolidării unei economii de piaţă funcţionale, pe baza asigurării unui cadru economico-financiar corespunzător, constituie unul din obiectivele prioritare ale angajamentelor asumate de România în cadrul procesului de integrare europeană. Obiectivul de creştere economică pentru următorii ani este în bună măsură determinat de creşterea fluxului investiţional, încurajarea şi dezvoltarea unui mediu de afaceri atractiv, reducerea birocraţiei prin simplificarea procedurilor legislative şi administrative aferente dezvoltării de noi afaceri. Măsurile prioritare ce trebuiesc întreprinse pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri în România sunt cuprinse în Planul de acţiune specific, aprobat prin HG 669/2005, elaborat cu asistenţa Băncii Mondiale şi vizează: - transparenţa şi dialogul eficient Guvern - mediu de afaceri - societate civilă; - evaluarea impactului reglementărilor asupra climatului afacerilor; - simplificarea procedurilor administrative şi a reglementărilor la iniţierea, derularea şi lichidarea afacerilor; - implementarea unui sistem coerent de monitorizare a volumului investiţiilor străine directe; - implementarea principiilor guvernării corporatiste; - întărirea structurilor instituţiilor angrenate în reformele cu impact asupra mediului de afaceri. De asemenea, Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, constituit în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor, urmăreşte simplificarea procedurilor administrative în vederea reducerii costurilor de funcţionare a acestora. 2.2.
10. Susţinerea cercetării - dezvoltării - inovării şi infrastructura pentru evaluarea conformităţii produselor şi serviciilor industriale În Uniunea Europeană şi în general în statele cu economie dezvoltată, Cercetarea - Dezvoltarea şi Inovarea, alături de educaţie sunt factorii principali care conduc la creşterea productivităţii şi competitivităţii. Din acest motiv, în viitor, activităţile industriale vor acorda o atenţie deosebită sectorului de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare pentru obţinerea de avantaje competitive şi pentru micşorarea pe de o parte a decalajelor de dezvoltare dintre regiunile din România şi respectiv dintre acestea şi regiunile din Uniunea Europeană, pe de altă parte. Programele activităţilor în acest domeniu pentru perioada următoare au ca obiective principale: - Cercetarea - Dezvoltarea şi Inovarea să devină un factor determinant al dezvoltării economice şi de creştere a competitivităţii în sectorul industrial. - Promovarea investiţiilor în activitatea de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, în parteneriat public-privat, pentru a crea premizele de creştere durabilă şi îndeplinire a obiectivelor Strategiei Lisabona. - Susţinerea dezvoltării reţelelor de inovare şi respectiv de transfer tehnologic al rezultatelor Cercetării - Dezvoltării în economie. Pentru atingerea acestor obiective, în perioada 2005-2008 este necesară adoptarea unor măsuri precum: - Asigurarea unui cadru legislativ favorabil pentru protecţia rezultatelor activităţii de Cercetare-Dezvoltare, incluzând şi cadrul propice pentru proprietatea intelectuală cu prioritate în domeniul patentelor, mărcilor şi designului. - Majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de Cercetare-Dezvoltare-Inovare la circa 1 % din PIB până în anul
11. - Încurajarea participării sectorului privat în activitatea de Cercetare -Dezvoltare. - Susţinerea şi dezvoltarea capacităţii de difuzare şi absorbţie a rezultatelor Cercetării - Dezvoltării - Inovării în mediul economic prin: - dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic şi inovare (parcuri tehnologice şi ştiinţifice, incubatoare tehnologice şi de afaceri, centre de transfer tehnologic) - susţinerea activităţilor de infrastructură în domeniul tehnologic, de asistenţă şi consultanţă, precum şi de transfer tehnologic la nivel naţional şi regional. Este necesar ca acţiunile din domeniul Cercetării-Dezvoltării şi Inovării să aibă o abordare interdisciplinară şi multisectorială, având în vedere necesităţile pieţei. În industrie un rol determinant îl are inovarea cu activităţile sale distincte, respectiv comercializarea tehnologiei, transferul de cunoştinţe, implementarea în mediul de afaceri. - Dezvoltarea unor programe sectoriale (alături de Planul Naţional de Cercetare - Dezvoltare şi Inovare) ale autorităţilor publice orientate către stimularea inovării; - Monitorizarea "Planului Naţional pentru Dezvoltare Infrastructură, Inovare şi Transfer Tehnologic - INFRATECH"; - Încurajarea participării tinerilor la cercetarea de performanţă şi îmbunătăţirea infrastructurii de cercetare în cadrul "Programului Cercetare de Excelenţă". Un rol important în creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor industriale îl are dezvoltarea şi optimizarea infrastructurii pentru evaluarea conformităţii în sectoarele industriale în acord cu principiile şi practicile din Uniunea Europeană. În acest sens se au în vedere activităţile din domeniile acreditării, certificării şi testării, metrologiei şi standardizării, ţinând cont de cerinţele şi practicile europene şi internaţionale ce vizează eliminarea barierelor tehnice din calea comerţului şi asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor. Obiectivul principal în acest domeniu îl constituie integrarea instituţiilor ce funcţionează în infrastructura pentru evaluarea calităţii în România cu structurile europene similare. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar să se acţioneze în sensul creării şi acreditării de noi laboratoare de testare şi etalonare şi organisme de certificare şi inspecţie precum şi pentru consolidarea şi dezvoltarea entităţilor existente. Aplicarea efectivă, corectă şi completă a reglementărilor tehnice ce transpun directive pe principiile Noii Abordări şi Abordării Globale, va permite operatorilor economici să realizeze produse acceptate pe piaţa unică europeană. O atenţie deosebită va fi acordată activităţilor de administrare a sectoarelor reglementate. Se va acordă prioritate şi vor fi susţinute acţiunile de diseminare a informaţiilor şi campaniile de conştientizare privind interpretarea şi aplicarea legislaţiei specifice precum şi activităţilor de supraveghere a pieţei. 2.2.
12. Politica în domeniul concurenţei Strâns legate de politica industrială sunt politicile din domeniul concurenţei. Dezvoltarea pieţei concurenţiale este una dintre condiţiile esenţiale pentru ca o economie de piaţă să fie operaţională, dar şi una dintre preocupările permanente şi majore ale Guvernului României, în condiţiile globalizării pieţelor, întrucât promovarea şi dezvoltarea unui mediu concurenţial normal contribuie la ameliorarea competitivităţii industriale şi la întărirea pieţei interne. În vederea dezvoltării mediului de afaceri şi a mecanismelor de piaţă, se vor aplica în mod riguros regulile de acordare a ajutoarelor de stat, instituite prin Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările şi completările ulterioare, şi regulamentele speciale adoptate în acest sens, în conformitate cu acquis-ul comunitar. În domeniul concurenţei, pentru aplicarea prevederilor Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată şi a legislaţiei secundare armonizată integral cu acquis-ul comunitar, se va acorda sprijin Consiliului Concurenţei pentru formarea unei culturi concurenţiale necesare în mediul de afaceri românesc şi în mod direct agenţilor economici, integrarea pe piaţa unică europeană în urma aderării României la UE presupunând cunoaşterea şi respectarea unor reguli precise. Se va acţiona pentru reducerea progresivă a sferei de acţiune a monopolurilor, continuarea procesului de liberalizare a preţurilor în domeniile în care acestea au rămas în supravegherea autorităţilor de reglementare şi evitarea practicilor anticoncurenţiale şi a concentrărilor economice care ar putea conduce la restrângerea concurenţei pe piaţa românească. 2.2.
13. Politica în domeniul asistenţei sectoriale Asistenţa sectorială reprezintă unul dintre cele mai sensibile domenii ale politicii industriale. Din acest motiv, reevaluarea asistenţei sectoriale va reprezenta o prioritate ţinând seama, în special, de prevederile din Capitolul 15 - Politica industrială, Capitolul 1 - Libera circulaţie a mărfurilor şi Capitolul 6 - Concurenţa, negociate cu Uniunea Europeană. Ministerul Economiei şi Comerţului, în calitate de autoritate publică în domeniu, va avea următoarele priorităţi: - evaluarea anuală a politicii în domeniul asistenţei sectoriale, în special în ceea ce priveşte creşterea competitivităţii activităţilor industriale, ca obiectiv central al politicii industriale; - încurajarea alianţelor strategice pe baze tehnologice şi industriale, economice sau financiare, urmărindu-se încadrarea lor în prevederile legislative interne şi internaţionale; - promovarea clusterelor industriale pe principiul specializării internaţionale şi complementarităţii industriale cu ţările UE, Central şi Est Europene sau din alte zone apropiate; - dezvoltarea pieţei interne de produse industriale prin utilizarea sistemului de achiziţii publice; - asistenţa sectorială pentru produse cu valoare adăugată mare (IT, industria electrotehnică, componente auto), cu bazin de resurse intern (industria mobilei, industria de utilaje şi echipamente pentru industriile alimentară şi forestieră). De asemenea se va urmări dezvoltarea industriei farmaceutice pentru asigurarea necesarului de medicamente şi dezvoltarea sectoarelor care prelucrează fire şi fibre naturale de în, cânepă şi lână; - modernizarea rolului autorităţii publice din domeniul industrial - Ministerul Economiei şi Comerţului - de elaborare şi implementare a politicii industriale, de gestionare a procesului de restructurare - dezvoltare a activităţii industriale şi a managementului fondurilor structurale. Pentru realizarea priorităţilor menţionate MEC va acţiona prin dezvoltarea şi implementarea următoarelor instrumente: ● «Programul de creştere a competitivităţii produselor industriale» este un instrument economico-financiar care susţine producătorii din industria prelucrătoare pentru realizarea următoarelor activităţi: - Implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi/sau a sistemelor de management de mediu; - Implementarea şi certificarea sistemelor de management al sănătăţii şi siguranţei ocupaţionale, sistemelor de management pentru responsabilitate socială şi de igienă alimentară şi/sau sistemelor de management al securităţii informaţiei; - Dotarea şi/sau amenajarea laboratoarelor de testare şi etalonare, precum şi acreditarea acestora, după caz; - Certificarea produselor şi/sau obţinerea etichetei ecologice pentru produs; - Executarea de modele experimentale, prototipuri, asimilări de noi tehnologii care se realizează de agenţii economici pe baza rezultatelor unităţilor de cercetare - dezvoltare româneşti; - Efectuarea de analize de evaluare comparativă pentru activităţi din industria prelucrătoare, în vederea realizării planurilor de restructurare - dezvoltare - viabilizare, a căror implementare va fi monitorizată; - Organizarea şi amenajarea în incinta agenţilor economici de expoziţii şi/sau standuri de prezentare şi promovare a produselor industriale; - Înregistrarea şi protejarea pe piaţa externă a mărcilor, desenelor şi modelelor industriale româneşti. ● Dezvoltarea aglomerărilor competitive (clusterelor), în consonanţă cu iniţiativele europene de politică industrială, trebuie să aibă în vedere următoarele: - programe de identificare a zonelor cu potenţial de aglomerare de firme şi de susţinere a accelerării acestui proces în sensul dorit, respectiv spre tehnologiile înalte; - programe care acordă susţinere îngemănării între mediile universitare şi de cercetare şi firmele dintr-o anumită zonă; - programe de susţinere a IMM-urilor; - programe de marketing regional. ● Derularea programului de twinning pentru creşterea capacităţii de coordonare a politicii industriale şi a managementului fondurilor structurale pentru îmbunătăţirea competitivităţii economice prin: - elaborarea unor metodologii specifice pentru evaluarea competitivităţii în sectoarele industriale; - pregătirea unei metodologii coerente pentru monitorizarea implementării politicii industriale, în colaborare cu alte instituţii implicate în acest proces; - consolidarea structurilor implicate în elaborarea şi implementarea politicii industriale şi a evaluării competitivităţii industriale - în privinţa responsabilităţilor, atribuţiilor, resurselor umane, echipamentelor, precum şi reprezentarea lor teritorială; ● Dezvoltarea cooperării cu operatorii economici în vederea creşterii performanţei industriale, prin îmbunătăţirea sistemului de diseminare a informaţiilor referitoare la tehnologie, la tendinţele pieţei sau la alţi diverşi factori care influenţează performanţa industrială. ● Întărirea colaborării autorităţii publice în domeniu cu celelalte instituţii şi autorităţi publice, precum şi extinderea consultărilor cu partenerii sociali în problemele legate de politica industrială, de reforma economică şi restructurare industrială, privatizare, perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional, compatibilitatea cu mediul înconjurător etc. 2.2.
14. Promovarea investiţiilor directe Investiţiile directe sunt o sursă de capital, de know-how, tehnologie, abilităţi de management care stimulează creşterea economică, contribuie la dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii economice a României, determină un efect pozitiv de antrenare în economie şi creează noi locuri de muncă. Promovarea şi atragerea capitalului străin se va realiza prin: - promovarea imaginii României ca destinaţie atractivă pentru investitorii străini prin asigurarea unei informări complete şi corecte asupra oportunităţilor de investiţii; - acordarea de asistenţă de specialitate pentru: - partenerii străini aflaţi în faza de informare, iniţiere, implementare şi post-implementare a proiectelor de investiţii, astfel încât să fie reduse la minimum dificultăţile pe care aceştia le-ar putea întâmpina la înfiinţarea societăţilor şi intrarea pe piaţa românească - investitorii străini deja existenţi în România, astfel încât aceştia să fie stimulaţi să îşi dezvolte afacerile prin reinvestirea profitului sau prin noi investiţii. Pentru îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a investiţiilor directe, un rol important revine Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS), instituţie publică a administraţiei centrale, prin: ● Elaborarea unei strategii de promovare a investiţiilor directe, în strânsă colaborare cu sectorul privat şi cu autorităţile centrale şi locale/regionale. ● Promovarea unei noi legi de stimulare a investiţiilor, care să amendeze actuala Lege 332/2001 prin definirea priorităţilor investiţionale la nivel naţional, regional, judeţean sau local. ● Poziţionarea ARIS ca punct focal de contact pentru investitorii potenţiali sau deja existenţi în România. Din analizele SWOT şi din strategiile sectoriale realizate a rezultat că România îşi va îmbunătăţi capacitatea de absorbţie a investiţiilor directe, în special în domenii precum: IT, componente auto, subansamble electronice, maşini şi aparate electrocasnice, mobilă şi industria lemnului, produse farmaceutice, realizarea de biocombustibili. 2.2.
15. Susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii Este recunoscută şi apreciată importanţa sectorului IMM ca bază pentru dezvoltarea economiei moderne, dinamice, bazată pe cunoaştere. Experienţa Uniunii Europene demonstrează clar că sectorul IMM are o contribuţie substanţială la realizarea produsului intern brut, să creeze noi locuri de muncă şi să stimuleze creşterea exporturilor. IMM au abilitatea de a răspunde în mod flexibil pe pieţe puternic competitive şi să se adapteze rapid la schimbările structurale şi ciclice ale economiei globale. Un sector IMM bine dezvoltat poate astfel, să sprijine stabilitatea şi creşterea macroeconomică. Priorităţile strategice pentru susţinerea dezvoltării IMM în perioada 2005-2008 sunt: - Crearea unui mediu de afaceri favorabil înfiinţării şi dezvoltării IMM; - Dezvoltarea capacităţii competitive a IMM; - Îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare; - Îmbunătăţirea accesului IMM pe pieţele externe; - Promovarea culturii antreprenoriale şi întărirea performanţelor manageriale. Pentru dezvoltarea IMM, pe termen scurt, se vor promova următoarele măsuri: - reluarea procesului de evaluare anuală a domeniului în parteneriat cu reprezentanţii IMM prin Comitetul Consultativ al Dezvoltării IMM; - ridicarea progresivă a procentului de alocare de resurse financiare pentru stimularea înfiinţării şi sprijinirea funcţionării IMM; - implementarea Agendei Lisabona prin preluarea Planului de acţiuni pentru implementarea Cartei Europene pentru întreprinderile Mici aprobate în Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea IMM din data de 21 martie 2005; - încurajarea iniţiativei individuale, îmbunătăţirea pregătirii antreprenoriale prin formare în cadrul învăţământului liceal şi universitar; - stimularea extinderii sistemului de subcontractare cu întreprinderi mici şi mijlocii, în scopul colaborării acestora cu mari companii industriale prin dezvoltarea clusterelor, în special în industria de automobile, de maşini şi echipamente, chimică. - asigurarea accesului la achiziţiile publice; - dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin îmbunătăţirea şi diversificarea ofertei de servicii pentru IMM cu valoare adăugată ridicată (centre de afaceri pentru IMM, incubatoare de afaceri, parcuri industriale, clustere etc); - asigurarea şi susţinerea accesului la activele disponibile ale operatorilor economici de stat în vederea înfiinţării de parcuri tehnologice, centre de inovare şi incubatoare de afaceri; - sprijinirea activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare tehnologică şi de implementare a rezultatelor acesteia; - încurajarea activităţilor care contribuie la lărgirea pieţelor IMM, susţinerea participării acestora la expoziţii, târguri, simpozioane, misiuni comerciale, finanţarea studiilor de piaţă, a publicaţiilor şi broşurilor de promovare a produselor şi serviciilor pe terţe pieţe; - dezvoltarea platformelor de tip e-guvernare destinate accesării de către IMM a serviciilor care să contribuie la dezvoltarea capacităţii antreprenoriale a IMM şi a adaptabilităţii acestora pe terţe pieţe; - susţinerea accesului IMM la programe comunitare şi internaţionale şi asigurarea aditionalităţii cu programele comunitare şi cele finanţate de către alţi donori internaţionali; - diversificarea produselor de garantare oferite de către de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM şi dezvoltarea reprezentării locale a acestuia, prin crearea de filiale în cele 8 regiuni; - dezvoltarea capacităţii instituţionale a Agenţiei Naţionale pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (ANIMMC), în calitatea sa de organism intermediar, pentru Programul Operaţional Sectorial de Creştere a competitivităţii economice şi a economiei bazate pe cunoaştere. Aceste măsuri sunt în concordanţă cu priorităţile şi angajamentele de implementare pentru politicile industriale şi regionale şi în consens cu principiile concentrării, parteneriatului şi coordonării. ANIMMC este coordonatorul naţional pentru implementarea în România a Cartei Europene pentru Întreprinderi Mici (numită în continuare Cartă) şi a Programului comunitar multianual pentru întreprinderi şi spirit antreprenorial, în special pentru IMM (2001-2005), în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 656/2002 pentru acceptarea Cartei adoptată la 13 iunie 2000 la Maribor şi Ordonanţa Guvernului nr. 60/2002 pentru aprobarea Memorandumului de finanţare pentru participarea României în Programul comunitar menţionat. ANIMMC a constituit un Grup de Lucru pentru implementarea Cartei. În acelaşi timp a fost elaborat şi dezvoltat Planul de acţiuni pentru implementarea Cartei pe cele 10 direcţii de acţiune. Începând cu anul 2006 se va implementa Agenda Lisabona pe cinci zone de priorităţi pentru afirmarea potenţialului companiilor, vizând: - stimularea antreprenoriatului - susţinerea inovaţiilor - îmbunătăţirea condiţiilor de angajare - încheierea reformelor pieţei de produse - identificarea unor soluţii avantajoase pentru mediul înconjurător, care să contribuie în principal la dezvoltarea sustenabilă a IMM. 2.2.
16. Asistenţa pentru export Politica în acest domeniu este în mare parte reglementată, sarcina principală fiind respectarea înţelegerilor internaţionale în condiţiile susţinerii credibilităţii şi încrederii în mediul de afaceri românesc. În acest sens, se vor promova următoarele măsuri: - utilizarea facilităţilor tarifare convenite prin Acordurile de liber schimb, negociate de România pe plan internaţional şi participarea la liberalizarea comerţului internaţional prin negocieri comerciale multilaterale în cadrul Organizaţiei Mondiale de Comerţ; - creşterea ponderii exporturilor româneşti de produse industriale în comerţul mondial prin găsirea unor nişe de piaţă, în special pentru produsele cu grad avansat de prelucrare; - acordarea de sprijin pentru extinderea ofertei de servicii specializate de consultanţă şi de instruire în domeniul comerţului; - acordarea de garanţii de risc comercial sau necomercial (cu respectarea regulilor OECD). În anul 2005 a fost lansată Strategia Naţională de Export, aflată în dezbatere publică, elaborată în cadrul Consiliului de Export sub coordonarea Ministerului Economiei şi Comerţului. Principalele obiective ale Strategiei Naţionale de Export (SNE) sunt: - creşterea capacităţii sectorului privat şi a capabilităţii acestuia de a fi motorul creşterii economice şi al dezvoltării; - promovarea dezvoltării resurselor umane pentru a obţine competenţele necesare pentru creşterea economică; - promovarea capabilităţilor inovative şi tehnice dinamice din interiorul ţării pentru industrializare; - integrarea ştiinţei şi tehnologiei în planificarea socio-economică şi dezvoltare; - identificarea şi dezvoltarea de noi sectoare, care creează, captează şi reţin valoarea adăugată şi furnizează baza dezvoltării economice de viitor a României; - încurajarea legăturilor inter şi intra-sectoriale pentru a susţine evoluţia centrelor de excelenţă şi a clusterelor industriale; - mărirea eficienţei mediului naţional de afaceri, astfel încât să fie competitiv la nivel internaţional; - asigurarea furnizării unei infrastructuri adecvate necesare industriei pentru a deveni mai competitivă la nivel internaţional; - dezvoltarea regională, generarea de locuri de muncă şi reducerea sărăciei pentru a încuraja o distribuţie mai echitabilă a veniturilor; - reducerea dependenţei de barierele tarifare şi netarifare, sau a accesului preferenţial pe piaţă pentru dezvoltarea susţinută a exportului; - expunerea întreprinderilor din România la oportunităţi de afaceri internaţionale. 2.2.
17. Susţinerea privatizării şi restructurării Politicile cu privire la restructurare şi privatizare se vor orienta către companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital de stat din portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului şi Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS): Măsurile care se au în vedere sunt următoarele: - continuarea privatizării societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat; - restructurarea activităţilor în vederea eficientizării acestora; - monitorizarea contractelor de privatizare; - lichidarea pachetelor minoritare deţinute de către stat, prin mecanisme de piaţă; - modernizarea, retehnologizarea şi optimizarea fluxurilor tehnologice din unităţi industriale cu potenţial de competitivitate, în condiţiile legii. În anul 2004 a avut loc procesul de negociere privind împrumutul de ajustare programatică - PAL, acordat Guvernului României de Banca Mondială în vederea susţinerii programului de reforme structurale, economice şi sociale. Acţiunile aferente programului PAL sunt sincronizate cu obiectivele privind aderarea României la U.E., acordul preventiv stand-by agreat cu F.M.I. şi sunt destinate sprijinirii continuării procesului de privatizare şi a altor reforme structurale iniţiate conform programelor PSAL I şi II anterioare. Obiectivul specific ce urmează a fi îndeplinit de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului îl reprezintă valorificarea participaţiilor statului la societăţile comerciale din portofoliul acestei instituţii prin privatizare, restructurare sau lichidare. 2.2.
18. Politica în domeniul protecţiei mediului şi gestionării durabile a resurselor Cerinţele şi exigenţele în domeniu, existente în ţările Uniunii Europene, impun o nouă abordare a problemelor globale de mediu şi gestionarea durabilă a resurselor în corelaţie cu dezvoltarea socio-economică. În aceste condiţii, protecţia mediului şi gestionarea raţională a resurselor naturale, devin priorităţi, în contextul dezvoltării economice şi asigurării competitivităţii industriale din România. Principalele obiective ale activităţilor de protecţie a mediului înconjurător şi gestionare a resurselor pe termen mediu