DECIZIE nr. 432 din 30 octombrie 1997 referitoare le excepţia de neconstituţionalitate a art. 330 şi a art. 330^1 din Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 3 februarie 1998 Ioan Muraru - preşedinte Costica Bulai - judecător Florin Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Victor Dan Zlatescu - judecător Paula C. Pantea - procuror Florentina Geangu - magistrat-asistent Pe rol, pronunţarea asupra recursului declarat de Balan Constanta împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 55 din 19 martie 1997*). ------------- Notă ... *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 55 din 19 martie 1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 377 din 24 decembrie
- Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 22 octombrie 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa părţilor legal citate, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 14 octombrie
- CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele: Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilă, prin Încheierea din 8 ianuarie 1997, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 330, art. 330^1 din Codul de procedură civilă invocată de Balan Constanta. Prin Decizia nr. 55 din 19 martie 1997, Curtea Constituţională a respins ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 330, art. 330^1 din Codul de procedură civilă. Aceasta soluţie s-a fundamentat pe Decizia Curţii Constituţionale nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996 şi, respectiv nr. 251 din 17 octombrie 1996, prin care s-a constatat ca prevederile art. 330 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale. Cat priveşte dispoziţiile art. 330^1, prin aceeaşi decizie s-a constatat ca, urmare modificării acestui text prin Legea nr. 17/1997, motivele de neconstituţionalitate invocate nu mai pot fi reţinute, excepţia fiind în prezent lipsită de obiect. Împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 55 din 19 martie 1997 a declarat recurs în termen legal Balan Constanta, pentru următoarele motive: considerarea drept constituţional a textului art. 330^1 din Codul de procedură civilă încalcă principiul garantarii dreptului de proprietate legal constituit printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, transcrisă în registrul de publicitate imobiliară, devenind astfel opozabil, inclusiv procurorului general; în decizia Curţii "se face o simpla referire la Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, dar nu se explica cum se împacă aceste drepturi cu posibilitatea ca o hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi intră în circuitul civil sa mai fie desfiintata tot de o instanţa judecătorească". Potrivit art. 24 alin.
(3)din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca recursul este nefondat, Deoarece Curtea prin decizii definitive, care, potrivit art. 145 alin.
(2)din Constituţie, sunt obligatorii pentru viitor, s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea prevederilor legale ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate Camera Deputaţilor şi Senatul nu a comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, având în vedere decizia atacat, motivele de recurs invocate, punctul de vedere ale Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele: Recursul este neîntemeiat şi urmează a fi respins. Decizia nr. 55 din 19 martie 1997, atacată cu prezentul recurs, este criticata numai în ce priveşte prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, dar temeiurile invocate vizează art. 330 din acest cod. Astfel, se susţine ca o hotărâre judecătorească rămasă definitivă nu este susceptibilă de vreo modificare tot pe cale judiciară. Or, în acest fel se neagă întregul sistem al căilor extraordinare de atac - între care figurează, deopotrivă, revizuirea şi contestaţia în anulare -, reglementate de Codul de procedură civilă. Recursul în anulare nu vizează în mod special dreptul de proprietate, ci orice hotărâre judecătorească prin care, asa cum prevede art. 330 pct. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti ori s-au săvârşit infracţiuni de către judecători în legătură cu hotărârea pronunţată. În aceste condiţii, textul legal criticat nu contravine în nici un fel prevederilor Declaraţiei Universale a Dreptului Omului relative la dreptul de proprietate. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin.
(2)din Constituţie, precum şi al art. 13 alin.
(1)lit. A.c), al art. 25 şi al art. 26 din Legea nr. 47/1992, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge recursul declarat de Balan Constanta împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 55 din 19 martie
- Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 30 octombrie
- PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Florentina Geangu -------------