DECIZIA nr. 695 din 6 octombrie 2020

DECIZIA nr. 695 din 6 octombrie 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin.

(1)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscalbugetare și ale art. 1 alin.

(3)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 6 ianuarie 2021 Valer Dorneanu- președinteCristian Deliorga- judecător Marian Enache- judecătorDaniel Marius Morar- judecătorMona-Maria Pivniceru- judecătorGheorghe Stan- judecătorLivia Doina Stanciu- judecător Elena-Simina Tănăsescu- judecătorVarga Attila- judecătorBianca Drăghici- magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin.

(3)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Nicolae Lache în Dosarul nr. 1.353/121/2017 al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 986D/

...
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că, din perspectiva unor critici similare, instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege supuse controlului, prin Decizia nr. 124 din 10 martie
... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 666 din 30 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.353/121/2017, Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin.

(1)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale art. 1 alin.

(3)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de reclamantul Nicolae Lache într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici, prin care s-a solicitat acordarea ajutoarelor bănești cuvenite cu ocazia trecerii în rezervă, cu drept de pensie. ...

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât puterea executivă, prin ordonanțe de urgență, acte normative inferioare legii, în mod repetat a dispus suspendarea acordării dreptului la ajutoarele sau indemnizațiile ce se cuveneau la momentul încetării raporturilor de serviciu, prin ieșirea la pensie. ...
Se apreciază că, prin această modalitate de suspendare anuală succesivă a acordării dreptului, dispusă prin ordonanțe de urgență, dar și pe fondul lipsei de obiectivitate a motivului ce a stat la baza suspendărilor, s-a ajuns la încălcarea principiilor privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și la lipsa de previzibilitate a normei juridice de acordare, cu atât mai mult cu cât suspendările se referă numai la exercițiul dreptului, nu și la substanța sa. ...
Se consideră că, deși ordonanțele de urgență se refereau la amânarea acordării dreptului, totuși, prin amânările succesive intervenite, s-a ajuns la un refuz de aplicare efectivă a normei legale și la o golire de conținut juridic și patrimonial al textului normativ de recunoaștere a dreptului, aducându-se atingere, astfel, prevederilor art. 1 alin.

(1)și alin.

(5)și art. 44 alin.

(1)din Constituția României. Ca atare, modalitatea aleasă de executiv, de suspendare a acordării dreptului la ajutoarele sau indemnizațiile ce se cuvin la momentul încetării raporturilor de serviciu, prin ieșirea la pensie, este contrară principiilor consacrate de art. 1 alin.

(1),

(4)și

(5)din Constituția României. În acest context, se menționează deciziile Curții Constituționale nr. 1 din 10 ianuarie 2014, nr. 22 din 27 ianuarie 2004 și nr. 232 din 5 iulie 2001, precum și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la necesitatea respectării așteptărilor legitime ale destinatarilor dreptului adoptat și intrat în vigoare printr-o normă legală. ... 8. Se apreciază că suspendările repetate privind acordarea efectivă a dreptului, intervenite de la momentul adoptării legii până în prezent, reprezintă o restrângere a exercițiului dreptului, creând o gravă incertitudine cu privire la raporturile juridice statuate de lege. Or, în temeiul art. 53 alin.

(1)din Constituția României exercițiul unor drepturi poate fi restrâns numai printr-o lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Așadar, această modalitate de suspendare a acordării drepturilor reglementate prin dispozițiile legale criticate este neconstituțională, întrucât, în primul rând, s-a dispus printr-un act inferior legii (infralegal), emis de către guvern, iar în al doilea rând suspendarea succesivă nu se încadrează în niciunul dintre cazurile prevăzute limitativ de Constituție. Ca atare, restrângerea drepturilor nu este necesară într-o societate democratică și nici proporțională și aduce atingere substanței dreptului patrimonial. În acest context, se menționează Decizia nr. XII din 5 februarie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite. ... 9. Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, prin care s-a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin.

(1)și ale art. 31 alin.

(1), alin.

(4)și

(5), ale art. 44 alin.

(1)și ale art. 53 alin.

(1)din Constituția României. ... 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 13. – Art. 11 alin.

(1)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015:În anul 2016, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică. ... – Art. 10 alin.

(1)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016:În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică. ... – Art. 1 alin.

(3)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017:Prevederile art. 1 alin.

(3)-

(5), art. 2-4, art. 5 alin.

(2)-

(4)și art. 6-11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 martie-31 decembrie 2017. ... ... 14. Curtea observă că dispozițiile art. 11 alin.

(1)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin art. 44 alin.

(1)pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin.

(1)și ale art. 31 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă solicitarea de plată a ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. De asemenea, Curtea observă că dispozițiile art. 10 alin.

(1)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și cele ale art. 1 alin.

(3)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și-au încetat aplicabilitatea. Cu toate acestea, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, precitată, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea va analiza constituționalitatea acestora. ... 15. În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin.

(1),

(4)și

(5)care prevede că România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil și consacră principiul separării și echilibrului puterilor și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 44 privind dreptul de proprietate și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 1 referitoare la protecția proprietății private din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ...

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textele de lege criticate prevăd că, pentru perioada 2016-2017, nu se aplică dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. ...
În jurisprudența sa, Curtea s-a mai pronunțat asupra prevederilor de lege potrivit cărora s-a prevăzut, anual, pentru perioada 2010-2017, că nu se aplică dispozițiile de lege privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, prin Decizia nr. 124 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 27 mai 2020, Decizia nr. 814 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 10 martie 2020, Decizia nr. 350 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 10 octombrie 2019, Decizia nr. 154 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din data de 6 august 2018, și Decizia nr. 170 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015, excepțiile de neconstituționalitate fiind respinse. ...
Astfel, prin Decizia nr. 170 din 19 martie 2015, precitată, paragraful 21, Curtea a reținut, în esență, că aceste drepturi bănești - ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă - „reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional“. ...
Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin.

(5)din Constituție, din cauza caracterului imprevizibil al dispozițiilor referitoare la neacordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, prin Decizia nr. 124 din 10 martie 2020, precitată, paragraful 32, Curtea nu a reținut această critică, stabilind că „persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum“ (a se vedea în același sens Decizia nr. 443 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 29 iulie 2016, paragraful 30, și Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 17). ...

Referindu-se la compatibilitatea prevederilor de lege criticate cu dispozițiile constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate, prin Decizia nr. 154 din 27 martie 2018, precitată, paragraful 27, și Decizia nr. 192 din 23 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 8 iunie 2017, paragraful 18, Curtea a reiterat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23), statul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Astfel, statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii, prin modificări legislative corespunzătoare. În același sens este și Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele conexate nr. 44.232/11 și nr. 44.605/11 Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragrafele 15 și 19, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului amintește că, datorită unei cunoașteri directe a propriei societăți și a necesităților acesteia, autoritățile naționale se află, în principiu, într-o poziție mai adecvată decât instanța internațională pentru a stabili ce anume este „de utilitate publică“. În consecință, în cadrul mecanismului de protecție creat de Convenție, este de competența acestora să se pronunțe primele cu privire la existența unei probleme de interes general. Considerând normal ca legiuitorul să dispună de o mare libertate în conducerea unei politici economice și sociale, Curtea respectă modul în care acesta percepe imperativele „utilității publice“, cu excepția cazului în care raționamentul său se dovedește în mod vădit lipsit de orice temei rezonabil. ...
Cu privire la invocarea art. 53 din Constituție, prin Decizia nr. 814 din 5 decembrie 2019, precitată, paragraful 32, Curtea a reținut, în esență, că ajutoarele sau indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu au temei constituțional, astfel că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora și, de asemenea, să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 154 din 27 martie 2018, paragraful 29). De asemenea, Curtea a arătat că nu există o obligație constituțională a legiuitorului de a reglementa acordarea de ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. ...
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauzele de față. ...
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Lache în Dosarul nr. 1.353/121/2017 al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 11 alin.

(3)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 6 octombrie 2020. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.