DECIZIA nr. 705 din 6 octombrie 2020

(1)din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 69 din 21 ianuarie 2021 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Florin Dima, Georgeta Oltean, Simona Mureșan, Gabriela Gheorghiu, Iuja Marcela Petricu, Ilona Szatmari, Ioana Onea, Slavonia Boguș, Camelia Rusu, Corina Ioana Mureșan și Robert Mihai Szasz în Dosarul nr. 2.789/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 151D/
2. ...
3. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
4. Președintele Curții dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 154D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Antoaneta Lotica Tîlvescu, Simona Ioana Tătăroiu, Camelia Bădescu, Otilia Popescu, Ioana Ruxandra Mălăescu, Carina Anda Morie, Angela Simina Staicu, Mădălina Vladu-Crevon, Mirela Claudia Simion, Rozalia Manuela Nănescu, Angela Elena Stroe, Laurențiu Militaru, Amalia Belu, Carmen Nicoleta Budan, Ana Maria Nicolcescu, Mihaela Păcuraru, Ionela Luisa Nanu, Laura Mihaela Pulbere, Minodora Puianu, Tinela Moța, Simona Cristina Moța, Dumitru Bocșan, Gheorghe Constantinescu, Petre Dorin Olaru, Daniela Bolovan, Gheorghița Eftenoiu, Cristina Fărcășanu, Remus Gheorghe Ionescu, Petrișor Constantin Lupulescu, Emilia Pena, Gheorghe Radu, Laura Mihaela Sarcina, Florentina Doina Săvulescu, Octavian Cosmin Semenescu, Ion Stănulescu, Andreea Daniela Titerlea, Ramona Bianca Tufan, Maria Vătavu, Maria Mihaela Tudorescu, Geanina Dogaru și Daniela Cameniță în Dosarul nr. 3.639/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. ...
5. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
6. Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin.

(5)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 154D/2019 la Dosarul nr. 151D/2019, care a fost primul înregistrat. ...

1. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 126 din 10 martie
2. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
3. Prin Încheierea din 6 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.789/2/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Florin Dima, Georgeta Oltean, Simona Mureșan, Gabriela Gheorghiu, Iuja Marcela Petricu, Ilona Szatmari, Ioana Onea, Slavonia Boguș, Camelia Rusu, Corina Ioana Mureșan și Robert Mihai Szasz într-o cauză având ca obiect „anularea unui act administrativ“. ...
4. Prin Încheierea din 13 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.639/2/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/
5. Excepția a fost ridicată de Antoaneta Lotica Tîlvescu, Simona Ioana Tătăroiu, Camelia Bădescu, Otilia Popescu, Ioana Ruxandra Mălăescu, Carina Anda Morie, Angela Simina Staicu, Mădălina Vladu-Crevon, Mirela Claudia Simion, Rozalia Manuela Nănescu, Angela Elena Stroe, Laurențiu Militaru, Amalia Belu, Carmen Nicoleta Budan, Ana Maria Nicolcescu, Mihaela Păcuraru, Ionela Luisa Nanu, Laura Mihaela Pulbere, Minodora Puianu, Tinela Moța, Simona Cristina Moța, Dumitru Bocșan, Gheorghe Constantinescu, Petre Dorin Olaru, Daniela Bolovan, Gheorghița Eftenoiu, Cristina Fărcășanu, Remus Gheorghe Ionescu, Petrișor Constantin Lupulescu, Emilia Pena, Gheorghe Radu, Laura Mihaela Sarcina, Florentina Doina Săvulescu, Octavian Cosmin Semenescu, Ion Stănulescu, Andreea Daniela Titerlea, Ramona Bianca Tufan, Maria Vătavu, Maria Mihaela Tudorescu, Geanina Dogaru și Daniela Cameniță într-o cauză având ca obiect „anularea unui act administrativ“. ...
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii excepției susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece limitarea la 30% pe ordonator de credite a sumei sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, este de natură a crea discriminări în cadrul aceleiași categorii profesionale, în funcție de structura personalului avut în subordine și drepturile cuvenite acestora. Astfel, dacă în cadrul a două instanțe există un număr diferit de personal contractual sau alte categorii care nu beneficiază de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, prevăzute de dispozițiile art. 5 capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare diferă. Ca atare, atingerea pragului de 30% din suma acestora se realizează diferit în cadrul instituțiilor de același grad, iar plafonarea sporurilor procurorilor va fi, de asemenea diferită. Se va ajunge astfel ca un judecător cu același grad, funcție, treaptă să beneficieze de drepturi diferite față de un coleg aflat în aceeași situație. Se încalcă astfel principiile de echitate, coerență și creare de oportunități egale și remunerare egală pentru munca de valoare egală, pe baza principiilor și normelor unitare privind stabilirea și acordarea salariului și a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar statuate de legea unică de salarizare și de Constituție. Mai mult, drepturile acordate de lege ajung să fie iluzorii în condițiile în care un judecător beneficiază, potrivit legii, de anumite sporuri, pe care, în realitate, nu le poate încasa. Plafonând cuantumul sporurilor acordate, se observă că persoane care lucrează în condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase și care ar trebui să beneficieze de un spor de până la 15% din salariul de bază sunt private de acest drept, în cazul în care celelalte sporuri acordate de lege depășesc pragul de 30%, ei încasând aceleași drepturi salariale cu persoanele care lucrează în condiții normale de muncă. În mod similar, persoanele cu handicap care desfășoară o activitate în condiții normale de lucru ar trebui, potrivit legii, să beneficieze de un spor de 15%. Însă legiuitorul, deși îl acordă, nu îl mai garantează. ...
7. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. ...
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
2. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ...

1. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierilor de sesizare, îl constituie prevederile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie
2. Din examinarea considerentelor încheierilor de sesizare și a notelor scrise ale autorilor excepției, Curtea observă că, în realitate, sunt criticate prevederile art. 25 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 153/2017, urmând a reține ca obiect al excepției aceste prevederi de lege, care au următorul cuprins: „Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz.“ ...

1. În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 41 privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii, art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 125 privind statutul judecătorilor. De asemenea sunt invocate prevederile Protocolului nr. 12 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea generală a discriminării. ...
2. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 25 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 153/2017 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar, prin mai multe decizii (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, și Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 15 ianuarie 2020), Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate. ...

1. Astfel, Curtea a reținut că limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi, prevăzută de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, nu echivalează cu diminuarea salariului de bază. Astfel, statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. ...
2. Curtea a mai reținut că soluția legislativă a limitării sporurilor salariale nu este de noutate, aceasta fiind consacrată anterior prin art. 22 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, potrivit căruia „Suma sporurilor, compensațiilor, primelor și indemnizațiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază sau a indemnizațiilor lunare de încadrare, după caz“, și prin dispozițiile art. 23 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care stabileau că: „Suma sporurilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază sau a indemnizațiilor lunare de încadrare, după caz.“ ...

1. În acest context, Curtea a precizat că regula limitării sporurilor la un anumit cuantum reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituție și destinată a fi aplicată în mod nediferențiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii și fără discriminări. ...
2. În ceea ce privește critica vizând existența unor diferențe de venit lunar între angajații care prestează aceeași activitate și au aceeași vechime în muncă și în funcție, dar care își desfășoară activitatea în instituții publice diferite, Curtea a reținut că aceasta nu este contrară principiului egalității în drepturi, de vreme ce, pe de o parte, legea nu stabilește diferențe în ceea ce privește salariile de bază/indemnizațiile de încadrare, iar, pe de altă pare, atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate pot fi diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții identice sau asemănătoare, dar la autorități sau instituții publice diferite. ...
3. Totodată, Curtea a observat că la stabilirea nivelului veniturilor salariale trebuie avute în vedere prevederile art. 3 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora „Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile și autoritățile publice se asigură de fiecare ordonator de credite“, și ale art. 3 alin.

(4)din Legea-cadru, potrivit căreia: „Ordonatorii de credite au obligația să stabilească salariile de bază/soldele de funcție/salariile de funcție/soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare/indemnizațiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani și în natură prevăzute de lege, (...) astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu.“ ...

1. De asemenea, în viziunea legiuitorului, sporurile nu au întotdeauna un cuantum fix, ci variabil, fiind stabilite de lege prin raportare la o limită maximă. În acest sens, art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește că „limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege și în anexele nr. I-VIII“. Ca atare, stabilirea cuantumului concret al sporurilor și al venitului lunar se realizează de către fiecare ordonator de credite, în limitele stabilite de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu. ...
2. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 41 din Constituție, Curtea Constituțională a reiterat jurisprudența sa potrivit căreia stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului, iar art. 41 alin.

(2)din Constituție prevede „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la drepturi salariale suplimentare, cum sunt sporurile. ...

1. În consecință, Curtea a constatat că, interpretate în ansamblul dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, prevederile legale criticate nu încalcă art. 4, 16 și 41 din Constituție și nici art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ...
2. În final, Curtea a reținut că, în raport cu criticile formulate, dispozițiile art. 124 și 125 din Constituție, prin conținutul reglementărilor pe care le cuprind, referitoare la înfăptuirea justiției și statutul judecătorilor, nu au relevanță în cauză. ...
3. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ...
4. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Dima, Georgeta Oltean, Simona Mureșan, Gabriela Gheorghiu, Iuja Marcela Petricu, Ilona Szatmari, Ioana Onea, Slavonia Boguș, Camelia Rusu, Corina Ioana Mureșan și Robert Mihai Szasz în Dosarul nr. 2.789/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Antoaneta Lotica Tîlvescu, Simona Ioana Tătăroiu, Camelia Bădescu, Otilia Popescu, Ioana Ruxandra Mălăescu, Carina Anda Morie, Angela Simina Staicu, Mădălina Vladu-Crevon, Mirela Claudia Simion, Rozalia Manuela Nănescu, Angela Elena Stroe, Laurențiu Militaru, Amalia Belu, Carmen Nicoleta Budan, Ana Maria Nicolcescu, Mihaela Păcuraru, Ionela Luisa Nanu, Laura Mihaela Pulbere, Minodora Puianu, Tinela Moța, Simona Cristina Moța, Dumitru Bocșan, Gheorghe Constantinescu, Petre Dorin Olaru, Daniela Bolovan, Gheorghița Eftenoiu, Cristina Fărcășanu, Remus Gheorghe Ionescu, Petrișor Constantin Lupulescu, Emilia Pena, Gheorghe Radu, Laura Mihaela Sarcina, Florentina Doina Săvulescu, Octavian Cosmin Semenescu, Ion Stănulescu, Andreea Daniela Titerlea, Ramona Bianca Tufan, Maria Vătavu, Maria Mihaela Tudorescu, Geanina Dogaru și Daniela Cameniță în Dosarul nr. 3.639/2/2018 al aceleiași instanțe judecătorești și constată că prevederile art. 25 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 6 octombrie 2020. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----