NORME METODOLOGICE din 5 februarie 2003

(1)lit. c) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice. 1.

1. Spitalele şi unităţile sanitare publice pot primi sume de la bugetul de stat, bugetele locale sau bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, care se utilizează, în condiţiile legii, numai pentru destinatiile pentru care au fost aprobate. 1.
2. Veniturile şi cheltuielile spitalelor şi ale celorlalte unităţi sanitare publice prevăzute la alin.

(1)se aproba anual prin bugetele de venituri şi cheltuieli ce stau la baza funcţionarii instituţiilor sanitare în cadrul exerciţiului financiar respectiv. 1.4. Bugetul de venituri şi cheltuieli se aproba şi se executa în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002, Ordonanţei Guvernului nr. 68/2001 pentru modificarea Legii nr. 146/1999 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local, precum şi cu alte reglementări în domeniu. 2. Elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli de către instituţiile sanitare publice 2.1. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli se elaborează avându-se în vedere pentru activitatea curenta de acordare a asistenţei medicale, atât la venituri, cat şi la cheltuieli, estimarea sumelor ce se pot realiza potrivit prevederilor legale în vigoare, iar pentru alte activităţi ce se desfăşoară în cadrul unităţilor sanitare, baza legală a finanţării acestora. 2.2. Elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli se face pe baza următoarelor elemente de fundamentare:

1. a)- dimensionarea veniturilor proprii, pe surse, în concordanta cu volumul prestărilor de servicii medicale şi al celorlalte activităţi, precum şi cu contractele de servicii ce se vor încheia, având ca nivel de referinţa realizarile estimate pentru anul în curs, creşterea sau reducerea capacităţii unităţii de a presta servicii medicale, indicele de inflaţie prognozat de instituţiile abilitate, noi surse de venituri etc.; ... - sumele care pot fi primite în condiţiile cap. 1 pct. 1.2; - sumele provenite din valorificarea unor bunuri, donaţii şi sponsorizări cu caracter general sau destinaţie specială;
2. b)dimensionarea cheltuielilor se face pe bază de calcule analitice pentru fiecare articol şi alineat de cheltuieli, având ca punct de plecare realizarile estimate ale anului curent, limitarea tuturor categoriilor de cheltuieli la strictul necesar funcţionarii unităţii pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor asumate prin contractul privind serviciile medicale încheiate cu casele de asigurări de sănătate, precum şi realizarea unei bune gestiuni a fondurilor publice. ... 2.3. Ordonatorii de credite au obligaţia de a analiza propunerile de venituri şi cheltuieli, acordându-se o atenţie deosebită pentru ca: - veniturile propuse să asigure acoperirea integrală a cheltuielilor necesare realizării serviciilor medicale care urmează a fi prestate pe bază de contracte; - cheltuielile pe articole şi alineate să fie stabilite la strictul necesar al funcţionarii instituţiei sanitare, fiind reduse cele care s-au dovedit ineficiente şi inoportune; - să se ia măsurile necesare în vederea asigurării realizării veniturilor, efectuării plăţilor în limitele aprobate şi a disponibilului din cont. În cazul în care veniturile curente nu acoperă cheltuielile curente, diferenţa rămasă poate fi acoperită din soldul de disponibil rămas la finele anului, urmând ca la finele machetei bugetului de venituri şi cheltuieli să se înscrie: total venituri, total cheltuieli, diferenţa care se acoperă cu soldul din anul precedent. 2.4. Negocierea bugetului de venituri şi cheltuieli:
3. a)Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli întocmit de instituţiile sanitare publice se negociaza de conducerea acestora cu conducerea direcţiei de sănătate publică sau a ministerului, în funcţie de subordonare, şi cu conducerea casei de asigurări de sănătate cu care se încheie contractul de furnizare de servicii medicale, potrivit art. 13 din Legea nr. 146/1999 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 68/2001. ...
4. b)Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli se definitiveaza şi se aproba după semnarea contractului de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate. ... 2.5. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al instituţiei sanitare publice se face după cum urmează:
5. a)pentru cele de interes naţional, de către conducerea acestora, cu acordul ordonatorului principal de credite, respectiv al Ministerului Sănătăţii şi Familiei; ...
6. b)pentru cele de interes local, de către conducerea acestora, după obţinerea avizelor conform art. 3 lit.
7. a)şi art. 4 lit.
8. a)din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002, de la direcţiile de sănătate publică şi de la preşedinţii consiliilor judeţene şi primării comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti. ... Bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei sanitare publice poate fi rectificat, în cazuri justificate, de către persoanele care l-au aprobat, prevăzute la lit.
9. a)şi b), prin aplicarea aceloraşi proceduri ca şi în cazul bugetului iniţial. 3. Structura bugetului de venituri şi cheltuieli 3.1. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al instituţiilor prevăzute la cap. 1 se întocmeşte conform structurii prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.
10. a)Veniturile se constituie din: ... - venituri proprii, care provin din veniturile realizate în raport cu serviciile medicale furnizate pe baza contractelor încheiate cu casa de asigurări de sănătate, din sumele încasate potrivit actelor adiţionale la contract pentru cheltuieli cu destinaţie specială şi din alte venituri, în care se includ veniturile obţinute din serviciile medicale acordate la cererea persoanelor fizice sau juridice, veniturile din chirii, asocieri investitionale în profil medical, precum şi alte venituri dobândite în condiţiile legii; - venituri din valorificarea unor bunuri; - venituri din donaţii şi sponsorizări; - sume primite cu destinaţie specială, potrivit legii, din bugetul local sau bugetul de stat, precum şi venituri din contravaloarea medicamentelor şi materialelor sanitare furnizate de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, fără plata.
11. b)Cheltuielile sunt evidentiate pe total pentru activitatea finanţată din venituri proprii şi alte venituri şi separat pentru activităţile finanţate din sumele primite de la bugetul local, din contravaloarea medicamentelor şi materialelor sanitare furnizate de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, fără plata, şi de la bugetul de stat, conform destinaţiilor speciale stabilite de legea care le reglementează. ... 3.2. Indicatorii financiari din proiectul de buget au la baza veniturile ce urmează a se incasa din contractele încheiate cu casa de asigurări de sănătate şi din celelalte surse de finanţare, precum şi cheltuielile unităţii, fundamentate în conformitate cu normele şi normativele aprobate, urmărind realizarea echilibrului financiar, conform machetei prevăzute în anexa. 4. Veniturile instituţiei sanitare publice 4.1. Veniturile instituţiei sanitare publice se încasează, se administrează, se utilizează şi se contabilizeaza potrivit dispoziţiilor legale aplicabile instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii. 4.2. Veniturile instituţiei sanitare publice aferente activităţii de acordare a serviciilor medicale se constituie din sumele prevăzute la pct. I, II şi VII din macheta de buget. 4.3. Sumele primite de la bugetul local, bugetul de stat şi contravaloarea medicamentelor şi materialelor sanitare repartizate fără plata de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate se cuprind distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli, conform pct. X din macheta de buget. 5. Cheltuielile instituţiei sanitare publice 5.1. Cheltuielile instituţiei sanitare publice aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli se efectuează în limita veniturilor realizate, avându-se în vedere următoarele:
12. a)Cheltuieli de personal ... Cheltuielile de personal se stabilesc pe baza numărului de posturi pe funcţii şi a drepturilor salariale, potrivit statului de funcţii. Ca regula generală, numărul de angajaţi trebuie corelat cu necesarul strict de forta de muncă pentru realizarea serviciilor medicale, a celorlalte activităţi de întreţinere şi exploatare, actionandu-se pentru rationalizarea serviciilor utilitare, externalizarea acestora în cazul în care se realizează servicii de mai buna calitate şi cu costuri mai reduse.
13. b)Cheltuieli materiale şi servicii ... Unităţile sanitare vor prevedea, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, cheltuielile, în condiţiile legii, cu maximum de eficienta şi eficacitate. În cazul unor cheltuieli (medicamente, materiale sanitare şi consumabile etc.) pentru eficientizarea activităţii se vor aproba de către conducerea unităţii norme interne proprii.
14. c)Cheltuieli de capital ... Pentru cheltuielile de capital se va întocmi lista investiţiilor ce urmează a fi finanţate în cursul anului, care se aproba o dată cu bugetul de venituri şi cheltuieli. Listele de investiţii se întocmesc conform Ordinului ministrului finanţelor nr. 2.487/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanţarea investiţiilor instituţiilor publice prin trezoreria statului şi a Normelor metodologice privind aplicarea de către trezoreriile statului a mecanismului de finanţare a investiţiilor instituţiilor publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 30 decembrie 1996, modificat şi completat prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.169/1997, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 30 iunie 1997. Aprobarea listelor de investiţii se face, în cazul instituţiilor sanitare publice de interes judeţean şi local, de către conducerea instituţiilor respective, cu avizul direcţiilor de sănătate publică şi al preşedinţilor consiliilor judeţene sau primarilor comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, şi al Ministerului Sănătăţii şi Familiei pentru instituţiile sanitare de interes public naţional. 5.2. Din fondurile primite de la bugetul de stat se pot efectua cheltuieli numai pe destinatiile pentru care au fost alocate aceste sume, după cum urmează: - pentru derularea unor activităţi din programele de sănătate (cheltuieli de personal, materiale şi servicii şi de capital), conform actelor normative care reglementează derularea acestora; - cheltuieli de personal reprezentând drepturile salariale şi contribuţiile aferente rezidenţilor din anii I şi II de studiu; - funcţionarea unor unităţi fără personalitate juridică din structura spitalului (cheltuieli de personal, materiale şi servicii şi de capital); - cheltuieli de capital pentru expertizarea, proiectarea şi consolidarea construcţiilor şi pentru achiziţionarea aparaturii de înaltă performanta. 5.3. Din fondurile primite de la bugetul local se poate asigura finanţarea pentru finalizarea construcţiilor noi de interes local, precum şi a cheltuielilor pentru întreţinere şi gospodărire, realizarea de reparaţii curente şi capitale, consolidare, extindere şi modernizare. 6. Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli 6.1. Bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat intră în execuţie o dată cu exerciţiul financiar, moment în care se încasează venituri, se angajează cheltuieli şi se efectuează plati. 6.2. Bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat se depune, în copie, la unitatea de trezorerie a statului la care instituţia sanitară are conturile deschise. Conform prevederilor Legii nr. 500/2002, până la depunerea bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat nu pot fi dispuse plati. 6.3. Conducerea instituţiei sanitare publice îndeplineşte atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite prevăzute de Legea nr. 500/2002 şi răspunde pentru: - asigurarea realizării la termen a veniturilor din bugetul propriu care constituie sursa de acoperire a plăţilor; - prevenirea înregistrării de obligaţii de plată către furnizori şi creditori fără acoperire în bugetul de venituri şi cheltuieli; - asigurarea lichidării obligaţiilor de plată rămase la încheierea exerciţiului financiar, din prevederile bugetului aprobat pentru anul curent; - angajarea, lichidarea şi ordonanţarea plăţilor în limita prevederilor aprobate în bugetul propriu, pe subcapitole, titluri, articole şi alineate; - organizarea achiziţiilor publice, în conformitate cu dispoziţiile legale; - angajarea, lichidarea şi ordonanţarea plăţilor din sumele primite de la alte bugete, respectându-se limita pe fiecare destinaţie; - organizarea evidentei contabile a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli, inclusiv a activelor şi pasivelor unităţii, precum şi inventarierea patrimoniului; - organizarea în mod distinct a evidentei derulării programelor de sănătate, precum şi a indicatorilor specifici aferenţi acestora. 6.4. Pentru veniturile încasate şi plăţile dispuse în limita bugetului de venituri şi cheltuieli (pe subdiviziunile acestuia) instituţia sanitară publică are deschise la trezoreria statului următoarele conturi: ● contul 5041 "Disponibil din venituri proprii din activitatea sanitară conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002", în care se înregistrează: - veniturile proprii încasate din activitatea de prestări de servicii medicale pe bază de contracte şi din acte adiţionale, încheiate cu casa de asigurări de sănătate, alte venituri din activitatea proprie, precum şi veniturile din valorificarea unor bunuri; - plăţile dispuse în limita prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli; ● contul 5007 "Disponibil din donaţii şi sponsorizări"; ● contul 5047 "Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială", în care se înregistrează sumele primite de la bugetul de stat şi bugetele locale, precum şi plăţile dispuse de instituţiile publice sanitare pentru îndeplinirea acţiunilor respective. 6.5. Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi efectuarea plăţilor se vor organiza în fiecare instituţie publică de către ordonatorul de credite, în conformitate cu Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenta şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002. Ordonatorii de credite terţiari ai instituţiilor sanitare publice vor stabili prin decizie interna: - persoanele angajate care au atribuţii şi responsabilităţi pentru compartimentele de specialitate privind operaţiunile de angajare, lichidare şi ordonantare. Pentru cheltuielile cu procurarea medicamentelor şi a materialelor sanitare, documentele privind angajarea, lichidarea şi ordonanţarea se emit de secţiile din spital, în calitate de compartiment de specialitate, şi se semnează de şeful de secţie sau de inlocuitorul acestuia; - persoanele autorizate care efectuează plăţile pe baza documentelor ordonanţate de către ordonatorul de credite; - persoanele angajate pentru executarea controlului financiar preventiv. 6.6. Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor se efectuează pe parcursul exerciţiului financiar, în limita disponibilului de prevederi de cheltuieli la subdiviziunea (subcapitol, titlu, articol şi alineat) la care se încadrează plata respectiva. 6.7. Plăţile se efectuează de către persoanele care îndeplinesc funcţia de contabil, stabilite de conducătorul instituţiei sanitare publice, în conformitate cu Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002. Plăţile se efectuează în limita bugetului de venituri şi cheltuieli, atât pentru angajamentele aferente activităţii curente, cat şi pentru datoriile aferente anilor anteriori, astfel încât arieratele de la începutul anului să fie mai mici decât cele de la sfârşitul anului. Arieratele anului precedent pot fi plătite din prevederile anului curent, potrivit normelor de aplicare a contractului-cadru şi a altor reglementări legale elaborate în acest scop. 6.8. Ordonatorii de credite vor organiza contabilitatea încasărilor şi plăţilor pe subdiviziunile bugetului aprobat (subcapitol, titlu, articol şi alineat) în cadrul contului contabil de activ 127 "Disponibil din activitatea sanitară conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002", al contului de activ 192 "Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială" şi al contului de activ 119 "Disponibil din fonduri cu destinaţie specială", după caz. 6.9. În conformitate cu pct. 5 din normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002, ordonatorii de credite terţiari ai instituţiilor sanitare publice au obligaţia sa organizeze evidenta angajamentelor bugetare şi legale cu ajutorul conturilor din afară bilanţului, şi anume: - contul 940 "Credite bugetare aprobate"; - contul 950 "Angajamente bugetare"; - contul 960 "Angajamente legale". În instituţiile sanitare evidenta conturilor de angajamente se organizează potrivit structurii bugetului de venituri şi cheltuieli, fiecare cont fiind desfăşurat pe conturi analitice de gradul II, astfel: 940.01 "Credite bugetare aprobate pentru activitatea realizată din venituri proprii"; 940.02 "Credite bugetare aprobate pentru cheltuielile din sume primite de la alte bugete pentru destinaţii speciale". Acest cont se desfăşoară pe acţiuni şi programe; 950.01 "Angajamente bugetare pe seama creditelor bugetare aprobate pentru activitatea realizată din venituri proprii"; 950.02 "Angajamente bugetare pe seama cheltuielilor din sumele primite de la alte bugete pentru destinaţii speciale (se desfăşoară în analitic pe activităţi şi programe)"; 960.01 "Angajamente legale pentru cheltuielile pentru activitatea realizată din venituri proprii"; 960.02 "Angajamente legale pentru cheltuielile din sumele primite de la alte bugete pentru destinaţii speciale (se desfăşoară pe fiecare acţiune şi program)". Fiecare cont menţionat mai sus se desfăşoară pe capitole şi în cadrul acestora pe titluri, articole şi alineate. Pentru cheltuielile din bugetul de stat, în conturile respective, se desfăşoară pe fiecare acţiune şi program, pe titluri, articole şi alineate. 6.10. Ordonatorii de credite terţiari au obligaţia de a analiza lunar situaţia privind execuţia cheltuielilor bugetare angajate, conform anexei nr. 4 la normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002. Ordonatorii de credite terţiari vor stabili de fiecare data măsuri pentru îmbunătăţirea execuţiei bugetare. 7. Dispoziţii finale Ordinul ministrului sănătăţii nr. 441/2000 privind aprobarea Normelor metodologice nr. GH/2.617/2000 de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 22/1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii se abroga. Anexă ------- la normele metodologice ----------------------- ------------- Notă ... *) Se detaliază pe fiecare act adiţional la contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate. Notă ... **) Se detaliază pe surse: servicii acordate persoanelor fizice şi juridice, chirii, asocieri investitionale în domeniul medical etc. Notă ... ***) Cheltuielile se desfăşoară pe titluri, articole şi alineate conform clasificaţiei veniturilor şi cheltuielilor. Notă ... ****) Se urmăresc pe fiecare destinaţie pentru care au fost alocate, conform clasificaţiei bugetare, iar în cazul sumelor primite pentru programele naţionale de sănătate, se defalcheaza pe fiecare program de sănătate, subprogram şi acţiune sanitară, conform clasificaţiei bugetare. NOTĂ: Soldul disponibil din contul deschis la Trezoreria statului, rămas la finele anului precedent, poate fi folosit la acoperirea cheltuielilor curente în cazul în care veniturile curente sunt insuficiente. Director general, Director financiar contabil, -------------