DECIZIE nr. 1.553 din 17 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 153 alin. 3 din Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 65 din 28 ianuarie 2010 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Carmen-Cătălina Gliga - procuror Fabian Niculae - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 153 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Hanro Telecom" - S.R.L. în Dosarul nr. 8.977/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Societatea Comercială "Floreasca City Center" - S.R.L., domnul avocat Constantin Barbu, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 23 iunie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 8.977/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 153 alin. 3 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Hanro Telecom" - S.R.L. într-un dosar având ca obiect anularea unor acte. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că textul de lege criticat limitează dreptul de a apela la justiţie şi la un proces echitabil. Posibilitatea oferită de legiuitor instanţelor de judecată de a preschimba termenul de judecată încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor aflate în proces. După introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor, termenul de judecată fixat nu mai poate fi schimbat în mod legal fără a se aduce atingere principiului nediscriminării în faţa autorităţilor statului şi dreptului la un proces echitabil. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială consideră că textele legale criticate sunt constituţionale. Potrivit prevederilor art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de părţi, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 153 alin. 3 din Codul de procedură civilă, dispoziţii care au următorul conţinut: "Termenul luat în cunoştinţă sau pentru care au fost trimise citaţiile nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice şi cu citarea părţilor. Citarea acestora se face în termen scurt, în camera de consiliu. Soluţionarea cererii de preschimbare a primului termen de judecată este de competenţa preşedintelui instanţei, a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului care îl înlocuieşte. În cursul judecării procesului cererea de preschimbare a termenului se soluţionează de către completul de judecată." În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 21 privitoare la accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare. Analizând textul de lege ce face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că susţinerile autorului sunt neîntemeiate. Potrivit dispoziţiilor art. 126 alin.
(2)şi ale art. 129 din Constituţie, stabilirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, dreptul persoanei la un proces echitabil presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a le utiliza, în formele şi în modalităţile instituite de lege. În consecinţă, prin reglementările cuprinse în art. 153 alin. 3 din Codul de procedură civilă, referitoare la posibilitatea preschimbării termenului luat în cunoştinţă sau pentru care au fost trimise citaţiile, legiuitorul nu a înţeles să restrângă dreptul persoanei la un proces echitabil, ci să asigure un cadru legal, indispensabil exercitării, în condiţii egale, a acestui drept constituţional. Astfel, condiţionarea preschimbării termenului deja fixat de existenţa unor motive temeinice şi de citarea, în prealabil, a părţilor reprezintă exigenţe de natură a preveni eventualele abuzuri şi tergiversarea soluţionării cauzelor deduse judecăţii. Pe de altă parte, soluţionarea cererilor de preschimbare a termenului în camera de consiliu, iar nu în şedinţă publică, nu înlătură caracterul echitabil al procesului, soluţia pronunţată vizând, exclusiv, un aspect de procedură, iar nu fondul cauzei. Mai mult, prezenţa părţilor la dezbateri dă posibilitatea acestora de a formula probe în susţinerea sau combaterea cererii de preschimbare a termenului, asigurând, în acest mod, egalitatea de şanse între persoanele cu interese procesuale contrare. Faţă de cele arătate, Curtea constată că dispoziţiile art. 153 alin. 3 din Codul de procedură civilă sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale invocate. De altfel, Curtea s-a mai pronunţat în acelaşi sens prin Decizia nr. 178 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 martie 2006, considerentele şi soluţia din această decizie menţinându-se şi pentru cauza de faţă. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art.11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 153 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Hanro Telecom" - S.R.L. în Dosarul nr. 8.977/3/2009 al Tribunalului Bucureşti Secţia a VI-a comercială. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2009. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Fabian Niculae -------