DECIZIE nr. 862 din 28 noiembrie 2006

(2)lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 45 din 22 ianuarie 2007 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Kozsokar Gabor - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Tudorel Toader - judecător Ion Tiucă - procuror Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 18 şi art. 26 alin.

(2)lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, excepţie ridicată de Federaţia "Energia Mileniul III" în Dosarul nr. 30.384/299/2005 (nr. vechi 29.916/2005) al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. La apelul nominal se prezintă reprezentantul autorului excepţiei. Lipseşte partea Federaţia Sindicală "Hidroelectrica" HIDROSIND, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că prevederile art. 26 alin.

(2)lit. c) din Legea nr. 130/1996 permit apariţia unor situaţii abuzive în practică, astfel că înregistrarea contractului colectiv de muncă poate avea loc şi în condiţiile în care acesta nu este semnat de organizaţia sindicală care reprezintă salariaţii din unitate sau din ramură sub un anumit procent. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 14 aprilie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 30.384/299/2005 (nr. vechi 29.916/2005), Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 18 şi art. 26 alin.

(2)lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, excepţie ridicată de Federaţia "Energia Mileniul III" în cauza ce are ca obiect constatarea nereprezentativităţii autorului excepţiei şi a legalităţii înregistrării contractului colectiv de muncă fără semnătura acestuia. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că stabilirea prin lege a unor criterii cantitative privind reprezentativitatea organizaţiilor sindicale, precum şi permisiunea înregistrării unor contracte colective de muncă nesemnate de organizaţia sindicală care reprezintă salariaţii din unitate sau din ramură sub un anumit procent sunt contrare rolului sindicatelor, dreptului la asociere, dreptului la negocieri colective şi caracterului obligatoriu al convenţiilor colective, garantate de Constituţie, prevăzute şi de convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, deşi art. 40 din Constituţie permite asocierea cetăţenilor în sindicate, aceasta nu împiedică stabilirea prin legi speciale a condiţiilor necesare care trebuie îndeplinite de organele sindicale la negocierea contractului colectiv de muncă. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că garantarea dreptului la negocieri colective în materie de muncă şi a caracterului obligatoriu al convenţiilor colective nu înseamnă şi posibilitatea participării părţilor la negocieri şi la semnarea convenţiilor respective, fără îndeplinirea de către acestea a condiţiilor prevăzute de lege. De asemenea, consideră că textele de lege criticate reprezintă o expresie a prevederilor art. 9 din Constituţie. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât stabilirea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească organizaţiile sindicale pentru a putea participa la negocierea contractului colectiv de muncă este atributul exclusiv al legiuitorului, iar stabilirea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească contractul colectiv de muncă pentru a putea fi înregistrat nu este de natură să aducă atingere libertăţii de asociere a cetăţenilor şi garantării dreptului la negocieri colective în materie de muncă şi a caracterului obligatoriu al convenţiei colective. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 17, art. 18 şi art. 26 alin.

(2)lit.

1. c)din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998. Lit.
2. c)a alin.

(2)al art. 26 a fost introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2004 pentru completarea art. 26 alin.

(2)din Legea nr. 130/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 19 martie 2004, aprobată prin Legea nr. 218/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iunie 2004. Aceste dispoziţii legale au următorul conţinut: - Art. 17: "

(1)La negocierea contractelor colective de muncă la nivel naţional, de ramură şi de unitate participă organizaţiile sindicale care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

1. a)la nivel naţional: ... - au statut legal de confederaţie sindicală; - au independenţă organizatorică şi patrimonială; - au în componenţă structuri sindicale proprii, în cel puţin jumătate din numărul total al judeţelor, inclusiv în municipiul Bucureşti; - au în componenţă federaţii sindicale reprezentative din cel puţin 25% din ramurile de activitate; - organizaţiile sindicale componente au, cumulat, un număr de membri cel puţin egal cu 5% din efectivul salariaţilor din economia naţională;
2. b)la nivel de ramură: ... - au statut legal de federaţie sindicală; - au independenţă organizatorică şi patrimonială; - organizaţiile sindicale componente au, cumulat, un număr de membri cel puţin egal cu 7% din efectivul salariaţilor din ramura respectivă;
3. c)la nivel de unitate: ... - au statut legal de organizaţie sindicală; - numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin o treime din numărul salariaţilor unităţii.

(2)Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate a organizaţiilor sindicale se constată, la cererea acestora, de către instanţele judecătoreşti, după cum urmează: ...

1. a)la nivel naţional şi de ramură, de către Tribunalul Municipiului Bucureşti; ...
2. b)la nivel de unitate, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul unităţii. ...

(3)Hotărârea este supusă numai recursului."; ... - Art. 18: "

(1)Organizaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional sunt reprezentative şi la nivelul ramurilor şi al grupurilor de unităţi în care au organizaţii componente de tip federativ. Sunt, de asemenea, reprezentative şi federaţiile sindicale care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 17 alin.

(1)lit. b).

(2)În mod corespunzător, organizaţiile sindicale reprezentative la nivelul ramurilor sunt reprezentative şi la nivelul grupurilor de unităţi în care au organizaţii sindicale proprii. ...

(3)Organizaţiile sindicale din unitate sunt reprezentative, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 17 alin.

(1)lit. c), precum şi dacă sunt afiliate la o organizaţie sindicală reprezentativă."; ... - Art. 26 alin.

(2)lit. c): "

(2)Contractele colective de muncă vor fi înregistrate fără semnătura tuturor reprezentanţilor părţilor, dacă: [...] c) reprezentanţii părţilor la negociere care nu au semnat contractul colectiv de muncă reprezintă sub o treime din numărul salariaţilor unităţii, sub 7% din efectivul salariaţilor din ramura respectivă sau sub 5% din efectivul salariaţilor din economia naţională, după caz." ... În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege autorul excepţiei invocă dispoziţiile constituţionale ale art. 9 privind rolul sindicatelor, art. 40 privind libertatea de asociere şi art. 41 alin.

(5)referitor la garantarea dreptului la negocieri colective şi a caracterului obligatoriu al convenţiilor colective. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit prevederilor art. 9 din Constituţie, sindicatele, patronatele şi organizaţiile profesionale îşi desfăşoară activitatea conform statutelor lor, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească condiţiile obligatorii în care aceste organizaţii îşi desfăşoară activitatea, inclusiv condiţiile de reprezentativitate pentru a putea îndeplini anumite acte importante. De asemenea, acelaşi articol din Constituţie prevede că organizaţiile sindicale "contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor". Prin urmare, în situaţia în care actele îndeplinite ori măsurile luate au efecte nu numai asupra membrilor lor, ci şi asupra restului salariaţilor din unitate, din ramură sau pe plan naţional, apare ca firească cerinţa legală ca aceste organizaţii să aibă un grad minim de reprezentativitate. În acelaşi timp, în cazul în care la negocierile colective participă şi organizaţii care nu au gradul de reprezentativitate cerut de lege şi care, în final, nu acceptă anumite clauze ale contractului colectiv de muncă asupra cărora au convenit organizaţiile patronale şi sindicale reprezentative, cele nereprezentative nu pot împiedica încheierea convenţiei colective şi nici înregistrarea ori aplicarea acesteia. Prin prisma acestor argumente, Curtea reţine că stabilirea unor condiţii legale privind reprezentativitatea reprezintă o expresie a dispoziţiilor constituţionale referitoare la activitatea şi rolul sindicatelor, ce nu afectează în niciun fel exerciţiul dreptului la liberă asociere ori garanţia caracterului obligatoriu al convenţiilor colective legal încheiate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.

(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 18 şi art. 26 alin.

(2)lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, excepţie ridicată de Federaţia "Energia Mileniul III" în Dosarul nr. 30.384/299/2005 (nr. vechi 29.916/2005) al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2006. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----------