ANEXĂ nr. 51 din 5 ianuarie 2000 LANA, PAR FIN SAU GROSIER DE ANIMALE; FIRE ŞI TESATURI DIN PAR DE CAL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 Nota de Capitol. 1. În Nomenclatura se înţelege prin:
- a)lana, fibra naturala de pe ovine: ...
- b)par fin de animale, parul de alpaca, lama, vicuna, camila, iac, capra de angora, capra de Tibet, capra de Kashmir sau similare (cu excepţia parului de capra comuna), de iepuri de casa (inclusiv de iepuri de Angora), iepuri de camp, de castor, de sobolan, de mosc sau de nutrie; ...
- c)par grosier, parul din blana animalelor care nu au fost menţionate mai sus, cu excepţia parului pentru producerea periilor, a pensulelor şi a pamatufurilor (pozitia nr. 05.02) şi a parului din coada sau coama de cal (pozitia nr. 05.03). ... CONSIDERATII GENERALE Studiul acestui Capitol trebuie efectuat în corelatie cu Consideratiile generale ale Secţiunii XI. Capitolul 51 cuprinde, în general, lana şi parul fin sau grosier în diferitele stadii de transformare, de la materie prima la tesatura, precum şi la firele şi tesaturile din par lung şi tare (dar nu parul şi deseurile de par de cal menţionate la pozitia nr. 05.03). De asemenea, cuprinde produse textile din amestecuri care sunt asimilate produselor din acest Capitol. După cum se indica în Nota 4 a Capitolului 5 se considera par de cal, parul din coada sau coama ecvideelor sau bovinelor. 51.01 - LANA, NECARDATA, NEPIEPTĂNATĂ. - Lana uscoasa, inclusiv lana spalata înainte de separarea de piele: 5101.11 -- Lana tunsa 5101.19 -- Altele - Degresata, necarbonizata: 5101.21 -- Lana tunsa 5101.29 -- Altele 5101.30 - Carbonizata În nomenclatura, prin termenul lana se înţelege fibra naturala care acopera ovinele. Fibrele de lana sunt în principal constituite dintr-o materie proteinica numita cheratina; ele prezinta pe suprafaţa lor solzi caracteristici. Ele sunt elastice, foarte higroscopice (absorb umiditatea din aer) şi au o anumita putere de impaslire. Lana nu este deloc inflamabila şi arde raspandind un miros asemanator celui al cornului ars. La aceasta pozitie se clasifica lana necardata, nepieptanata provenind de la tunderea animalului sau de pe pielea animalului mort (lana tunsa) sau de la epilarea pieilor după fermentare sau după un tratament chimic corespunzător (de exemplu lana tabacareasca, de la tabacirea fina). Lana necardata şi nepieptanata se prezinta în general astfel: A) Lana uscoasa, inclusiv lana spalata înainte de separarea de piele. Lana uscoasa este lana care nu a fost inca spalata şi nici curatata în alt mod. Este deci impregnata cu grasime şi alte substante grase care provin de la animal şi poate să conţină o cantitate importanţa de impuritati (precum spini, graunte, pamant etc). Lana bruta tunsa se prezinta deseori sub forma de val (caer), având mai mult sau mai puţin contururile pieii animalului. Lana tabacareasca, cu usuc este separata de piele prin fermentare în cursul careia fibrele şi pielea sunt supuse unei acţiuni combinate a caldurii şi umiditatii. Aceasta lana poate fi separata de piele prin epilare, partea carnoasa a pieii fiind tratata cu ajutorul unei solutii de sulfura de sodiu sau oxid de calciu (numit lapte de var). Aceasta lana se recunoaste datorita existentei bulbului pilos (radacina firului de par). Lana spalata înainte de separarea de piele este cea care a fost spalata cu apa rece, fie pe spatele animalului viu, fie după taierea acestuia, dar înainte de a fi separata de piele; este imperfect curatata. Lana uscoasa este de obicei de culoare galbuie. Totusi aceasta lana poate fi gri, neagra, cafenie sau roscata. B) Lana degresata, necarbonizata. Aceasta categorie cuprinde în principal: 1) Lana spalata la cald: aceasta lana a fost spalata numai în apa calda eliminandu-se cea mai mare parte a grasimii şi a pămânutului. 2) Lana spalata în profunzime: este lana aproape în intregime degresata prin spalari în general efectuate cu apa calda şi sapun sau alt detergent, sau cu alte solutii alcaline. 3) Lana degresata cu ajutorul solventilor volatili (benzen sau tetraclorura de carbon etc.). 4) Lana tratata la frig: acest procedeu consta din supunerea lanei la o temperatura suficient de scazuta pentru a ingheta materiile grase; în acest fel, materiile grase devin foarte sfaramicioase şi apoi sunt eliminate sub forma de pulberi antrenand o mare parte din impuritatile cărora grasimile le facilitasera aderenta la fibrele de lana. Majoritatea tipurilor de lana prezentate în prezentul paragraf retin inca mici cantitati de grasimi şi materii vegetale (de exemplu spini, seminte); aceste materii vegetale vor fi eliminate mecanic la cardare (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 51.05) sau în mod chimic prin carbonizare. C) Lana carbonizata. Lana carbonizata este cea de la care impuritatile vegetale au fost eliminate prin introducerea lanii intr-o baie, în general pe bază de acizi minerali sau de saruri acide, lasand intacte fibrele de lana. Se clasifica de asemenea, la aceasta pozitie lana necardata şi nepieptanata care a fost albita, vopsita sau supusă unor prelucrari ce preced cardarea sau pieptanarea. Pozitia exclude:
- a)Lana pe piele sau piele cu lana (pozitia nr. 41.02 sau 43.01). ...
- b)Deseurile din lana de la pozitia nr. 51.03 şi scamele de lana (pozitia nr. 51.04). ...
- c)Lana pieptanata în vrac (pozitia nr. 51.05). ... 51.02 - PAR FIN SAU GROSIER, NECARDAT ŞI NEPIEPTANAT. 5102.10 - Par fin de animale 5102.20 - Par grosier 1) În nomenclatura expresia par fin se referă numai la parul de alpaca, lama, camila, vigonie, iak, capra mohair (sau capra de Angora), capra de Tibet, capra de Casmir sau capre similare (cu excepţia caprelor comune), iepure de casa (inclusiv iepurele angora), iepure de camp, castor şi mosc (vezi Nota 1b) la acest Capitol). Parul fin este în mod obisnuit mai fin şi mai puţin ondulat decat lana. Parul de alpaca, lama, vigonie, camila, iak, capra mohair, capra de tibet, capra de Casmir sau capre similare, sau de iepure de Angora este în general utilizat în filatura; sunt utilizate de asemenea la confectionarea perucilor false şi a parului papusilor. Celelalte fire de par fin (de exemplu parul de iepure de camp, de iepure comun, de casto, de nutrie, de bizam) sunt de obicei neadecvate toarcerii şi servesc de preferinta la fabricarea fetrului fin, ca material de umplutura etc. 2) În nomenclatura termenul par grosier se referă la parul animalelor de animale neenumerate în paragraful 1) de mai sus. Totusi, termenul nu se referă la lana (pozitia nr. 51.01), la parul din coama sau coada cabalinelor şi bovinelor (pozitia nr. 05.03), la parul de porc sau porc mistret, la parul de bursuc şi la alte feluri de par pentru confectionarea periilor (pozitia nr. 05.02) (vezi Nota 1c) la acest Capitol). În această categorie intră în special firele din blana de capra comuna, blana de pe spatele cabalinelor sau bovinelor, blana de caine, de lutru sau de maimuta. Parul grosier este utilizat la fabricarea paslelor, a fibrelor sau tesaturilor groase, a covoarelor, ca umpluturi etc. Parul, fin sau grosier, este obţinut prin strângerea în momentul naparlirii animalului, prin tunsoarea animalului viu, prin epilarea pieilor sau a blanurilor etc. şi este clasificat la aceasta pozitie numai când se prezinta necardat şi nepieptanat, în stare bruta sau nu, spalate, degresate, inalbite, vopsite sau chiar incretite artificial (aceasta ultima operaţie se aplică în special parului grosier pentru umpluturi de tapiserie). Pozitia exclude:
- a)Parul uman (pozitia nr. 05.01). ...
- b)Pieile şi blanurile brute (pozitia nr. 41.01 până la 41.03 sau 43.01). ...
- c)Deseurile de par fin sau grosier (pozitia nr. 51.03). ...
- d)Destramatura de par fin sau grosier (pozitia nr. 51.04). ...
- e)Parul fin sau grosier, cardat sau pieptanat (pozitia nr. 51.05). ...
- f)Parul fin sau grosier pregatit pentru fabricarea perucilor sau a altor articole similare (pozitia nr. 67.03). ... 51.03 - DESEURI DE LANA SAU DE PAR FIN SAU GROSIER DE ANIMALE, INCLUSIV DESEURI DE FIRE DAR CU EXCEPŢIA DESTRAMATURII. 5103.10 - Deseuri de la pieptanarea lanii sau a parului fin de animale 5103.20 - Alte deseuri de lana sau de par fin de animale 5103.30 - Deseuri de par grosier de animale Pozitia cuprinde în general toate deseurile de lana sau par fin sau grosier (altele decat scamele destramatura) adica deseurile care provin în mod obisnuit din transformarile succesive ale lanii sau parului brut în produse spalate, pieptanate, cardate, filate, tesute, tricotate etc. Aceste deseuri cuprind în mod special: 1) Deseuri de la pieptanare, cardare sau pregatire pentru filare ca de exemplu: pieptanatura care constituie deseul cel mai important fiind format din fibre scurte eliminate la masina de pieptanare; deseuri de sub carde, care constau din deseuri rezultate la cardare; deburaj, adica deseuri stranse în cursul curatarii cilindrilor de la masinile de cardat; resturi de benzi sau de pretort, pieptanate, provenind de la laminor. 2) Deseuri rezultate de la operaţiile de filare, rasucire, bobinare, tesere, tricotare etc. precum deseuri de fire (gramezi de fire rupte, incalcite, innodate etc). 3) Alte deseuri de mai putina importanţa stranse în cursul sortarii, spalarii etc., de exemplu cele stranse de pe gratarele masinilor de spalat (lana de fund de cuva) sau care trec prin aceste gratare. 4) Deseurile (lana veche) care provin din operatia de curatare a articolelor uzate precum saltele, perne. Anumite deseuri clasificate aici, sunt în mod frecvent amestecate cu praf sau alte impuritati (de exemplu de origine vegetala) sau amestecate cu praf sau impregnate cu ulei utilizat la functionarea masinilor cu ajutorul cărora s-au obţinut aceste articole. Carbonizarea, albirea şi vopsirea nu au ca efect modificarea clasificarii lor. În functie de starea lor, aceste deseuri pot fi utilizate în filatura, ca umpluturi etc. Pozitia exclude:
- a)Deseuri de par din coada sau coama cabalinelor (pozitia nr. 05.03). ...
- b)Vata (pozitia nr. 30.05 sau 56.01). ...
- c)Deseuri de lana sau de blana utilizabile în mod unic ca ingrasamant (Capitolul 31). ...
- d)Scame de lana sau blana fina sau groasa (pozitia nr. 51.04). ...
- e)Produse obtinute prin cardarea sau pieptanarea deseurilor de la aceasta pozitie (pozitia nr. 51.05). ...
- f)Fire tunse de pe postav, noduri şi nopeuri (pozitia nr. 56.01). ... 51.04 - DESTRAMATURA DE LANA SAU DE PAR FIN SAU GROSIER DE ANIMALE. Pozitia cuprinde destramatura de lana sau de par fin sau grosier de animale, adica fire mai mult sau mai puţin defibrate sau fire obtinute prin destramarea carpelor, resturilor de tesaturi sau de tricotaje, deseuri de fire etc. Destramarea se efectueaza în principal cu ajutorul unor masini de destramat sau a unor instalaţii de tip Garnett (în ultimul caz fibrele obtinute sunt numite în mod frecvent garnete. Destramatura de lana denumita şi lana de destramare, lana regenerata, lana de reutilizare etc. se prezinta în principal în urmatoarele varietati: 1) Destramatura (tip shoddy şi mungo) care provine din destramarea firelor sau carpelor de lana, cardate sau pieptanate. 2) Extractul de lana (extract) obţinut pornind de la produse formate dintr-un amestec de lana cu fibre vegetale (de exemplu bumbac) sau artificiale; destramarea acestor produse se efectueaza după eliminarea în general cu acid (carbonizare) a celorlalte fibre în afară de cele de lana. Destramatura de lana sau de par grosier sau fin este utilizata în filatura, amestecate sau nu cu fibre noi şi serveste la confectionarea diferitelor stofe; de asemenea, este folosita la fabricarea fetrului, paslei, postavului, ca material de umplutura etc. Albirea şi vopsirea nu au ca efect modificarea clasificarii lor. Sunt excluse de la aceasta pozitie:
- a)Vata (pozitia nr. 30.05 sau 56.01). ...
- b)Produse obtinute prin cardarea sau prin pieptanarea destramaturii (pozitia nr. 51.05). ...
- c)Fire tunse de pe postav, noduri şi nopeurile (pozitia nr. 56.01). ...
- d)Carpele sau zdrente (din lana sau din blana fina sau groasa) menţionate la pozitia nr. 63.10. ... 51.05 - LANA, PAR FIN SAU GROSIER, CARDATE SAU PIEPTANATE (INCLUSIV LANA PIEPTANATA IN VRAC). 5105.10 - Lana cardata - Lana pieptanata: 5105.21 -- Lana pieptanata în vrac 5105.29 -- Altele 5105.30 - Par fin, pieptanat sau cardat 5105.40 - Par grosier, pieptanat sau cardat Pozitia cuprinde: 1) Lana şi parul fin sau grosier (inclusiv deseurile şi destramatura) cardate în vederea filarii sub forma de fire cardate. 2) Lana şi parul fin, care după ce au fost supuse tratamentului de cardare sau unui tratament pregatitor de laminare sunt pieptanate în vederea filarii sub forma de fire pieptanate. Cardarea, realizata cu ajutorul masinilor numite carde, are ca scop descalcirea fibrelor, asezarea lor mai mult sau mai puţin paralela şi curatirea lor în intregime sau în mare parte de impuritati în special vegetale pe care le pot contine inca. În acest caz, fibrele se prezinta sub forma de val sau benzi. Pentru obtinerea produselor cardate, valul este impartit longitudinal în mai multe părţi care sunt apoi rulate sub forma de pretorturi, pentru cresterea coeziunii fibrelor acestea fiind apoi infasurate pe mosoare putand fi astfel utilizate direct pentru toarcere (filare). Din contra, pentru obtinerea produselor de lana pieptanata, se pot utiliza doua procedee: fie sunt pieptanate benzile cardate, fie fără să se treaca prin stadiul prealabil de cardare, fibrele sunt supuse unui tratament pregatitor pieptanarii care consta din trecerea lor prin masini de laminat cunoscute sub denumirea de laminoare cu camp simplu de ace (numite şi "gill boxes" care separa şi intind fibrele. În timpul pieptanarii, fibrele scurte sunt eliminate în principal sub forma de pieptanatura; resturile vegetale care nu au disparut la cardare sunt de asemenea eliminate ramanand numai fibrele lungi perfect paralelizate, care se prezinta sub forma unei benzi. Aceste benzi sunt supuse apoi unei serii de laminari care asigura un amestec omogen al fibrelor de diverse lungimi. Se obtin noi benzi care sunt infasurate sub forma de gheme (sau "tops"-uri). Materiale, precum parul, care nu pot fi infasurate sub forma de gheme, parasesc acest stadiu de fabricatie sub forma de colac, infasurate între doua foi de hartie, aceasta forma fiind cunoscuta sub denumirea de bumped top. Produsele pieptanate sunt apoi supuse unei serii de laminari şi dublari care le transforma în bobine de semitort pentru a fi transformate ulterior în fibre pieptanate. Produsele clasificate aici se prezinta deci în formele descrise mai sus: semitort, val, benzi cardate, benzi sub forma de gheme sau infasurate pe bobine (tops-uri). De asemenea, se clasifica aici benzile de laminor şi tops-urile rupte sau taiate în mod deliberat la o lungime mica, uniforma. Pozitia cuprinde de asemenea "lana pieptanata în vrac" uneori denumita lana curatata şi degresata (numita şi "open top"). Aceasta lana, în general spalata foarte bine, este lana care a fost curatata mecanic de scaieti, utilizand o parte a liniei de productie (cardat şi pieptanat), destinata fabricarii benzilor de lana pieptanata (tops), servind la toarcerea lanei pieptanate. La ieşirea din masina de pieptanat, banda este intinsa şi rupta în fragmente pufoase şi neregulate, fiind apoi sunt puse în baloturi. Produsul astfel obţinut consta din fibre scurte (de lungime medie sub 45
- mm)şi este destinat toarcerii prin procedeul utilizat pentru lana cardata sau pe utilaje specifice filarii bumbacului, nefiind indicate pentru filarea pe masinile destinate filarii lanei pieptanate. Trebuie deci ca înainte de filare, să fie din nou cardata. Aspectul sau este cea de lana pufoasa, spalata, care nu contine resturi vegetale vizibile. Trebuie notat ca anumite benzi pot să aibă un diametru relativ apropiat de cel al firelor simple menţionate la pozitiile nr. 51.06 până la 51.10 şi pot să prezinte o usoara rasucire, dar nefiind supusă operaţiei de filare, ele nu constituie inca fire şi deci sunt clasificate la aceasta pozitie. Operaţii precum albirea şi vopsirea nu au ca efect modificarea clasificarii produselor la aceasta pozitie. Pozitia exclude:
- a)Vata (pozitia nr. 30.05 sau 56.01). ...
- b)Lana pregatita pentru fabricarea perucilor şi a articolelor similare (pozitia nr. 67.03). ... 51.06 - FIRE DIN LANA CARDATA, NECONDITIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL. 5106.10 - Care conţin lana minimum 85% din greutate 5106.20 - Care conţin lana sub 85% din greutate Pozitia cuprinde firele de lana cardata adica produsele obtinute prin filarea (urmata sau nu de rasucire sau cablare) benzilor de lana pe utilaje specifice filaturii cardate, dar nepieptanate. De asemenea, pozitia cuprinde firele numite semipieptănate, obtinute din benzi care în afară de cardare au fost supuse acelorasi operaţii de toarcere ca şi firele de lana pieptanata (cu excepţia pieptanarii). Toate aceste fire sunt deseori infasurate pe bobine sau conuri. Pozitie cuprinde şi firele de lana cardata obtinuta din lana pieptanata în vrac descrisa la nota explicativa pozitia nr. 51.05. Totusi, pozitia exclude firele din această categorie când sunt condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul (vezi partea I-B 3) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). Firele care fac obiectul pozitiei sunt compuse din fibre scurte sau din amestec de fibre lungi şi scurte care nu sunt paralele şi deseori sunt incalcite. Ele sunt în general de grosime neregulata şi mai puţin rasucite decat firele de lana pieptanata. Aceste fire pot fi obtinute prin prelucrarile descrise în partea I-B 1) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). Firele multiple din fire de lana cardata asociate cu firele de lana pieptanata sub forma de fire rasucite sau cablate, se clasifica la pozitia nr. 51.06 sau 51.07 în functie de predominanta în greutate a lanii cardate sau a lanii pieptanate. 51.07 - FIRE DIN LANA PIEPTANATA, NECONDITIONATA PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL. 5107.10 - Care conţin lana minimum 85% din greutate 5107.20 - Care conţin lana sub 85% din greutate Pozitia cuprinde firele de lana pieptanata, adica produsele obtinute prin filarea (urmata sau nu de rasucire sau cablare) fibrelor de lana care au fost supuse pieptanarii. Totusi, pozitia exclude firele condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul (vezi partea I-B 3) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). Firele de lana pieptanata, spre deosebire de firele de la pozitia precedenta, au un aspect regulat şi neted şi sunt formate din fibre paralele şi de lungime uniforma, nu conţin noduri şi nici fibre scurte, ambele fiind eliminate prin pieptanare. Aceste fire pot fi obtinute prin prelucrarile descrise în partea I-B 1) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). Pozitia exclude firele de lana cardate obtinute din lana pieptanata în vrac, precum şi firele de lana denumite semipieptănate (pozitia nr. 51.06). 51.08 - FIRE DIN PAR FIN DE ANIMALE, CARDAT SAU PIEPTANAT, NECONDITIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL. 5108.10 - Cardat 5108.20 - Pieptanat Pozitia cuprinde firele de par fin, adica produsele obtinute prin filarea parului fin (urmata sau nu de rasucire sau cablare) (vezi pct. 1) din Nota explicativa a pozitiei nr. 51.02, care precizeaza ce trebuie să se inteleaga prin par fin). Sunt excluse totusi, de la aceasta pozitie firele condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul (vezi partea I-B 3) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). Firele din par fin, sunt utilizate mai ales pentru fabricarea materialelor tricotate sau a tesaturilor pentru imbracamintea usoara (de exemplu alpaca), pentru paltoane sau paturi (de exemplu din par de camila), pentru catifele sau imitatii de blanuri (de exemplu din par de capra mohair). Aceste fire pot fi obtinute prin prelucrarile descrise în partea I-B 1) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). 51.09 - FIRE DIN LANA SAU DIN PAR FIN DE ANIMALE, CONDIŢIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL. 5109.10 - Care conţin lana sau par fin de animale minimum 85% din greutate 5109.90 - Altele Pozitia cuprinde firele de lana sau par fin de animale, condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul în sensul dispoziţiilor părţii I-B 3) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI. 51.10 - FIRE DIN PAR GROSIER SAU DIN PAR DE CAL (INCLUSIV FIRE DIN PAR DE COADA SAU COAMA DE CAL INTARITE), CHIAR CONDIŢIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL. Pozitia cuprinde: 1) Firele din par grosier, adica produse obtinute prin filarea (urmata sau nu de rasucire sau de cablare) parului grosier (vezi pct. 2) din Nota explicativa de la pozitia nr. 51.02 care face precizări cu privire la natura acestui par grosier). Firele de acest tip se utilizeaza de obicei la fabricarea tesaturilor groase, a unor tesaturi pentru dubluri sau a unor tesaturi pentru utilizari tehnice. 2) Firele din par de coada sau coama de cal. Aceste fire sunt obtinute prin toarcerea, în general, parului de lungime redusa (de exemplu parul din coama ecvideelor sau din coada bovinelor). Firele ce provin din coada ecvideelor, fiind mult mai lungi nu pot fi supuse unor operaţii de filare. În general, ele sunt innodate unele după altele sub forma de filamente continui, folosindu-se ca fir de urzeala, la fabricarea anumitor tesaturi. Filamentele astfel innodate se clasifica de asemenea aici. Firele neinnodate unele de altele se clasifica la pozitia nr. 05.03. Se clasifica de asemenea, în aceasta pozitie firele de acest tip formate dintr-un fascicol de fire infasurate sau impletite cu un fir de bumbac sau din alta fibra textila. Aceste fire pot fi obtinute prin prelucrarile descrise în partea I-B 1) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). 51.11 - TESATURI DIN LANA CARDATA SAU DIN PAR FIN DE ANIMALE, CARDAT. - Care conţin lana sau par fin de animale minimum 85% din greutate: 5111.11 -- Cu o greutate maxima de 300 g/mp 5111.19 -- Altele 5111.20 - Altele, amestecate în principal sau numai cu filamente sintetice sau artificiale 5111.30 - Altele, amestecate în principal sau numai cu fibre sintetice sau artificiale discontinui 5111.90 - Altele Semnificatia termenului tesaturi este precizata în partea I-C din Consideratiile generale ale Secţiunii XI. Pozitia cuprinde tesaturile de acest tip fabricate cu fire de lana cardata sau par fin de animale, cardat. Aceste tesaturi sunt foarte variate şi cuprind tesaturile tip postav, flanel, molton şi alte tesaturi pentru imbracaminte, pentru paturi, pentru mobilier etc. Pozitia exclude:
- a)Pansamentele impregnate cu substante farmaceutice sau condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul (pozitia nr. 30.05). ...
- b)Tesaturile pentru utilizari tehnice de la pozitia nr. 59.11. ... 51.12 - TESATURI DIN LANA PIEPTANATA SAU DIN PAR FIN DE ANIMALE, PIEPTANAT - Care conţin lana sau par fin de animale minimum 85% din greutate: 5112.11 -- Cu o greutate maxima de 200 g/mp 5112.19 -- Altele 5112.20 - Altele, amestecate în principal sau numai cu filamente sintetice sau artificiale 5112.30 - Altele, amestecate în principal sau numai cu fibre sintetice sau artificiale discontinui 5112.90 - Altele Semnificatia termenului tesaturi este precizata în partea I-C din Consideratiile generale ale Secţiunii XI. Pozitia cuprinde tesaturile de acest gen fabricate din fire de lana pieptanata sau cu par fin de animale, pieptanat. Aceste tesaturi sunt foarte variate şi cuprind în principal tesaturile pentru imbracaminte, pentru mobilier etc. Pozitia exclude:
- a)Pansamentele impregnate cu substante farmaceutice sau condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul (pozitia nr. 30.05). ...
- b)Tesaturile pentru utilizari tehnice de la pozitia nr. 59.11. ... 51.13 - TESATURI DIN PAR GROSIER DE ANIMALE SAU DIN PAR DE CAL. Semnificatia termenului tesatura este precizata în partea I-C din Consideratiile generale ale Secţiunii XI. Pozitia cuprinde tesaturile de acest gen fabricate din fire de par grosier sau de coama sau coada de cal (pozitia nr. 51.10). Totusi tesaturile din par de coama sau coada de cal pot fi fabricate cu firele simple menţionate la pozitia nr. 05.03. Tesaturile din par grosier sunt utilizate ca tesaturi de intarire (precum dosuri de covoare, dosuri de scaune) pentru imbracaminte (precum dubluri sau intarituri pentru taioare) etc. Tesaturile facute din fire simple de coada de cal (adica nelegate cap la cap) sunt confectionate pe razboaie speciale, în general manual. Având în vedere lungimea mica a firelor (în general de 20 până la 70 cm), tesaturile obtinute au dimensiuni reduse; ele sunt utilizate mai ales la fabricarea sitelor. Alte tesaturi sunt folosite în mod special la fabricarea intariturilor pentru taioare. Pozitia exclude tesaturile pentru utilizari tehnice menţionate la pozitia nr. 59.11. ---------