DECLARAŢIE din 13 februarie 1995

DECLARAŢIE din 13 februarie 1995 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 35 din 16 februarie 1995

Senatul României a luat cunoştinţa cu nedumerire şi ingrijorare de afirmatiile făcute de preşedintele U.D.M.R., domnul senator Marko Bela, în cadrul unei vizite întreprinse la Londra, privind situaţia minorităţii maghiare din România. În contradictie vădită cu realitatile de necontestat din România, cu dispoziţiile constituţionale şi legale adoptate de Parlament, preşedintele U.D.M.R. a afirmat ca statul-natiune nu poate asigura garantarea drepturilor minorităţilor şi ca, de 75 de ani de când România ar fi anexat Transilvania, guvernele sale succesive au încercat asimilarea populaţiei maghiare. Liderul U.D.M.R. se arata surprins de înscrierea în Constituţia României a caracterului naţional al statului român, care, în opinia sa, este echivalent cu "statul unei singure natiuni" - naţiunea română - şi o singura limba oficială - limba română. Şi mai surprinzator este faptul ca domnul senator Marko Bela considera ca statul român nu s-a arătat dornic sa acorde drepturile cerute de minoritatea maghiara, la care aceasta nu va renunţa, şi ca, datorită acestui lucru, se pot prevedea conflicte.
Prin afirmatiile făcute, liderul U.D.M.R. ignora realitatile specifice statelor naţionale, în virtutea cărora cetăţenii acestora, indiferent de apartenenţa etnică sau naţionala, se bucura de aceleaşi drepturi, de aceeaşi ocrotire din partea statului şi sunt purtatorii suveranităţii naţionale. În acest sens, este edificator art. 2 alin.

(1)din Constituţia României, în virtutea căruia suveranitatea naţionala aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum. Textul constituţional are în vedere întreaga populaţie a tarii, inclusiv persoanele aparţinând minorităţii maghiare, ele fiind reprezentate în Parlamentul României şi în alte autorităţi publice, în conformitate cu voinţa electorului.

Senatul României îşi exprima convingerea ca înscrierea în Constituţia României a caracterului naţional al statului este rodul voinţei de neclintit a Adunării Constituante, intarita de aprobarea Constituţiei prin Referendumul naţional din 8 decembrie
De altfel, toate constitutiile democratice ale României au consfintit acest caracter, fără ca prin aceasta statul român să fie opus minorităţilor naţionale şi fără ca limba acestora, cultura, tradiţiile, religia să fie excluse sau nesocotite. Statul român nu a întreprins niciodată măsuri de asimilare a cetăţenilor săi aparţinând minorităţilor naţionale şi nici nu-şi propune asemenea obiective. Este edificator în acest sens articolul 6 din Constituţia României, potrivit căruia "statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase". Totodată, caracterul oficial al limbii române nu exclude ci, dimpotriva, afirma dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a folosi limba maternă în orice împrejurare, inclusiv în învăţământ şi în justiţie, în condiţiile stabilite de lege.
Senatul României îşi exprima consternarea faţă de afirmatiile liderului U.D.M.R., potrivit cărora statul român nu s-ar fi arătat dornic sa acorde drepturile cerute de minoritatea maghiara, situaţie pe care o considera sursa unor posibile conflicte. O asemenea poziţie politica, în dezacord chiar cu voinţa populaţiei maghiare din România, nu este de natura să contribuie la dialog, la soluţionarea problemei naţionale în acord cu standardele internaţionale - cărora România le este profund ataşată - ci, dimpotriva, sa creeze focare de tensiune interetnica şi să le alimenteze în mod artificial. În rezolvarea democratica a acestei probleme, statul român porneşte de la prevederile actelor internaţionale în materie, de la faptul ca singura soluţie acceptată de comunitatea internationala în acest domeniu o constituie respectarea drepturilor omului în condiţii de egalitate.
La fel de neinteles sunt afirmatiile liderului U.D.M.R. privitoare la condiţionarea încheierii tratatului între România şi Ungaria de încorporarea în conţinutul acestuia a unor "prevederi adecvate şi garanţii de oţel pentru soluţionarea problemelor populaţiei unguresti din România". Asemenea pretenţii, aflate în discordanta cu principiile dreptului internaţional, cu prevederile Constituţiei României, tradeaza intenţia U.D.M.R. de a se constitui ca "parte" distinctă în acordul bilateral, nesocotind dreptul autorităţilor publice sa negocieze asemenea documente. Aceasta este de natura sa dăuneze climatului regional şi european, sa afecteze buna desfăşurare a relaţiilor dintre cele doua state. O asemenea poziţie contravine standardelor europene consacrate. Totodată, credem ca afirmatiile potrivit cărora problema minorităţilor nu poate fi soluţionată în România vadesc încercarea de a determina "internationalizarea" acestei probleme, într-un moment în care imaginea stabilitatii României poate fi decisiva pentru integrarea ei în structurile euroatlantice.
Senatul României îşi exprima convingerea ca vehicularea unor asemenea neadevaruri, a unor interpretări denaturate privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţii maghiare din România, nu reprezintă o soluţie realista, viabila, care să permită dialogul interetnic, afirmarea intereselor acestora în contextul infaptuirii drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în condiţii de egalitate pentru toţi cetăţenii tarii. Senatul României îşi exprima, de asemenea, ingrijorarea faţă de proliferarea unor astfel de atitudini extremiste, neloiale faţă de statul român, care urmăresc alterarea relaţiilor româno-maghiare şi degradarea imaginii României în lume. Senatul României, în consens cu celelalte autorităţi publice, este hotărît să contribuie la continuarea procesului legislativ de consacrare şi garantare a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în deplina conformitate cu standardele internaţionale, şi invita toate forţele politice responsabile din ţara sa întreprindă măsuri menite să contribuie la reflectarea corecta a realitatilor româneşti şi la crearea unei imagini veridice a tarii pe plan internaţional. Aceasta declaraţie a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 februarie 1995, în conformitate cu prevederile art. 63 alin. 2 din Regulamentul Senatului. PREŞEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.