DECIZIE Nr. 34 din 2 aprilie 1996 Publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 108 din 28 mai 1996 Ioan Muraru - preşedinte Mihai Constantinescu - judecător Lucian Stangu - judecător Florin Bucur Vasilescu - judecător Victor Dan Zlatescu - judecător Raul Petrescu - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent Pe rol pronunţarea asupra recursului declarat de Societatea Comercială "Tehnocin" - S.A. Onesti împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 111 din 8 noiembrie 1995. Dezbaterile au avut loc în şedinţa din 26 martie 1996, în prezenta procurorului şi a recurentei Societatea Comercială "Tehnocin" - S.A. Onesti şi în lipsa intimatei Consiliul Judeţean Bacau - Corpul gardienilor publici, Detasamentul Onesti -, legal citata. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a aminat pronunţarea pentru data de 2 aprilie 1996. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele: Prin Decizia nr. 111 din 8 noiembrie 1995, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 1 lit.
- a)din Legea nr. 10/1982, retinind, în considerentele acesteia, ca legea criticata reglementează buna gospodărire, întreţinere şi curăţenie a localităţilor urbane şi rurale, păstrarea ordinii şi disciplinei publice. Aceste obiective corespund unor interese vitale ale membrilor colectivităţii respective, iar realizarea lor nu poate fi considerată contrară dispoziţiilor constituţionale. Prin recursul declarat în termen legal împotriva Deciziei nr. 111 din 8 noiembrie 1995, Societatea Comercială "Tehnocin" - S.A. Onesti a invocat doua motive de casare: - Curtea Constituţională a judecat cu lipsa de procedura, deoarece unica citaţie emisă a fost primită la data de 13 octombrie 1995, pentru termenul din 8 octombrie 1995, la care cauza s-a judecat; - textul art. 15 alin. 1 lit.
- a)din Legea nr. 10/1982 este neconstitutional, deoarece face referire la obligaţiile unităţilor socialiste, care astăzi nu mai exista. Societăţile comerciale şi regiile autonome nu sunt succesoarele lor, fiind unităţi absolut distincte, având "o personalitate juridică proprie, originara". Ca atare, ele nu au preluat patrimoniul fostelor unităţi socialiste şi nu pot răspunde pentru obligaţiile ce le reveneau. CURTEA, având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, raportul judecătorului-raportor, prevederile Legii nr. 10/1982, raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Primul motiv de recurs, referitor la lipsa de procedura, este întemeiat şi urmează a fi admis. Într-adevăr, potrivit citaţiei depuse de recurenta la dosar, aceasta este citata pentru data de 8 octombrie 1995, ora 9,00, în realitate termenul de judecată fiind 8 noiembrie 1995, când cauza, în lipsa Societăţii Comerciale "Tehnocin" - S.A. Onesti, a şi fost soluţionată. Aceasta deoarece, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare, reiesea ca recurenta a fost citata pentru data de 8 noiembrie 1995. Or, faptul ca în realitate citarea se făcuse pentru data de 8 octombrie şi nu pentru data de 8 noiembrie rezultă ca faţă de recurenta nu au fost îndeplinite cerinţele prevederilor art. 89 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, sub pedeapsa nulităţii, citaţia va fi inminata părţii cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată. În consecinţa, Decizia nr. 111 din 8 noiembrie 1995 urmează a fi desfiintata, iar în temeiul art. 25 alin.
(3)din Legea nr. 47/1992, Curtea urmează a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată. Prin cel de-al doilea motiv de recurs se reitereaza argumentele de neconstituţionalitate invocate privind art. 15 alin. 1 lit.
- a)din Legea nr. 10/1982, susţinându-se ca aceasta dispoziţie legală ar fi abrogată, deoarece face referire la obligaţiile unităţilor socialiste care în prezent nu mai exista, societăţile comerciale şi regiile autonome nefiind succesoarele lor. Obligaţia personalului din unităţile comerciale, de alimentaţie publică şi prestări de servicii de a asigura ordinea şi curăţenia permanenta a localurilor în care îşi desfăşoară activitatea şi a locurilor de depozitare, instituită prin art. 15 alin. 1 lit.
- a)din Legea nr. 10/1982, nu este contrară dispoziţiilor constituţionale. Aceasta obligaţie este proprie oricărei societăţi civilizate, contribuind, între altele, atât la asigurarea unui mediu ambiant corespunzător, în sensul art. 134 alin.
(2)lit. e) din Constituţie, cît şi la asigurarea igienei şi sănătăţii publice, în conformitate cu art. 33 alin.
(3)din legea fundamentală. În aceste condiţii, simplul fapt ca fostele unităţi socialiste şi-au încetat activitatea nu are nici o relevanta sub raportul persistentei obligaţiilor ce revin oricăror persoane juridice, regii autonome sau societăţi comerciale de a asigura ordinea şi curăţenia în condiţiile prevăzute de text. Rezultă ca, de vreme ce nici una dintre prevederile constituţionale nu se opune existenţei în continuare a unei obligaţii fireşti ce revine, deopotrivă, atât persoanelor fizice, cît şi celor juridice, oricare ar fi ele, nu exista motive pentru declararea textului art. 15 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 10/1982 ca neconstitutional, iar excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă. Având în vedere considerentele expuse, vazind şi prevederile art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi pe cele ale art. 13 alin.
(1)lit. A.
- c)şi ale art. 25 din Legea nr. 47/1992, CURTEA În numele legii DECIDE: Admite recursul declarat de Societatea Comercială "Tehnocin" - S.A. Onesti împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 111 din 8 noiembrie 1995, pe care o desfiinţează. În fond, respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. 1 lit.
- a)din Legea nr. 10/1982, invocată de Societatea Comercială "Tehnocin" - S.A. Onesti în Dosarul nr. 3.731/1995 al Judecătoriei Onesti. Definitivă. Pronunţată în şedinţa din 2 aprilie 1996. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu --------------