← România

ORDIN nr. 660 din 22 noiembrie 2005

ORDIN nr. 660 din 22 noiembrie 2005 privind aprobarea Ghidului de identificare a elementelor de infrastructură critică din economie Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.099 din 6 decembrie 2005 În baza Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă, aprobată şi modificată prin Legea nr. 15/2005, şi a Protocolului general de organizare şi funcţionare a Sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, pentru determinarea elementelor de infrastructură critică din economie, care reprezintă o categorie de elemente de importanţă deosebită pentru aceasta, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Comerţului, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul economiei şi comerţului emite următorul ordin: Articolul 1

(1)Se aprobă Ghidul de identificare a elementelor de infrastructură critică din economie, prevăzut în anexa la prezentul ordin. ...
(2)Selecţia elementelor de infrastructură critică din economie se face de către agenţii economici implicaţi. ... Articolul 2 Ghidul prevăzut la art. 1 se completează sau se actualizează cu alte elemente de selecţie, în funcţie de situaţii specifice concrete semnalate de agenţii economici sau de alte instituţii implicate, la propunerea structurii de securitate din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul economiei şi comerţului, Codruţ Ioan Şereş Bucureşti, 22 noiembrie
  1. Nr.
  2. Anexa GHID DE IDENTIFICARE a elementelor de infrastructură critică din economie I. CADRUL GENERAL În cadrul economiei naţionale se disting categorii de obiective de importanţă deosebită, reglementate de legislaţia în vigoare, respectiv: - obiective de importanţă deosebită pentru apărarea ţării; - obiective de importanţă deosebită pentru activitatea statului; - obiective de importanţă deosebită pentru economie. Altă categorie de obiective de importanţă deosebită pentru economie este cea a elementelor de infrastructură critică, ce urmează a fi stabilite la nivelul fiecărui agent economic, cu luarea măsurilor de protecţie cerute de lege, în baza criteriilor de selecţie prevăzute mai jos şi a ghidului de identificare a acestora. Criteriile de selecţie a elementelor de infrastructură critică din economie definesc acele entităţi economice funcţionale care oferă produse/bunuri şi servicii de utilitate publică, vitale pentru societate, a căror distrugere, degradare ori aducere în stare de nefuncţionalitate produce efecte negative majore asupra populaţiei, mediului şi securităţii economice la nivel naţional sau zonal. II. CRITERII DE SELECŢIE A ELEMENTELOR DE INFRASTRUCTURĂ CRITICĂ DIN ECONOMIE A. Elemente care prin nefuncţionalitate produc impact major asupra populaţiei şi economiei: - elemente materiale: construcţii, echipamente, instalaţii, mijloace de transport; - elemente organizaţionale: reţele şi sisteme de transport şi telecomunicaţii, sisteme energetice, de aprovizionare, de conducere; - elemente informaţionale: date, informaţii, circuite, fluxuri, tehnici, proceduri cu caracter industrial. B. Structuri vitale care, prin imposibilitatea agentului economic de a-şi exercită funcţiunile, provoacă discontinuităţi: - sisteme energetice de producere, transport, distribuţie; - obiective şi instalaţii nucleare; - sisteme informatice şi de telecomunicaţii; - sisteme de extracţie, prelucrare, depozitare şi transport al petrolului, gazelor şi altor resurse de energie; - sisteme majore de aprovizionare cu apă; - valori şi utilităţi publice de interes pentru economie, care asigură susţinerea componentelor securităţii naţionale. C. Puncte critice în cadrul agenţilor economici, elemente care pot determina: - disfuncţii; - vulnerabilităţi; - factori de risc; - ameninţări; - stări de pericol; - agresiuni. D. Cauze de apariţie a unor situaţii de urgenţă asupra elementelor de infrastructură economică: - incidente; - accidente; - acţiuni agresive ale unor entităţi interne sau externe. III. ELEMENTE DE INFRASTRUCTURĂ CRITICĂ DIN ECONOMIE A. Domeniul producţiei de apărare
  3. Depozite uzinale de: armament, muniţie şi tehnică militară, substanţe pirotehnice, explozivi, substanţe toxice periculoase sau cu dublă utilizare
  4. Depozite-stoc pentru pulberi şi explozivi ale rezervei de mobilizare
  5. Poligoane pentru încercarea muniţiilor, armamentului sau tehnicii militare
  6. Capacităţi de producţie pentru apărare, definite conform legii
  7. Secţii/staţii de încărcări pulberi şi substanţe pirotehnice pentru elemente de muniţie
  8. Ateliere (laboratoare) de cercetare-proiectare pentru produse militare sau cu dublă utilizare B. Domeniul producţiei industriale
  9. Instalaţii pentru electroliza plumbului, cu capacităţi de peste 30.000 t/an
  10. Furnale cu volum peste 1.500 mc
  11. Baterii de cocsificare cu capacităţi de peste 40.000 t/an
  12. Instalaţii producătoare de substanţe chimice periculoase din domeniul chimie-petrochimie şi depozite pentru acestea
  13. Convertizoare şi cuptoare electrice pentru elaborarea oţelului, cu o capacitate de peste 50 t/şarjă C. Domeniul energie
  14. Obiective energetice - staţii, linii, posturi -, a căror indisponibilitate conduce la avarii de sistem
  15. Staţii electrice şi posturi de transformare cu puteri instalate mai mari de 100 MVA
  16. Staţii şi linii de evacuare a puterii instalate din centralele electrice de peste 800 MVA
  17. Staţii şi posturi de transformare care alimentează: - consumatori/echipamente/instalaţii la care întreruperea alimentării cu energie electrică peste o durată critică determinată poate conduce la explozii, incendii, distrugeri sau accidente majore cu victime umane; - servicii de trafic aerian, naval şi feroviar care asigură siguranţa în circulaţie; - sedii ale administraţiei publice centrale şi locale; - unităţi ale forţelor Sistemului naţional de apărare.
  18. Zone de siguranţă şi de protecţie energetică
  19. Culoare de trecere/funcţionare a magistralelor energetice
  20. Obiective energetice care participă la operaţiuni specifice de reluare a activităţilor întrerupte temporar şi de restaurare după evenimente deosebite - situaţii de urgenţă/managementul crizelor, calamităţi, accidente etc.
  21. Obiective energetice supuse unor cerinţe privind disponibilitatea, datorate unor condiţii speciale impuse de reglementări internaţionale (staţii de interconexiune etc.)
  22. Linii şi staţii electrice de alimentare a marilor aglomerări urbane
  23. Obiective energetice de alimentare a unor consumatori economici, care prin nefuncţionare pot produce efecte economice, sociale sau ecologice majore
  24. Sedii ale dispeceratelor pentru conducerea Sistemului energetic naţional
  25. Instalaţii de producere, stocare şi utilizare a hidrogenului necesar centralelor cu puteri instalate mai mari de 100 MW
  26. Rezervoare de stocare a combustibililor lichizi, cu capacităţi mai mari de 100 t
  27. Rezervoare de stocare - depozite de reactivi chimici şi periculoşi: acid clorhidric, hidroxid de sodiu, hidrat de hidrozină, cianuri etc., cu capacităţi mai mari de 10 t
  28. Staţii de reglare-măsurare a gazelor naturale, de interes zonal sau naţional
  29. Sala maşinilor, sala cazanelor, camera de comandă, dispecerate permanente pentru centrale termoelectrice cu puteri instalate mai mari de 100 MW
  30. Staţii hidrotehnice de alimentare/distribuţie pentru centrale termoelectrice, care deservesc reactoare pentru fabricarea de apă grea (capacităţi instalate mai mari de 50 MW)
  31. Instalaţii de ardere - cazane cu capacităţi mai mari de 400 t abur/oră
  32. Rezervoare de presiune ridicată pentru gaz lichefiat, gazolină şi etan
  33. Traversări aeriene şi subtraversări ale conductelor magistrale de transport de ţiţei, gazolină şi etan
  34. Centrale nuclearelectrice, indiferent de putere, cu utilităţile aferente
  35. Unităţi producătoare de combustibili nucleari, inclusiv apă grea, cu utilităţile aferente, indiferent de cantitate
  36. Staţii de expediţie pentru substanţe radioactive sau substanţe chimice periculoase
  37. Baraje ce creează acumulări cu volume de apă mai mari de 20 milioane mc
  38. Conducte, galerii de aducţiune sau de fugă, care prin avariere descarcă debite mai mari de 100 mc/sec.
  39. Centrale hidroelectrice cu puteri instalate mai mari de 100 MW
  40. Ecluze de navigaţie pe fluvii
  41. Instalaţii specifice de producţie, rafinare petrol şi produse petrochimice
  42. Staţii centrale (parcuri) de colectare, depozitare şi distribuţie a ţiţeiului, produselor petroliere, gazolinei, etanului, condensatului, amoniacului, metanolului, acrilonitrilului, oxidului de etilenă
  43. Conducte pentru transportul ţiţeiului şi produselor petroliere de mare capacitate (mai mare de 100.000 t/lună)
  44. Platforme de foraj şi producţie, conducte marine şi submarine pentru transportul ţiţeiului şi gazelor
  45. Rezervoare de depozitare a ţiţeiului, produselor petroliere, cu capacităţi mai mari de 30.000 mc
  46. Instalaţii petroliere de încărcare-descărcare cu capacităţi de derulare cuprinse între 200 şi 1.000 t/oră
  47. Staţii de reglare-măsurare a debitului de gaze mai mare de 1.000.000 mc/zi
  48. Depozite de înmagazinare subterană a gazelor naturale, cu capacităţi mai mari de 50 milioane mc
  49. Depozite de primire, depozitare şi expediere a produselor petroliere pentru import, export şi tranzit
  50. Capacităţi de producţie (obiective) energetice prin care se derulează obligaţii ale statului român în relaţii economice cu alte state
  51. Obiective prin care se vehiculează, în perioada sezonului rece, debite de gaze naturale mai mari de 10 milioane mc/zi din depozite subterane sau din alte surse
  52. Obiective locale prin care se livrează debite de gaze naturale incluse în cuantumul de consum al zonei acoperite de obiectiv, mai mari de 5 milioane mc/zi. D. Domeniul resurselor minerale
  53. Depozite pentru materiale explozive şi substanţe chimice periculoase
  54. Staţii de aeraj general al minelor
  55. Construcţii miniere speciale destinate accesului în subteran
  56. Tunele pentru transport minier. -------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.